Fata-n fata cu Basescu!

GAZETA este prima publicatie din Maramures (probabil si din Ardeal) care a obtinut un interviu in exclusivitate cu presedintele Traian Basescu! In atmosfera relaxanta a Salonului Albastru din Palatul Cotroceni, seful Statului a vorbit despre subiectele „fierbiti” ale Romaniei, dar si ale Maramuresului. Soseste! Dupa agitatia celor de la SPP, e clar, vine presedintele. Nu e ca un taifun, ci mai degraba degajat, mascand bine oboseala unei zile pline. Nu apuca sa se aseze si-l intrebam cum se vede Maramuresul de la Cotroceni. Ne spune ca se vede frumos, dar realitatea poate fi uneori alta. In orice caz, avem un presedinte convins ca e un judet plin de har. Vorbim despre romanism si apare fireasca nedumerirea de a avea un prefect din partea UDMR. Ne-o reteaza scurt: de ce nu discutam problema cu primul ministru? Apoi, asezandu-si zambetul in fotoliu, e mucalit si rezuma scurt: „probabil algoritmul politic”. Reporter: Ati semnalat, chiar si in strategia privind securitatea nationala, importanta atragerii unei sustineri europene pentru proiectele care sa asigure legatura cu coridoarele de transport pan-europene. Exista judete, cum e Maramuresul, care nu au inca finantare pentru astfel de proiecte. Traian Basescu: Sunt doua chestiuni foarte clare: una este realizarea coridoarelor de transport pan-europene si alta reabilitarea drumurilor nationale. Din pacate, Maramuresul nu este nici pe coridorul IV pan-european, nici pe coridorul IX. Evident, nu toate judetele puteau fi pe coridoarele pan-europene, cu atat mai mult cu cat acest program de autostrazi reprezinta interesul de tranzit la nivel european global. Dar, daca vine vorba de Maramures, veti vedea si in Monitorul Oficial ca este finantata reabilitarea legaturii de nord a Moldovei cu Ardealul, inca de pe vremea pe cand eram ministru. Este semnat de mine, in 2000, acordul de finantare, pentru reabilitarea relatiei Vatra Dornei-Pasul Tihuta-Baia Mare, Baia Mare-Targu Mures si Baia Mare-Cluj. Ceea ce inseamna ca exista finantare pentru reabilitarea unor artere importante de circulatie care vizeaza si Maramuresul. Nu vrem … sa-i facem o prezentare lui Francisc „Zgarciomanel” Kovacs, ne-ar lua prea mult timp, dar insistam in a-i spune ca autoritatile locale trebuie sa convinga ca proiectele sunt prioritare si importante. E Presedinte acum, dar ne spune ca a condus o administratie locala si ca nimeni nu poate servi cetateanul mai bine decat administratia locala: „guvernul nu va face decat lucrurile la nivel national”. Apoi accentueaza pe ideea ca obligatia sa reprezinte interesele cetatenilor este a celui din administratia locala, fie ca este primar, consilier, consiliu sau primarie: „aici trebuie depus un efort pentru ca proiectele sa fie gata la 1 ianuarie 2007. De la 1 ianuarie 2007, orice zi de intarziere este un minus al romanilor, nu al celor de Bruxelles”. Ne priveste, parca pentru a sublinia importanta mesajului sau: „cred ca va trebui sa va asumati si responsabilitatea unei presiuni pe administratiile locale, sa pregateasca proiecte, sa le prezinte public. Pentru ca banii se vor aloca pe calitatea si importanta proiectului”. Rep.: Am deschis discutii despre izolarea Maramuresului si am provocat dezbateri cu parlamentarii, administratie locala etc. Dar am constatat ca lucrurile se blocheaza undeva. T.B.: Se blocheaza in stiinta de a pregati proiecte. Este marea noastra realitate. Fondurile Phare n-am reusit sa le utilizam decat in proportie de 40%, nu mai vorbim de Sapard care, acum cateva luni, era la 18% din alocare. Pentru un motiv simplu: nu suntem capabili sa generam proiecte. Sa nu va imaginati ca a genera proiecte inseamna un prefect, un primar care va arata o harta si spune eu fac drumul asta. De regula, politicienii mai mici sau mai mari cred ca si-au terminat misiunea daca spun eu vreau drumul acesta. In spatele acestui eu vreau trebuie sa fie un proiect de executie, studiu de impact, un studiu de fezabilitate, o proiectare, un studiu de prefezabilitate… Cand o sa-i vedeti pe politicieni cu un vraf de documente, atunci sa stiti ca au spus sincer. Pana atunci doar dau din gura. Nu da bine … sa pari descurajat, dar ii marturisim ca, uneori, simtim ca nu mai avem parghii in a-i forta pe cei din administratie sa mearga mai departe, sa dezvolte proiecte. Isi aranjeaza cravata albastra si mana pare a schita un tablou pentru cuvintele ce urmeaza: „parlamentarii au influenta, dar nu au capacitatea de a lua decizii. Decizia este la administratia locala, si ei, la nivelul euroregiunii, trebuie sa vorbeasca. Sigur, cand prezinti un proiect in care spui, in regiunea nord-vest, judetul asta vrea sa faca drumul judetean pana aici, judetul vecin nu vrea sa faca in continuare, atunci acel proiect nu va fi luat in considerare de nimeni.” Rep: E un drum rapid Baia Mare-Satu Mare-Vaja, Consiliul Judetean Maramures si Satu Mare se pun de acord cam lent. Exista interese de traseu. T.B.: Nu presedintele va rezolva asta, ci presiunea publica. Si ei trebuie sa devina responsabili in fata cetatenilor, pentru ca ambitiile si interesele nu sunt justificate. De asta e nevoie de un studiu de fezabilitate, un studiu de impact. In fata cifrelor nimeni nu poate spune ca e altfel. Cat timp nu vor discuta cu studiile pe masa, nu vor reusi sa ajunga la o concluzie, si s-ar putea ca prin negociere politica, si nu printr-un studiu corect fundamentat, sa ia decizii care nu au legatura cu prioritatile reale. Aici este fundamental ca Ministerul Administratiei, Guvernul, sa preseze administratiile locale sa-si faca treaba. Bani pentru Podul Istoric! Rep.: Ati efectuat in acest an o vizita in Ucraina, unde a avut loc si semnarea Acordului privind trecerea frontierei prin punctele de trecere romano-ucrainiene. S-a pus in discutie si problema deschiderii Podului Istoric de la Sighet? T.B.: Si eu si Iuscenko am convenit ca in aceasta primavara sa alocam resurse pentru infrastructura din zona podului Sighetu Marmatiei-Solotvino, in asa fel incat podul sa fie utilizat, sa nu se mai faca acel ocol formidabil de vreo 250 de km, pe la Halmeu. De asemenea, vom avea in vedere, legat de romanii din Ucraina, introducerea unui sistem mult mai usor de vize, scutindu-i de plata, ca sa-i ajutam mai mult sa circule inspre Romania. Ne gandim la colegul nostru Teofil Ivanciuc, care s-ar fi topit de incantare auzind, in acea clipa, una ca asta. Insistam pe problema alegerilor din Ucraina. Presedintele stie ce incercam sa dezvoltam, dar, din pacate, Constitutia Ucrainei nu mai permite candidaturi independente, ceea ce micsoreaza consistent sansele minoritatii romane de a fi reprezentata in mod direct in Rada ucraineana. Exista probleme si in comunitatea noastra: la 200.000 de romani sunt 22 de organizatii, unii cu niste optiuni, altii cu alte optiuni. E convins: „ar trebui sa se aseze sub steagul interesului etnicilor romani din Ucraina, sa-si duca negocierile cu un singur partid (de dorit ar fi cu un partid care impinge Ucraina spre vest, nu spre est), si sa-si asigure unu-doua locuri eligibile. Din pacate, sunt destul de dispensati in ceea ce priveste optiunea politica.” Rep.: Am scris si despre situatia romanilor din Ungaria, dar acolo se pare ca este si interesul Statului de a faramita aceste organizatii romane. S-ar putea sa existe acest interes si in Ucraina? T.B.: Romanii din Ucraina mizeaza in primul rand pe sprijinul pe care il primesc de la Statul roman. Alocatiile de la buget nu pot fi neglijate, dar nici nu sunt vitale. Marea lor problema este lipsa de unitate in a avea o optiune. Chiar am avut o discutie cu prim ministrul ucrainean, cu presedintele, dar si cu cadrele universitare de la Cernauti. Nu este posibil sa spui ca dai dreptul comunitatii de romani sa invete in limba romana, si sa aiba o ora de limba romana pe saptamana, sa nu aiba o catedra de limba romana la Universitatea din Cernauti... Rep: Niste “strigate” s-au auzit si din partea basarabenilor, si unii nu s-au sfiit sa spuna ca Romania nu face destul pentru ei. T.B.: Discutabil. Romania face atat cat isi poate permite. Dar romanii din Basarabia nu pot spune ca nu au auzit luarea mea de pozitie de la Strasbourg. Rep.: Probabil ca si alegerea dumneavostra a insemnat un alt nivel de asteptare. T.B.: Sigur. Va trebui sa asteptam alegerile din Ucraina si sa demaram un program foarte serios pentru sustinerea romanilor din afara frontierelor, si in mod deosebit, a celor din jurul nostru. Daca tot vorbim … despre romanii din afara granitelor, abordam problema asa-zisei republici secuiesti. Ce facem pe 15 martie, cu anuntatele manifestatii si contra-manifestatii? Presedintele se incrunta, nu pentru ca asa e poza, amenintatoare, ci parca pentru a dori sa fie extrem de bine inteles ca nu se negociaza. Ferm: „si unii si altii vor trebui sa respecte legile Statului roman. Avem Constitutie si trebuie respectata de toti cetatenii romani, indiferent de etnie. Pe de alta parte, solutia nu este sa mergi cu o contra-manifestatie. Eu voi trata 15 Martie, ca pe o zi de sarbatoare si sper ca asa o vor trata toti ungurii. Cred ca cetatenii romani de etnie maghiara sunt intr-o zi in care sa se bucure, nu sa se separe de romani. Sunt cetateni romani, au obligatia loialitatii fata de Statul Roman, si in acelasi timp obligatia respectarii Constitutiei!” Grupurile de interese Rep.: Care este situatia demersurilor de dezvoltare a politicii romanesti de securitate la Marea Neagra, de realizare a Euroregiunii Marii Negre? T.B.: La sfarsitul lunii martie se va crea la Constanta, Euroregiunea Marii Negre, care va cuprinde toate statele riverane Marii Negre. Realizarea acestei euroregiuni va crea conditii ca sa fim mai eficienti in lupta impotriva riscurilor asimetrice: terorismul, traficul de persoane, traficul de droguri, traficul de armament. Criza energetica a atras atentia asupra realitatilor pe care le spunem de mai bine de un an, si toti au inteles ca dependenta energetica a UE de aceasta zona nu poate fi asigurata decat prin combaterea riscurilor asimetrice. Iata, la Bruxelles, in aprilie, va fi un mare summit legat de Marea Neagra, care va prezenta niste solutii pentru asigurarea securizarii acestui spatiu. Rep.: In strategia de securitate nationala se face referire la grupurile de interese si la faptul ca, prin amploarea actiunilor lor, au afectat indeplinirea unor obiective stategice privind integrarea. Mai pot aceste grupuri sa pericliteze indeplinirea unor obiective asumate? T.B.: Eu zic ca acum e foarte greu sa o faca, din cauza atmosferei si din cauza ca exista o oarecare teama de incalcare a legii. Nu ca nu ar mai vrea sa o faca! Iar eu va pot spune ca institutiile Statului sunt destul de puternice acum, sa inceapa batalia cu aceste grupuri nelegitime de interese. Nu sunt insa convins ca sunt suficient de puternice sa o si castige. Se apleaca in fata. E vizibil ca incearca sa dezvolte un subiect care il preocupa si ne marturiseste ca suntem intr-o batalie contra cronometru de consolidare a institutiilor Statului, de crestere a autoincrederii si de certitudinea ca nu vor fi deturnate de decizii politice de la a-si indeplini misiunea. Dicutam cu talc, par mai degraba analize pe o situatie complicata, destainuite intre prieteni. „Mai este un lucru care, pentru mine, a iesit extraordinar de tare in evidenta in dezbaterile legate de securitatea nationala: sunt foarte multi vectori de opinie care isi mai imagineaza ca institutiile Statului pot fi intoarse impotriva poporului roman! Aceste institutii trebuie sa fie puternice, ca sa apere interesele cetateanului impotriva grupurilor de interese din interior, impotriva unor politicieni ticalositi si impotriva unor interese externe care se manifesta pe teritoriul Romaniei.” Apoi ne socheaza si se citeste pe fata sa ca stie ca ne-a surprins: „cine crede ca Romania este o tara neinteresanta, greseste fundamental!” Doua rapoarte de tara! Rep: Ati spus ca in instante exista, inca, un nivel ridicat de coruptie. Acest fapt poate sa afecteze lupta impotriva coruptiei? T.B.: Sigur, de aceea si exercit acest tip de presiune, cerandu-le instantelor, Parchetelor, Politiei sa-si faca treaba si, in acelasi timp, garantandu-le ca nu va exista interventie politica in activitatea lor. Rep. Ce se intampla cu judecatorii care dau sentinte invalidate de Inalta Curte de Justitie si Casatie, sau CEDO? T.B.: Trebuie dus razboiul responsabilizarii. Independenta judecatorilor si a procurorilor este acum totala, dar Statul roman plateste solutiile lor incorecte, exact cele despre care discutam ca sunt date pe baza de coruptie, pe baza de interventie politica… Vor trebui sa plateasca domniile lor, nu Statul roman. Deci nu contribuabilul impotriva caruia au dat decizii sa platesca si sanctiunile pe care Statul roman le primeste. Rep.: Dupa integrarea Romaniei in UE, in primavara anului viitor s-ar putea organiza alegeri pentru europarlamentari. Ar putea fi acesta si un moment in care Romania sa decida declansarea de alegeri anticipate? T.B.: N-as mai deschide subiectul inaintea raportului din luna mai, pentru ca inflameaza pe toata lumea. Si nu va fi doar un raport in luna mai, ci unul si in noiembrie. Deci Romania va avea de trecut doua rapoarte! Daca ma intrebati cum stam cu pregatirea de integrare, va pot spune ca 1 ianuarie 2007 este un termen cert. Nu pentru ca ar vrea altii din afara sa fie asa, ci pentru ca ne vom indeplini toate obligatiile asumate de Guvern. Nu vreau sa fie o confuzie, pentru ca ar putea veni intrebarea de ce sunteti atunci critic al Guvernului din cand in cand? Pe integrare isi face foarte bine treaba, dar partea de integrare inseamna 10% din ce trebuie sa faca un Guvern. Sunt multe alte lucruri decat integrarea. Si noi nu avem un Guvern de integrare, avem un Guvern al Romaniei. Consiliera presedintelui … isi priveste cu inteles ceasul. Aveam programate 30 de minute care au trecut de multisor. Ne facem ca nu ne-am prins si ii reamintim presedintelui ca a declarat in campanie ca nu va avea liniste pana cand romanii nu vor trai bine. Nu incearca sa se eschiveze si ne marturiseste ca nu e linistit, mai ales cand priveste spre pensionari, spre categorii care nu au ajuns la un nivel de venit care sa le permita acel trai decent. Insa privind catre alte categorii, chiar catre functionarii publici, remarca o crestere de venit anul trecut. In fond, e un optimist, lucrurile au inceput sa se miste in directia buna. Rep.: Cum va intelegeti cu oamenii politici din Maramures, Mircea Man, Anghel, ati fost si in campanii... T.B.: Anghel, primarul? In general am o relatie buna cu toti fostii aliati, sigur s-au schimbat conditiile. Statutul de presedinte ma obliga sa ma asez undeva in afara partidelor, dar nu uit sufleteste de PD sau de Alianta, pentru ca am dus impreuna o batalie. Rep.: In 2009 veti mai duce o batalie impreuna cu PD sau cu Alianta? T.B.: Timpul ne va spune. Sper ca PNL sa inteleaga ca nu sunt presedintele PD, ca am dus steagul Aliantei si l-am infipt pe varful muntelui, si ca e pacat sa ma lase sa tin steagul singur. Rep.: Ne dati cate un interviu in fiecare an, 9 ani de acum incolo? T.B: Sigur ca da. Noua, patru, vedem, dar va dau in fiecare an cate un interviu! Cand sa plecam, ne amintim de cadouri: cateva numere speciale din colectia GAZETEI, un album cu bisericile din Maramures si o floare de mina. Isi aminteste de Rohia si de locurile minunate de acolo si e chiar bucuros de minunatia din inima pamantului. Ii povestim ca am lasat la poarta, pe motive de securitate, bricheta cu emblema Stelei si-l apuca un ras sanatos. O ora de discutii s-a dus ca o clipa. Un autograf pentru cititorii GAZETEI? Nu are stiloul favorit la el, noi nu avem o foaie speciala, dar ne descurcam. Ii imprumutam pixul si agenda Ioanei. Apoi se asterne pe scris si ne demonstreaza ca e cu adevarat Presedinte, nu scrie doar pentru cititori, ci pentru „maramureseni”. Apar cei din SPP, ne despartim zambind. Am facut-o, aveti interviul cu Presedintele! „Eu i-am adus la guvernare!” Rep.: De unde acesta problema ca sunteti omul rau, ca doriti sa protejati Serviciile, ca refuzati sa discutati de strategie, in conditiile in care am inteles ca aceste proiecte erau secrete pentru ca trebuiau sa ajunga la comisii si apoi sa vina la CSAT? T.B.: Este un joc politic. Sunt sase legi care au fost puse pe masa CSAT, dupa ce au fost lucrate in institutii. Nu am fost de acord sa le dam avizul CSAT, considerand ca trebuie sa le vada intai comisiile parlamentare. Dintr-un motiv simplu: nici unul dintre membrii CSAT nu este un specialist in domeniu, iar institutiile au intotdeauna reflexul de a face legi pentru ele. Si am propus CSAT sa fie transmise comisiilor parlamentare de specialitate, sa fie discutate si imbunatatite acolo, si abia apoi sa le luam in discutia CSAT si sa le dam un aviz. Rep.: A existat unanimitate la nivelul CSAT? T.B.: Nu a existat nici un comentariu! Rep.: Premierul Tariceanu spunea ca nu vede de ce trebuie sa fie secrete, sa fie trimise la comisii… T.B.: Motivul pentru care am propus sa nu fie inca puse in dezbatere publica, si sa fie trimise la comisii, a fost faptul ca erau un material brut, propus de institutii. Si nu are rost sa creez dezbatere publica pe un material pe care nu-l poti evalua daca este bun sau rau. Dupa ce va primi observatiile comisiilor parlamentare si avizul CSAT, vor fi puse in dezbatere publica. Se face un joc politic. Pacat ca il fac cei care m-au sprijinit sa devin presedinte, dar, de asemenea sunt cei pe care, in mod cert, eu i-am adus la guvernare! Pacat ca nu reusesc sa fie si fair-play. Substituent pentru anticipate Rep.: PD a inceput sa racoleze oameni din alte partide, sau oameni din alte partide au inceput sa mearga inspre PD. Poate acest lucru sa substituie organizarea de alegeri anticipate, sa stabileasca o majoritate? T.B.: Daca ne referim la Parlament, optiunea unora pentru PD poate fi, temporar, un substitut. Daca ne referim la teritoriu, isi are radacina in teama primarilor Opozitiei ca nu vor primi resurse financiare pentru ca nu sunt ai Aliantei. Optiunile lor arata cat de bolnavi suntem. Sigur, alocarile de la sfarsitul anului 2005 nu i-au incurajat in a fi convinsi ca nu se are in vedere culoarea politica a primarilor. Din acest punct de vedere, am avut o discutie foarte serioasa cu primul-ministru. Complexele lui Stroe Rep: Avem in Baia Mare, un domn “parasutat” de aici, de la Bucuresti, Radu Stroe. De unde atata incrancenare? T.B.: Nu stiu, intrebati-l. Rep.: Povesteste ca ati fost colegi la Institutul de Marina. T.B.: Da, dar el a ramas tot un ofiter III inapt medical, iar eu am ajuns comandant pe nava-amiral a Romaniei. E un handicap intre un inapt medical si un comandant de nava. Raman complexele tineretii. Daca va arata uniforma lui, o sa vedeti doar o tresa de ofiter III. Eu mi-am umplut manecile cu toate tresele la care imi dadea dreptul calitatea de absolvent al Institutului de Marina. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro Dan PARCALAB dan@gazetademaramures.ro