Falimentul invatamantului rural

Se initiaza descentralizarea sistemului de invatamant. Mircea Miclea promite schimbarea modului de finantarea pentru unitatile de invatamant. Scolile vor primi bani, in functie de numarul de elevi. In aceasta situatie, unitatile de invatamant mai mici, din mediul rural, vor fi falimentare. Mircea Miclea, ministrul Educatiei, a lansat descentralizarea financiara a invatamantului preuniversitar. Conform noilor modificari anuntate de Miclea, se pregateste finantarea unitatilor de invatamant in functie de numarul de elevi. Astfel, fiecare unitate de invatamant va primi fonduri pe cap de elev. Pentru aceasta noua metoda de finantare, reprezentantii Ministerului Educatiei au calculat un cost standard pentru fiecare elev, pornind de la cheltuielile reale inregistrate de unitatile de invatamant. S-a stabilit, in principiu, ca aceste costuri sa fie diferite in functie de ciclul de invatamant, dar vor exista si diferentieri pe acelasi ciclu. De exemplu, pentru un liceu s-au calculat costuri mai mici decat pentru o scoala de arte si meserii, invocandu-se ca in cazul scolilor de arte si meserii este nevoie de mai multi profesori si maistri. Paloma Petrescu, secretarul de Stat pentru invatamantul preuniversitar, a declarat ca s-au facut calcule pornindu-se de la la cheltuielile reale din 2004, costul inregistrat in 2004 fiind considerat „cost istoric”. In urma acestor calcule s-a stabilit ca, pentru un elev, se pot cheltui maxim 18.000 de lei noi, suma care ar cuprinde cheltuielile cu salariile profesorilor, costurile utilitatilor, materialele didactice, intretinerea si dotarile. Prin aceasta decizie se urmareste desfintarea scolilor neprofitabile. Descentralizarea va afecta in primul rand institutiile scolare mici din mediul rural, deoarece s-a stabilit un efectiv minim de elevi (200 de elevi), obligatoriu pentru functionarea unei scoli. Dezavantajatii Desfintarea scolilor neprofitabile va crea probleme in special in mediul rural, acolo unde drumurile sunt impracticabile. Maria Marcu, directorul Scolii Generale I-VIII din Vima Mica, spune ca sunt sate unde drumul nu permite accesul masinilor: „pe noi, aceasta Hotarare nu ne ajuta deloc. In primul rand pentru ca avem efective mai mici de elevi (53 prescolari, 78 in ciclul primar si 78 in ciclul gimnazial). Apoi pentru ca avem arondate scoli unde sunt doar cate 5-6 elevi. Sunt sate de unde nici macar nu poti sa-i aduci cu masina. Ce se va intampla cu acesti elevi?” Totusi, directorii de scoli s-ar bucura daca li s-ar oferi posibilitatea sa-si gestioneze singuri fondurile si sa nu le primeasca de la primarii. Olimpia Burzo, directorul Scolii Generale I-VIII din Suciu de Sus, declara ca sunt si costuri care pot fi reduse: „daca bugetele acestea ar fi gestionate de conducerea scolii, ar fi altfel. Ne-am mai descurca. Din interior stim care sunt nevoile. Probabil se vor desfiinta conducerile scolilor mai mici. Eu sunt director coordonator si eu fac munca cea mai grea, nu vad de ce mai trebui platite indemnizatii de conducere si pentru directorii din scolile mai mici.” Importanta administratiei Directorul Scolii din Suciu considera ca administratia locala nu se implica suficient in rezolvarea problemelor: „totul depinde de primar. Daca primarul considera scoala importanta, altfel se pune problema. Daca este de parere ca profesorii sunt acolo doar pentru a face educatie, fara a fi platiti, atunci se ajunge la situatii urate. Noi, de exemplu, nu am primit banii nici macar pe luna august integral, si deja a inceput scoala.” Si printre directorii de la grupuri scolare sau licee, parerile sunt impartite. Parasca Corean, directorul Liceului Teoretic din Targu Lapus, considera descentralizarea binevenita: „eu nu am facut inca un calcul, dar cred ca este mai bine asa. Va conta in primul rand calitatea actului educational. Daca este o unitate buna, va avea si elevi. Dar descentralizarea este buna in masura in care se tine cont de toate cheltuielile pe care trebuie sa le efectueze o unitate.” Cert e ca descentralizarea il va obliga pe directorul de scoala sa puna la cale strategii prin care sa atraga cat mai multi elevi. Modul in care se va cheltui bugetul nu se va mai stabili la nivel central, ci in fiecare unitate in parte, directorii de scoli fiind cei care vor avea ocazia sa stabileasca prioritatile. In aceste situatii, directori vor fi nevoiti sa invete sa fie mai mult manageri decat profesori. Din pacate, nu toti vor reusi. „Performanta asigura bunastarea” „Descentralizarea este foarte bine venita. Oricum, mediul concurential intre unitatile de invatamant exista si inainte, doar ca nu se punea problema in mod oficial. Macar, in aceasta situatie, nu vor mai exista suspiciuni legate de banii pe care-i primeste fiecare unitate de la primarii. Totul va fi foarte exact calculat. Iar scolile performante nu vor avea probleme.” - Marius Craciun, directorul Colegiului National „Mihai Eminescu” Statistica didactica Romania a imprumutat de la Banca Mondiala peste 300 de milioane de dolari pentru reabilitarea si informatizarea scolilor. In fiecare an, zeci de milioane de dolari sunt alocate scolilor din mediul rural. Din 1997 si pana in prezent au fost reabilitate mai putin de 100 de scoli, iar alte 132 sunt in proces de reabilitare. Majoritatea scolilor sunt vechi si subrede, si sunt construite cu materiale improprii. Reprezentantii MEC sustin ca 7% dintre scoli au pereti de chirpici sau lemn, 44% au plansee din lemn, iar 8% sunt acoperite cu stuf sau carton asfalt. Doar 40% dintre cladirile in care functioneaza scoli au fost construite dupa 1977, cu respectarea normelor de rezistenta corespunzatoare. Un procent semnificativ sunt constructii cu peste 100 de ani vechime. La inceputul secolului 19 au fost construite 1% din scolile romanesti, in timp ce 11% au fost construite in secolul 19. 9% dintre cladiri au fost construite inainte de primul razboi mondial. Mihaela MIHALEA