Fereastra închisorii. Mafia lemnului

Mafia lemnului.
Chiar aşa. În sensul cel mai autentic al cuvântului.
Nu trebuie să ne ferim să-l rostim.
Mai ales când e vorba de pădure.
Tezaurul nostru.
Cu atâta am rămas. Cu natura.
Că oamenii sunt tot mai schi­monosiți, mai desfigurați.
Şi mai distrugători de mediu natural.
Un reportaj făcut de Recorder la Poienile de sub Munte arată clar că suntem tot şi profund în zodia cancerului forestier.
Ba chiar a unei lumi halucinante.
Nu îţi trebuie multă școală, nemaivorbind de aia a vieții, să re­cunoști personaje desfigurate de hămeseală, corupție şi grobianism.
Marea problemă a mafiei lemnului nu e la control.
Garda Forestieră de la Cluj, DNA-ul şi altele îşi fac cât pot datoria.
Deşi cei care iubesc şi protejează pădurea se tânguiesc demult, încă nu avem încă un DNA al pădurilor puternic.
Ar trebui unul chiar fioros.
Cheia de boltă şi piatra de temelie în orice sistem corupt sunt în interior.
În oameni, în capacitatea administrativă a acestuia.
Am văzut în reportaj pădurari contra pădurari.
Unul singur, onest şi neînfricat.
Alţii, parte integrantă din mafie, chiar portavocea acesteia.
La mijlocul lor, mulți fricoși, alunecoși şi duplicitari.
Nu merge aşa.
Cum intră ei criminal în pădure, cu tafurile, drujbele şi mai ales cu nesimţirea, aşa trebuie să intre şi statul în ei.
Cu legea, cătuşele, închisoarea şi chiar armata dacă e nevoie.
E mai mult decât o chestiune de siguranță națională.
Fără frică şi pedeapsă nu se va face nimic.
Absolut nimic.
Dacă cineva are impresia că mafioții lemnului sunt filosofi sau buni creștini, e profund tembel.
Infractorii aceștia nu ne iau doar pădurile, oxigenul şi frumusețea lumii.
Ne fură chiar unul din cele mai prețioase daruri cu care ne-a binecuvântat Dumnezeu.
Să nu așteptăm ca tot Dumnezeu să-l ia înapoi.
E de datoria statului şi a noastră, a tuturor.


P.S. Am întâlnit şi patroni care exploatează curat, legal şi rațional lemnul. Deci se poate şi există. Chiar sunt necesari. Ca să fie clar.