Farcasa, comuna de frunte a Maramuresului

Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro Comuna Farcasa este, fara indoiala, cea mai moderna comuna din Maramures. Are in derulare proiecte care insumeaza miliarde bune, cladiri renovate, infrastructura bine pusa la punct si peste 2300 de locuri de munca. Altfel spus, ar indeplini toate conditiile pentru a deveni oras. Insa primarul Ioan Stegeran crede in principiul „mai bine comuna de frunte, decat oras codas¬. Constructii in lucru, drumuri in reabilitare, scoli in constructie, muncitori care schimba corpurile de iluminat, santiere. Intr-un cuvant, peisajul care te intampina la intrarea in comuna Farcasa. Si prima impresie se pastreaza si daca o iei prin satele Sarbi, Tamaia si Buzesti. Farcasa e o comuna in care chiar se lucreaza. Mult. Proiectele derulate deja sau aflate in derulare „bat¬ spre 100 de miliarde de lei vechi. Primarul Ioan Stegeran aplica un principiu simplu si „sanatos¬² dupa ce a asigurat alimentarea cu apa, gaz si canalizarea unor strazi sau cartiere, vizeaza reabilitarea drumurilor si a iluminatului public din zona respectiva. Cladirile importante din comuna au fost deja reabilitate, dar procesul de modernizare continua. Mai mult, la tot pasul se zaresc cladiri noi, ridicate de la cota 0² scoli, o sala a sporturilor, trei blocuri ANL etc. Iar calitatea managementului administratiei locale din Farcasa nu e certificata doar de realizari, ci si de un certificat ISO 9001²2001. Practic, Farcasa e prima comuna din Maramures care beneficiaza de un astfel de certificat. Dar lista „premierelor¬ nu se opreste aici. Scoli europene Una dintre prioritatile primarului Stegeran a fost „schimbarea la fata a comunei¬. Cum altfel decat prin reabilitarea si modernizarea cladirilor importante din localitate. A inceput cu sediul primariei, caminele culturale, sediul politiei si a continuat cu scolile si dispensarul din comuna. Primarul Stegeran spune ca² „La Farcasa construim acum o scoala noua cu 12 clase, plus doua laboratoare si un amfiteatru. Valoarea proiectului e de 26 de miliarde de lei vechi. Sala de sport din spatele scolii am inaugurat-o anul trecut, in toamna. Si ne mandrim cu aceasta constructie, ce comuna mai are o sala a sporturilor la aceste standarde?¬. Mai mult, si in satul Tamaia se afla in constructie o scoala noua, finantata prin programul Phare. Stegeran spune ca² „lucrarea e aproape gata. E o scoala noua si un cabinet scolar¬. Tot la Tamaia, primarul doreste sa construiasca o alta sala de sport. Mai exact, o sala de gimnastica. Stegeran spune ca e un proiect de anvergura² „a fost teren de sport si avem o suprafata limitrofa terenul de sport de 2,3 hectare unde vom face un teren modern, o sala de sport, un stadion¬. Mai mult, elevii din comuna beneficiaza si de o masina care le asigura transportul la unitatile de invatamant. Un sistem de sanatate... sanatos Daca la nivel national sistemul de sanatate sufera profund din cauza lipsei de investitii si a dezinteresului, in Farcasa lucrurile stau cu totul altfel. Lunile trecute, dispensarul din Farcasa a fost subiectul unor dispute intre medici si autoritatile locale, generat de legea care prevedea vanzarea spatiilor la preturi subevaluate. Disputa a culminat cu un referendum, prin care cetatenii au decis ca spatiile trebuie sa ramana in proprietatea autoritatilor locale. Desi la momentul respectiv au fost tinta unor declaratii destul de incisive si chiar a unui proces intentat de Prefectura, acum, mai marii comunei Farcasa rasufla usurati² au avut dreptate. Viceprimarul Floare Muresan explica² „Acum legea s-a modificat, a fost declarata neconstitutionala, au abrogat-o¬. Dupa lamurirea situatiei juridice a spatiilor, primarul a si demarat un proiect de reabilitare a dispensarului. Tinta e clara² un centru medical de permanenta modern, la standarde europene. Stegeran spune ca² „Proiectul se cifreaza la 4,1 miliarde si a inceput deja. Extindem cladirea, o renovam, o modernizam si reconfiguram. Stomatologul va urca la etaj si dorim sa facem un centru medical de permanenta¬. Spre deosebire de celelalte localitati din zona Somes si Codru, Farcasa beneficiaza si de o ambulanta. Primarul spune ca² „E o donatie a firmei Moeller. Dar avem si o masina pentru transportul persoanelor cu dizabilitati, cu care sunt transportati bolnavii care trebuie sa ajunga la spitale in alte judete. De exemplu, am avut cereri pentru transport la Bucuresti sau Cluj, la operatii, dar si in judet, pentru cei care merg la centrul de recuperare la Borsa¬. Apa, canalizare, iluminat si drumuri... Comuna Farcasa a fost printre primele din Maramures care a beneficiat de alimentare cu apa, prin „celebra¬ Hotarare de Guvern 557. Numai ca, odata cu definitivarea proiectului de atunci, primarul nu a considerat inchisa investitia. In prezent, se afla in derulare un proiect care prevede redimensionarea retelei de apa. Investitia este realizata printr-un act normativ la fel de „celebru¬, Ordonanta Guvernului 7, si se cifreaza la 31 de miliarde de lei. Primaria Farcasa mai are în derulare si un proiect care vizeaza reteaua de canalizare si statia de epurare a apelor menajere, finantat prin programul Sapard si cifrat la peste 3,5 milioane RON. Primarul spune ca prima etapa a fost deja definitivata. Stegeran a reusit demararea unei investitii care vizeaza iluminatul public din comuna² „Extinderea retelei electice si reabilitarea sistemului de iluminat public. Acolo unde a fost livada am parcelat si acum rezolvam problema iluminatului public. Am acelasi tip de lampi pe fiecare stalp. Avantajele nu sunt doar de natura ambientala, ci si economica¬. Primarul spune ca urmeaza un principiu simplu, care vizeaza modernizarea comunei² „Noi mergem pe principiul unde ai apa, gaz si canalizare, acolo vine modernizata strada. In Sarbi am modernizat deja o strada, urmand acest principu si incet, dar sigur le vom face toate. E complicat si greu, numai proiectul sa-l faci. La fonduri europene is mai birocrati ca noi. Iar pentru proiecte e nevoie de bani. Dar noi investim tot timpul in proiecte, tot timpul demaram noi investitii¬. Drept argument, Stegeran aminteste de un proiect de modernizare a drumului comunal 86 si de un alt proiect care urmeaza sa fie „parafat¬ de Guvern printr-o hotarare² „drumul 92, care va lega Farcasa, Sarbi, Buzesti si Tamaia. E un drum nou si va fi ca o centura. Va fi la standarde europene. Deja am cumparat terenul de la oameni in zonele in care nu exista domeniul public, documentatia e pregatita, asteptam doar hotararea de Guvern¬. „Autonomie¬ locala Desi primaria Farcasa nu se poate lauda cu alocatii financiare consistente de la bugetul statului, n-a fost niciodata in situatia altor primarii maramuresene care au ajuns sa functioneze la cota de avarie din cauza lipsei banilor. Motivul nu e lipsa cheltuielilor. Stegeran spune ca niciodata n-a oprit iluminatul public si nici n-a facut economie la incalzirea in scoli, iar salariile s-au platit mereu la timp. Motivul e faptul ca Farcasa beneficiaza de un fel de autonomie financiara, datorita veniturilor importante colectate de la principalul investitor din zona² firma Moeller. Primarul spune ca² „Lunar impozitul platit de Moeller ajunge la 500 de milioane de lei vechi, la care se adauga impozitul pe cladiri de circa un miliard. Si, numai in acest an, am primit de la ei o sponsorizare de 3 miliarde de lei vechi. Deci vreo 10 miliarde anual. Banii acestia sunt foarte importanti, pentru ca nu depindem de banii de la buget. Avem un fel de autonomie. Banii primiti si acum, la rectificare sunt foarte putini, iar cheltuielile sunt mari. Plus ca, toate proiectele costa. De exemplu pentru canalizare am cheltuit un miliard de lei vechi¬. Mai mult, comuna Farcasa nu are niciun fel de probleme cu somajul. Desi are doar 4000 de locuitori, in comuna sunt disponibile mai bine de 2.300 de locuri de munca. Stegeran spune ca datorita acestui fapt, Farcasa a devenit un fel de centru economic al zonei, care atrage intreaga forta de munca² „Vin sa lucreze aici si din zona Codru, si din localitatile invecinate¬. Farcasa ar putea beneficia si de alte investitii importante, pentru ca, la un moment dat se vorbea de mutarea „cartierului general¬ Faimar la Farcasa. De altfel, localitatea e renumita din perioada comunismului pentru fabrica de sticla si astfel s-a format o importanta piata de muncitori calificati in acest domeniu. Iar autoritatile locale se arata deschise oricarei investitii care duce la dezvoltarea comunei. Lista proiectelor ar putea continua, dar credem ca v-ati convins deja de ce Farcasa merita titlul de „cea mai moderna comuna din Maramures¬. Cu siguranta ca Farcasa ar putea „adera¬ si la statutul de oras, dar Stegeran este foarte exigent in aceasta privinta² „Si la o comuna sa fie pe linia de plutire e mult de lucru. In urmatorii 50 de ani nu vad ca Farcasa sa devina oras. Mai bine o comuna fruntasa, decat un oras codas. Daca am face oras, i-am afecta pe oameni, n-ar mai putea beneficia de fonduri europene pentru agricultura. E campia Somesului, practic aici e agricultura Maramuresului¬. ANL de Farcasa La intrarea in comuna Farcasa se ridica blocuri de locuinte prin ANL. Vor fi asigurate astfel 36 de apartamente pentru tineri. Primarul spune ca, in acest fel autoritatile nu vor veni doar in sprijinul tinerilor, ci si a specialistilor care lucreaza in comuna² profesori, ingineri, medici, politisti. Lucrarea se afla in constructie, fiind demarata in luna august a acestui an si urmeaza sa fie definitivata in 2009. Regrete si satisfactii Primarul Ioan Stegeran spune ca orice proiect definitivat reprezinta o satisfactie pentru el² „si sa vezi o scoala noua, o sala de sport, nu e mare lucru. Orice proiect e o satisfactie¬. La capitolul regrete, Stegeran vorbeste vorbeste despre „infrastructura, un domeniu care lasa e dorit. De exemplu, drumul 108 A, care a fost lasat in urma cu totul in ceea ce priveste investitiile. Dar acum se va moderniza si acest tronson¬. Consolidari, desecari si investitii In anii trecuti, valea Faget care „taie¬ Farcasa a produs daune importante. Desi pe timp de vara e doar un „firisor¬ de apa, in pericol de a seca, in perioadele cu precipitatii mari provoca adevarate dezastre pe terenurile din zona. Din acest motiv, anii trecuti a fost demarat un proiect de amenajare a malurilor si aparare impotriva inundatiilor. Stegeran spune ca, numai in acest an au fost investite circa 20 de miliarde de lei vechi pentru continuarea acestui proiect. Si aceasta nu e singura investitie derulata prin Directia Apelor Somes Tisa. Viceprimarul Floare Muresan spune ca² „Proiectul face parte dintr-un program al Apelor Romane. Concret, e vorba de consolidare si desecare a malurilor. Au desecat 100 de hectare si au refacut toate canalele de desecare. Acum urmeaza refacerea podetelor. E o lucrare frumoasa, nu-i terminata, dar s-a lucrat foarte bine mai ales ca am avut timpul favorabil, ca a fost seceta¬.