Fereastra închisorii / Hainele noastre şi veşmintele lui Dumnezeu

Văzui, pe un cunoscut post de televiziune, un grandios eveniment monden autohton în care cel mai de seamă lucru erau hainele, nu oamenii care le purtau. Deşi, cică, era o majoră sărbătoare culturală toată lumea era fascinată de poleiala clădirii, de decorurile opulente şi, nu în ultimul rând, de hăinăretul ostentativ al cucoanelor şi cuconilor participanţi, toate superfilmate şi publicitate de camerele de luat vederi.

Atmosfera se dorea a fi elegantă, dar reuşea să fie stridentă. Or, cultura bună, clamată a fi miezul evenimentului în cauză, e altceva. Nişte doamne entuziasmate de felul în care arătau, vorbeau cu nonşalanţă despre lucruri pe care, evident, nu le înţelegeau. Fastul epatant, participanţii fericiţi de felul în care se afişează în luminile electrice m-au făcut să mă gândesc la ce înseamnă simplitatea, naturaleţea şi în general rânduiala dumnezeiască a înfăţişării umane.

Deşi Tatăl ne-a făcut după chipul şi asemănarea sa nouă ne este frică tocmai de această binecuvântare. Astfel, vedem multe femei frumoase schimonosite de farduri, haine şi de părul aranjat invers formei naturale. La fel cum vedem bărbaţi tulburaţi de tot felul de geometrii cosmetice şi metamorfoze stilistice. În ultima vreme însă, moda a înnebunit în asemenea hal, încât îşi neagă propriile adevăruri: cică acum la modă sunt bărbaţii cu aparenţă de neîngrijire şi chiar cu barbă, adică aidoma tăietorilor de lemne din pădure. Să mori de râs!

Uitându-mă la televizor, mă gândeam cât de fericit aş fi ca în loc de amfiteatrul citadin al evenimentului să văd unul montan, cu stânci şi pădure. Iar în loc de electricitate să pun focul lemnelor. În loc de rochii şi fracuri scumpe, bocanci şi haine de munte. Iar în loc de snobi, oameni simpli.

Şi să căutăm adevărul la Sfânta Evanghelie după Matei, capitolul 6, versetele 28-30, care spun aşa: „Iar de îmbrăcăminte de ce vă îngrijiţi? Luaţi seamă la crinii câmpului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc.

Şi vă spun vouă că nici Solomon, în toată mărirea lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceştia.

Iar dacă iarba câmpului, care astăzi este şi mâine se aruncă în cuptor, Dumnezeu astfel o îmbracă, oare nu cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor?”

Fabulos. Nimic de adăugat.