FESTA DELLA REPUBBLICA / Working Blue, reteta unui succes romano-italian

* Maramureseanul Gheorghe Covaci a adus in judetul nostru mai multi investitori decat o duzina de institutii publice. De 13 ani, Covaci colaboreaza cu oameni de afaceri italieni, reusind astfel sa puna pe picioare o afacere de succes si un brand care astazi nu mai are nevoie de nicio prezentare: Working Blue. Societatea maramureseana a lucrat pentru cei mai importanti producatori de denim din Europa si a obtinut premii importante in clasamentele de specialitate. Daca spui colaborare de succes romano-italiana, primul exemplu care iti vine in minte e Gheorghe Covaci si Working Blue SRL Ulmeni. „Giorgio”, cum ii spun partenerii italieni, n-a avut niciodata un asociat roman. In 1995 a infiintat, de unul singur, o sectie de croitorie in vechile vestiare ale sectiei de prelucrare a inului si a inceput o afacere cu 50 de angajati. Ulterior, a intrat in contact cu trei oameni de afaceri italieni, care aveau afaceri in judetul Cluj si care au devenit asociati ai firmei specializate in prelucrarea si confectionarea produselor din denim si au adus utilaje japoneze, incepand, in acelasi timp, sa caute comenzi. In prima faza, in colaborarea romano-italiana, au intrat Paolo Coradin, Renato Coradin, Ildebrando Coradin, Gimberto Gazola si Sandro Gattardo. Asa s-a nascut Working Blue. Covaci spune ca parteneriatul cu italienii: “a fost o pura intamplare. In unul dintre drumurile la Bucuresti am intalnit un om de afaceri din Italia. El dorea sa investeasca in vanatoare sau pescuit, eu aveam deja afacerea cu confectiile. I-am dat numarul de telefon si dupa o vreme m-a anuntat ca are niste prieteni care ar fi interesati sa colaboreze cu mine. Ne-am intalnit, am discutat si i-am convins sa vina la Ulmeni. Eu luasem in 96 un credit in valoare de 150.000 de marci, dar mai aveam nevoie de capital. Asa am ajuns asociati. Ei au adus majoritatea investitiilor, utilaje japoneze, produse elvetiene si s-au ocupat de comenzi. Eu ma ocup de management si de partea de productie”. Datorita profesionalismului si promptitudinii de care a dat dovada la fiecare comanda, societatea a reusit sa-si castige clienti de renume si sa ocupe un loc printre liderii in domeniul confectiilor din Maramures. Firma a lucrat cu o lista impresionanta de clienti, din care nu lipsesc firme de prestigiu international (Gazz, Beneton, Calvin Klein, Bleudi Genova, Riffle sau Diesel). In total, investitia de la Working Blue “bate” spre 1,2 milioane de Euro si respecta toate normele europene din domeniu. Ulterior, tot cu asociati italieni, a initiat alte afaceri. Impreuna cu Coradin Paolo a aparut ATOMO International Grup. Coradin avea un asociat in Italia, Zechin Otelo, care a fost convins sa investeasca si el in Romania. Asa a aparut Work and Fashion. Covaci spune ca, in prezent, la Working Blue, pe partea de spalari-vopsiri lucreaza 40 de oameni. Partea de creatie e asigurata de italieni. Iar pentru a scadea costuri si a supravietui pe piata in aceste vremuri tulburi, tot pe relatia romano-italiana, au fost angajati 30 de chinezi. Gheorghe Covaci spune ca: „Partea de confectii ne-o faceau colaboratorii. Deci eu contractez productia, si o componenta a productiei, partea de confectii, am semnat contracte de colaborare cu alte sectii in alte localitati. Eu plateam partea de confectii la alte sectii. Asa ca noi nu i-am adus pentru a-i sacrifica pe oamenii din Working Blue, ci dimpotriva, pentru a salva Working Blue”. Covaci spune ca s-a atasat de angajatii din China: „Mie cel putin imi sunt tare dragi. Si cred ca si in comunitate s-au integrat bine. Probabil ei sunt formati intr-un alt mod, au un alt cult asupra muncii. Ei in zona lor traiau mai mult din agricultura, iar veniturile nu erau constante. Avand conditii de trai, normal ca vor sa-si pastreze locul de munca si sa faca un ban”. Asa, firma a devenit practic un exemplu de colaborare internationala: romano-italiano-chineza. Daca lucrurile merg bine, Covaci ar dori sa implementeze in luna august a acestui an un proiect care ar crea in plus 100 de locuri de munca. Mai mult, spera ca, odata, societatea din Ulmeni va reusi sa produca o marca proprie de blugi, care sa patrunda pe piata romaneasca dar si europeana. Experienta, firmele de renume pentru care a lucrat Working Blue de-a lungul timpului, ar asigura succesul acestei marci proprii. Pana atunci insa, si Covaci, si partenerii sai italieni, sunt multumiti ca europenii poarta blugi cu sigle celebre, facuti la Ulmeni. O colaborare excelenta Dupa 13 ani de colaborare cu asociatii italieni, Gheorghe Covaci spune cu mana pe inima ca relatia a fost una excelenta si reciproc avantajoasa: „fara colaborarea cu ei, nu reuseam sa mergem atat de departe. Parteneriatul a contat foarte mult, pentru ca aveam desfacerea asigurata de catre ei si puteam sa ma ocup de productie si management. Asta era un mare avantaj, primul pas asigurat. Si impreuna am obtinut impreuna rezultate”. Tot din sistemul italian, Covaci a imprumutat si aplicat plata cu ora in cazul angajatilor. De asemenea, a imprumutat din obiceiurile lor si le-a cunoscut tara, unde mergea destul de des. La fel, si italienii s-au adaptat in Maramures si se simt aici ca acasa. Chinezii de Ulmeni Interesant e ca chinezii n-au venit la Ulmeni prin Oficiul de Imigrari, ci tot pe filiera italiana. Covaci povesteste ca: „Chinezii nostri sunt toti dintr-o zona din sudul Chinei. Cum am ajuns sa-i aducem? Interesant e ca nu i-am adus prin intermediari. Am studiat toate legile care sunt in acest sens, am colaborat cu Oficiul de Imigrari, am vazut ca exista contingent aprobat de Guvern pentru straini. Eu i-am cunoscut printr-un chinez care a lucrat 13 ani in Italia pe acest segment. Si, colaborand cu Italia, la un moment dat ne-am cunoscut. El a avut o sectie de confectii in Italia. Si a venit cu propunerea sa deschidem o sectie si in Romania. Asa ca impreuna cu acest chinez am stabilit sa deschidem o linie. El a vorbit cu cumnatul sau care lucreaza la o primarie in sud si am recrutat. Au experienta in domeniu pentru ca eu am avut nevoie de asa ceva. Au experienta de la 6 luni pana la 3 ani. Le-am oferit tot ce au nevoie, cazare, masa si loc de munca.”