Fereastra închisorii / Duminică montană

Era duminică şi mă gândeam pe ce coclauri aş putea să-mi câştig timpul, nu să-l pierd. Mă sună un prieten şi îmi propune să facem o tură pe Guti­nul Doamnei. Sau pe Apostoli, cum mai e cunoscut acest munte frumos de tot.

Pornim mai târziu, pe la amiază. Lăsăm maşina în Pasul Neteda şi o luăm pe jos spre înălţimi. Chiar la începutul cărării trebuie să facem un ocol mare fiindcă o exploataţie fores­tieră a stricat poiana de la marginea drumului, transformând-o într-o mlaş­ti­nă haotică.
Urcând prin pădure ne minunăm de răcoarea şi adierile tainice ale acesteia. Dacă prin câmpiile din sudul ţării e caniculă înfiorătoare, în pădurea noastră seculară de fagi e extraordinar de plăcut.
Senzaţia de echilibru natural e preg­nantă şi ne face să trecem cu uşurinţă peste urcuşurile traseului. Găsim şi două hribe tinere şi imaculate, iar la ieşirea în golul alpin începe ispita fructelor de pădure.
Ne întâlnim cu un grup de turişti format din trei generaţii ce zăboveau la urcare într-un afânar generos.
Ajungem în vârf, de unde ne delectăm cu o panoramă fabuloasă, oriunde ai privi.
În faţă avem Valea Cavnicului până departe la Dealurile Prelucilor, Mo­goşa şi Pietrele Şoimului. La stânga tot Gutinul până la Secătura, iar sub munte Mlejniţa dominată de mândra stână a Tăbucilor din Şurdeşti.
Apoi la stânga vedem apoape toată Bloaja, de la Rotunda până la Şatra, iar mai spre sud Ţibleşul.
În spatele nostru ne delectăm cu Munţii Rodnei, cu toată Ţara Mara­mu­reşului până la ei, începând cu ce­le­brul Brebi, aflat chiar la poalele muntelui nostru. În depărtări se zăresc coamele Carpaţilor Păduroşi din Ucraina.
După ce ne învârtim privirea peste tot, mai bine de o oră, o luăm agale la vale, fericiţi de o zi binecuvântată.