Curs valutar
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
Fereastra închisorii / Incredibil… dar adevărat
În vremea copilăriei mele exista o emisiune de sfârşit de săptămână, numită „Incredibil…dar adevărat”. În condiţiile penuriei ceauşiste şi a unei televiziuni schimonosite de odele închinate primului criminal al ţării, emisiunea în cauză, alături de puţinele desene animate, mai alinau angoasa dictaturii televizate, văzută prin ochii de copil.
Emisiunea prezenta fapte incredibile, dar totuşi adevărate. Era interesantă deoarece ilustra faptul că unele lucruri, desprinse aparent de realitate şi credibilitate, pot fi totuşi reale.
Aşa şi cu unele de pe la noi. Vezi că tot soiul de indivizi dubioşi, de obicei nici măcar sofisticaţi, de prin companiile de stat muribunde ori chiar falimentare, care îşi trag prime, bonusuri ori alte borcane cu miere de acest fel, ce depăşesc graniţele oricărei înţelegeri.
Există azi o zonă periculos de necontrolată şi profund nedreaptă, îndeosebi în domeniul energiei, dar şi în altele, în care unii lideri uită că administrează bunuri ori participaţii publice şi se îmbuibă sistematic cu beneficii ce batjocoresc direct tocmai pe adevăraţii acţionari ai companiilor de stat, adică noi toţi cei care, împreună, suntem titularii proprietăţii publice.
Din nefericire, singurele momente de luciditate îi cuprind atunci când sunt înhăţaţi de anchetele anticorupţie, deşi alţii aveau obligaţia să-i trezească şi oprească, cu mult înainte de socoteala penală.
Chiar şi în cazul în care instituţiile ori companiile publice respective sunt profitabile sau au o balanţă pozitivă, nu trebuie să uite că fundamentul public pe care se întemeiază nu ar trebui să le permită aberaţii salariale ori de altă natură, care exced în mod deşănţat condiţia celorlalţi bugetari.
În contrast cu această practică de netolerat a unor companii de stat, un pozitiv exemplu îl poate constitui chiar sistemul penitenciar. Deşi generează consistente venituri proprii, prin care, suplimentar alocaţiilor bugetare, reuşeşte să-şi autofinanţeze o parte din activitate, în penitenciare nici un angajat nu beneficiază de nici un fel de bonificaţie pentru veniturile suplimentare şi extrabugetare generate, uneori prin sacrificii profesionale deosebite. Care înseamnă muncă în condiţii dificile şi un stres profesional extrem, riscuri şi expunere personală şi familială, mediu periculos şi multe altele.
În rest, judecaţi dumneavoastră. Şi sperăm că şi alţii. Care pot schimba aceste lucruri, în mod pozitiv şi corect. Cu toate că este foarte târziu.