Festivalul International de Film Experimental

In noaptea de luni spre marti, Teatrul Municipal Baia Mare a gazduit cea de a treia editie a Festivalului International de Film Experimental „Carbunari” 2006. Ca si la editiile precedente ale festivalului, organizator a fost Muzeul Florean. Timp de sase ore au fost proiectate aproximativ 100 de filme experimentale, realizate de 46 de regizori din 20 de tari de pe toate continentele lumii. Una dintre ideile organizatorilor festivalului, idee lansata la editia din 2004, a fost aceea de a nu impune nici o selectie a filmelor. Singura “cenzura” existenta a fost cea autoimpusa de autorii filmelor. Cum era si firesc, in absenta oricarei selectii, in cadrul festivalului au fost prezentate filme de valori substantial diferite. E adevarat ca asta e doar o parere. Juriul a nominalizat cateva dintre filmele prezente in festival, dar a considerat ca productiile respective sunt de valoare apropiata, motiv pentru care, in acest an, nu s-a acordat nici un premiu. In schimb, anul viitor vor fi acordate trei premii. O idee ce pare bizara „Ideea organizarii in Romania a unui festival de film experimental e atat de neobisnuita pentru spatiul nostru si chiar pentru tipul nostru de receptivitate, incat ea pare bizara. Dar orice lucru care a modificat atitudini, mentalitati, felul de a fi la un moment dat a inceput ca o bizarerie, ca ceva venit intr-un mod abuziv in spatiul acela”, afirma criticul de arta Pavel Susara, prezent la aproape toate manifestarile organizate de Muzeul Florean. Nu stiu altii cum sunt, dar ramanind cu gandul in spatiul bizareriei nu pot sa nu ma gandesc ca ar fi trebuit facuta totusi o selectie a filmelor prezentate in cadrul festivalului. Cateva productii au fost caracterizate de o violenta extrema, fiind realizate din imagini capturate de pe site-urile unor organizatii teroriste islamice. Fortarea granitelor artei contemporane o fi unul dintre obiectivele filmului experimental, dar parca si fortarea asta ar trebui limitata. In ce masura decapitarea unui ostatic cu un cutit bont se poate constitui in imagini cu valoare artistica, ramane cel putin discutabil. Prin comparatie, executiile cu sange rece, dar folosind arme de foc au devenit chiar suportabile. Nu toata lumea a suportat socul provocat de imagini, motiv pentru care numarul celor celor ramasi in sala s-a subtiat considerabil. Din fericire, nu violenta extrema a dominat noaptea filmului experimental. Am putut vedea si filme care, fara sa fie narative, au tratat angoasele, fixatiile si anxietatile omului contemporan, unele avand chiar si subtile doze de umor. M-am mai lamurit o data ca imaginatia omului nu are limite. Considerat de specialisti ca fiind mai apropiat de domeniul artelor decorative decat de ceea ce intelegem in mod obisnuit prin film, filmul experimental are din ce in ce mai multi adepti. Nu intamplator, numeroase filme experimentale au constituit sursa de inspiratie pentru regizori care au realizat filme artistice pornind de la ideile unor oameni care au experimentat. Ioan BOTIS ibotis@gazetademaramures.ro