Festivalul datinilor de iarna de la Sighetu Marmatiei

Pentru aproape doua saptamani, „capitala” Maramuresului Istoric devine o scena deschisa, pe care se perinda artisti, oameni de cultura, colindatori, „draci”, „brondosi”... Motivul? In 19 decembrie, se da startul celei de-a 40-a editii a Festivalului de datini, devenit deja un brand al Maramuresului. De patru decenii, „capitala” folclorului si a traditiilor se muta, spre mijlocul lunii decembrie, la Sighetu Marmatiei. Festivalul datinilor de iarna, ajuns la o editie jubiliara in acest an, propune un program inedit, care imbina folclorul, comunicatele si sesiunile stiintifice, vernisajele si obiceiurile de iarna. Rezultatul? Un eveniment de marca, ce face parte deja din brandul judetului. Povestea festivalului a inceput in 1968, in plin regim comunist, cu un concert de colinde in fata membrilor Biroului Judetean de Partid si ai Consiliului Popular. Un an mai tarziu, evenimentul a primit un nume „inofensiv” pentru regimul rosu: Festivalul datinilor si obiceiurilor laice de iarna. In prima etapa, a avut loc un concert de colinde in sala Studio din Sighetu Marmatiei, pentru ca, a doua zi, alaiurile de colindatori si carele alegorice sa „invadeze” strazile municipiului. Dupa a treia editie, a fost eliminata din denumire formula de „datini laice”, iar evenimentul s-a numit simplu: Festivalul datinilor de iarna. Cu fiecare an, manifestarea a devenit un punct tot mai important pentru pastrarea folclorului si traditiilor maramuresene si, incet, a depasit pragul de sarbatoare locala. Din 2003, festivalul a fost inclus in randul Festivalurilor Internationale, prin Organizatia Internationala pentru Folclor, afiliata UNESCO. Inca de la primele editii, festivalul a atins dimensiunea nationala, fiind prezentate aici si obiceiuri din Moldova, Bucovina, Banat, Oltenia, Dobrogea. In ultimii ani, s-au regasit printre participanti si persoane din tari ca Ucraina, Republica Moldova etc. In schimb, programul evenimentului a ramas cam la fel. De la mijlocul lunii decembrie, in Sighet, incep lansari de carte, vernisaje si alte evenimente culturale, pentru ca, in a treia zi de Craciun, sa fie primiti colindatorii. Alaiurile de colindatori sau „mascati” din localitatile maramuresene se perinda, apoi, prin fata spectatorilor, „servindu-le” cate un colind, un joc sau un obicei specific zonei. La final, urmeaza un spectacol de gala, un foc de artificii si certitudinea ca zestrea culturala si folclorica este dusa mai departe, asa cum se intampla de 40 de ani. De cateva decenii, festivalul are si o componenta stiintifica, sub forma unor sesiuni de referate si comunicari, care au loc in ultima zi a festivalului si la care au participat, de-a lungul timpului, nume sonore, ale caror lucrari au inceput sa fie adunate, in 2002, in Acta Musei Maramoresiensis. Si in acest an, „punctul central” al festivalului a fost programat pentru 27 decembrie, cand, in centrul Sighetului, vor defila alaiurilor de colindari. In aceeasi zi, va avea loc un targ de arta populara, un spectacol folcloric de exceptie si un concert al lui Stefan Hrusca. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro