Fara rable romanesti!

Comisia Europeana a cerut Romaniei centre specializate pentru vehiculele scoase din uz. Aplicarea prevederilor asumate de Romania vor genera costuri substantiale in bugetele producatorilor si importatorilor de autoturisme si piese auto, care sunt nemultumiti de situatie. Capitolul Mediu ramane una dintre bulinele negre in dosarul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Daca in ce priveste legislatia, autoritatile s-au mai miscat putin cate putin, aplicarea prevederilor legale este tot in faza incipienta. Problema este ca oficialii europeni asteapta rezultate. Printre cerintele UE se numara si casarea rablelor (vest-europenii nu ne vor in Uniune cu rable cu tot). Conform Directivei Comisiei Europene nr. 2000/53 privind vehiculele scoase din uz, directiva transpusa si in legislatia Romaniei inca din anul 2004, pana in 2007 producatorii si importatorii de vehicule sunt obligati sa asigure colectarea gratuita a vehiculelor uzate, scoase din circulatie. Agentii economici au obligatia sa colecteze vehiculele de pe piata de la ultimul detinator. Conform obligatiilor asumate de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, trebuie valorificate cel putin 75% din masa vehiculelor fabricate inainte de 1 ianuarie 1970, a minim 85% din numarul vehiculelor fabricate dupa 1 ianuarie 1970, reciclarea a 80% din cele fabricate incepand cu 1 ianuarie 1980. O astfel de reciclare presupune si timp, si o retea de colectare pe masura. Pentru a respecta normele impuse de UE trebuie sa se creeze o retea de colectare care sa indeplineasca mai multe cerinte, printre care existenta a cel putin un punct de colectare in fiecare judet si a unui punct de colectare in fiecare oras cu peste 100.000 de locuitori. Deocamdata, o astfel de structura este asigurata de reteaua REMAT-urilor. Ioan Moldovan, administrator REMAT Maramures, opineaza ca: “sigur, noi vom acorda aceste servicii. Avem toate conditiile in ce priveste dezmembrarea si colectarea. Exista o Ordonanta noua, care se aplica pentru tratarea acestor deseuri si care presupune o noua autorizatie. Vom obtine si aceasta noua autorizatie, urmand sa fim contactati de producatorii care vor fi obligati sa colecteze aceste deseuri. In ce priveste sistemul de colectare, probabil va fi asemanor cu cel al hartiei, unde exista firme care au rol de intermediari si preiau hartia de la producator si o repartizeaza la centrele de colectare.” Cine plateste? Dar timpul tace si trece, iar Statul se multumeste sa dea Ordonante cu valente teoretice, in timp ce practica ne omoara. Conform planului de implementare a normelor UE, eliminarea plumbului din piesele din aliaje trebuie facuta pana la 1 iulie 2006, ultima etapa fiind 1 iulie 2008. Calin Crisan, comisar-sef Garda de Mediu Maramures, a declarat ca: “in Agentiile de Mediu se pregateste un compartiment special care va avea ca obiect de activitate controlul deseurilor tehnologice. In anul 2005 se instruiesc agentii economici pentru a-si cunoaste obligatiile.” Aceste obligatii influenteaza bugetul agentilor economici, care vor fi nevoiti sa suporte toate cheltuielile legate de implementarea acestor prevederi. Conform unor calcule oficiale, cel mai mare colector de rable va fi SC Automobile Dacia SA, care va fi nevoita sa cheltuie pentru aplicarea directivei Comisiei Europene circa 85 de milioane de euro. In Maramures, chiar daca sunt doar importatori de piese auto, si acestia vor fi nevoiti sa-si modifice bugetele, fiind obligati sa suporte costurile legate de codificarea pieselor din materiale plastice si etichetarea lor in vederea identificarii la demontare. Implementarea prevederilor europene in domeniul mediului este una dintre cerintele imperative ale negocierilor. Incapacitatea autoritatilor de a rezolva concret problemele de mediu determina tergiversarea situatiei. Iar termenul limita se apropie cu pasi repezi. „Cartelului nu i se pare normal!” “Am avut o serie de intalniri cu agentii economici din domeniu. In Maramures avem 15 agenti economici, care sunt importatori de piese auto. Pe acestia i-am pus in tema cu privire la obligatiile care le revin. La nivel national s-au constituit intr-un cartel, la care s-au afiliat si cei din Maramures. Lor nu li se pare normal sa suporte toate aceste costuri. Dar, mai devreme sau mai tarziu, vor fi nevoiti sa accepte aceste prevederi.” – Calin Crisan, comisar sef Garda de Mediu Maramures Parcul auto Se stie deja ca parcul auto national cuprinde un numar semnificativ de rable. Segmentul cel mai important poarta sigla Dacia. Parcul national auto este format in proportie de 61% din masinile produse de SC Automobilele Dacia. In acest procent sunt incluse peste 400.000 de vehicule, care au o vechime ce depaseste 20 de ani. Un alt furnizor de masini pe piata romaneasca este firma Daewoo. Se aproximeaza ca pe piata din Romania ar exista circa 100.000 de masini ce poarta sigla Daewoo si care au o vechime mai mare de opt ani. Pe drumurile din Romania circula si un numar mare de masini second-hand, aduse din strainatate. Deoarece este intr-o continua modificare, numarul masinilor second de import nu poate fi estimat cu exactitate. Se stie insa ca a depasit 100.000. Colectarea rablelor presupune costuri substantiale pentru producatori. Se estimeaza ca Automobile Dacia si reteau sa de furnizori va fi nevoita sa aloce pentru acest program de colectarea a rablelor aproximativ 85 de milioane de euro. O suma destul de consistenta. Mihaela MIHALEA