• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Joi , 18 Iulie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Sambătă , 13 August , 2016

Facturile dezmăţului, la APIA Maramureş

APIA Maramureş se află sub asaltul organelor de control de mai mult timp, dar în ultimele săptămâni controalele de la ministerul Agriculturii au confirmat neregulile pe care angajaţi ai structurii judeţene le-au făcut cunoscute. Reamintim că un grup de angajaţi ai APIA Maramureş ne-a trimis o serie de documente prin care se arată afacerile oneroase derulate sub conducerea lui Ioan Urs şi a celor care îl înconjoară. Nu credeam că într-o ţară în care ofensiva DNA împotriva mafioţilor a căpătat consistenţă, funcţionari ai statului continuă cu aceste practici ce au dus la prejudicii de multe milioane de euro. Vă prezentăm în continuare o parte a acestor nereguli de la APIA Maramureş.

 

 

Înainte de a vă prezenta facturile prin care Urs şi CO au încasat bani frumoşi, menţionăm că un ultim control al ministerului Agriculturii a avut loc în urmă cu o săptămână. Consilierii-controlori au venit să verifice dacă propunerile făcute în ultima notă de control au fost respectate de cei din Maramureş. În principal, trebuiau luat măsuri împotriva lui Urs şi a celor care au adus prejudicii consistente.

 

Controlorii au constatat că nu au fost luate măsurile propuse. Se spune că Ioan Urs ar fi ştiut că vor veni cei din minister şi a plecat în concediu de odihnă.

Consilierii au stat luni şi marţi, săptămâna trecută, iar după constatările făcute au transmis la minister faptul că măsurile necesare în APIA Maramureş nu au fost luate. Ministrul Achim Irimescu a reacţionat prompt, sătul de scandalul din nord şi a trimis o detaşare a lui Ioan Urs la Botoşani cu data de 31 august, dată la care trebuie să revină din concediu de odihnă. Este vorba de o mutare disciplinară pe articolul 94 Legea 188.  Situaţia din Maramureş este similară, prin concluzii şi soluţii, cu cea din APIA Cluj, unde de asemenea a fost detaşat directorul.

 

Prin Baia Mare se vorbeşte că Ioan Urs are şase dosare penale în lucru, unul la DIICOT şi restul la DNA. Ioan Urs are şi ceva probleme cu ANI şi Agenţia Funcţionarului Public, dar şi cu angajaţi de-ai instituţiei maramureşene, oameni care s-au săturat de abuzuri şi de faptul că fermieri care ar trebui să primească bani legal sunt excluşi de la plăţi, iar alţii cu dosare de plată, goale, fără acte sau fără acte în regulă, primesc subvenţiile atât de dorite de ţăranii autentici. Cu siguranţă că multele din problemele acestei ţări sunt consecinţe ale modului în care sunt tratate problemele din agricultură, în cazul de faţă. Sistemul mafiot de care ne-au vorbit angajaţii APIA Maramureş are ramificaţii până la cele mai înalte niveluri. De aceea oamenilor le este frică să vorbească deschis. Cu toate acestea au apelat la săptămânalul nostru deoarece nu au mai rezistat la presiuni şi ameninţări.

 

În numărul trecut am publicat nota de control din 17 februarie 2016 în care se artă cum Urs şi gaşca au făcut grave abateri. Ca să nu spunem altfel!

În acest număr vă prezentăm o serie de facturi prin care Urs şi gaşca au încasat bani, mulţi bani pentru operaţiuni interesante, mai ales pentru organele de control. Noi punem la dispoziţia celor care doresc aceste acte, deşi suntem convinşi că ele există şi în dosarele aflate în cercetare la DNA, DIICOT şi la celelalte structuri de control. Oamenii APIA cred că aceste dosare sunt puse la păstrare deoarece influenţa lui Urs este mare şi ea vine mai ales din mediul politic. Se pare că el ar fi cotizat la partide, la politicieni sau a rezolvat dosare ale unor exponenţi ai partidelor. Cam aşa se făceau banii pentru campanii şi pentru ale nevoi. Domnul Mircea Man, de exemplu, ştie! 

Este vorba de şase facturi prin care Urs Ioan şi asociaţii au încasat sume consistente în cazul fructelor ce au făcut obiectul embargoului rusesc.

 

În 2014, Rusia a impus un embargo pentru fructele din România. Printre ele, mere, pere şi struguri. În această situaţie Comisia Europeană a alocat 125 de milioane de euro pentru plata unor compensaţii fermierilor care rămân cu fructe în stoc, care au fructe pentru distrugere sau care nu sunt coapte şi au fost culese. Există trei categorii de compensaţii acordate fermierilor români. Pentru a putea beneficia de aceste compensaţii, ţăranii ar fi trebuit să depună doare în care trebuia arătată situaţia, iar o comisia de la nivelul APIA ar fi verificat acte şi dacă se îndeplineau condiţiile impuse de CE ar fi primit bani.

 

Din păcate pentru fermierii maramureşeni, se pare că Urs nu a făcut publică cu celeritate această situaţie pentru ca oamenii să se pregătească. În schimb, el s-a calificat ca fiind singurul fermier care îndeplineşte condiţiile impuse. Ca atare, a încasat sume foarte mari de bani. Facturile de faţă arată acest lucru. Trei dintre facturi sunt pe SC Pomicola SA, societate în care Urs este acţionar, cu peste 200 de mii de euro. Menţionăm că este vorba de o tranşă de plată. În fiecare an se fac până la trei tranşe de plată.

Embargoul rusesc trebuia să fie făcut public ca toată lumea să beneficieze de prevederile acestuia. În această situaţie beneficiarii acestor subvenţii de la CE ar fi trebuit să dea fructele care făceau obiectul subvenţiilor, gratis în ţară. Dar fructele pe care Urs prin Pomicola SA le-a prezentat în dosarele embargoului au luat calea afacerilor oneroase.

 

Alte două facturi sunt ale lui Urs Radu, PFA, din întâmplare rudă cu directorul executiv, şi o factură este pe numele Rus Rodica, asociat al lui Urs Ioan, tot ca persoană fizică autorizată.

În total, pe aceste şase facturi s-au încasat aproape 300 de mii de euro. Menţionăm din nou că este vorba de o tranşă de plată.

Sursele noastre afirmă că au fost mai multe tranşe de plată în 2014, 2015 şi 2016. Una peste alta, ajungem la sume foarte mari de bani veniţi din visteria europeană pentru subvenţii către fermierii români, dar de care au beneficiat doar cei iniţiaţi.

Acesta a fost un sprijin în cazul embargoului.

 

Al doilea sprijin se referă la merele distruse. Adică, acele plantaţii care au boli pe pomi, implicit pe mere. În aceste situaţii, merele trebuie distruse. Se face o groapă mare în care se aruncă merele compromise şi se distrug. Operaţiunea este supravegheată de un inspector de la APIA, care din pură întâmplare este omul lui Urs, deşi ar fi trebuit să fie din altă parte, pentru a nu exista probleme. Dar la APIA Maramureş lucrurile au stat aşa cum a dorit directorul.

„Păi în această situaţie s-a procedat în felul următor. În groapa pentru distrugere au fost aruncate 20 de kilograme de mere, iar restul până la 200 de tone, să spunem, le-a vândut sau a făcut ţuică ori suc.

Deci a luat şi banii de subvenţie şi a încasat şi de pe urma merelor nedistruse, de fapt. Dacă cineva ar verifica groapa cu distrugeri ar vedea că acolo nu sunt câte au fost trecute în acte”, ne-au spus sursele noastre. Dar Ioan Urs mai încasează şi subvenţia pe teren. El are, potrivit surselor noastre, 94 de hectare de teren. Aceste subvenţii se acordă pe mai multe pachete. În cazul Urs, fiind şi zonă montană defavorizată, se acordă peste 300 de euro pe hectar. An de an. În plus din acest an, Urs ar fi cerut şi pachetul Ecologic, care înseamnă încă 280 de euro pe hectar. În cazul acestui pachet sursele noastre nu sunt sigure că a fost primit de Urs. Dar povestea merge mai departe. Pe suprafaţa de 94 de hectare primeşte subvenţia pe teren, dar şi subvenţia pe producţie, o altă categorie de sprijin.

 

Revenind la problemele din APIA Maramureş, sursele noastre ne-a spus că şi directorul adjunct al instituţiei, Ioan Brânzei are mai multe dosare penale la DNA ca şi Mihai Matyaş, unul din şefii din jurul lui Urs. Vom reveni!

 

 

Afacerea retrocedarea

 

O situaţie interesantă, care nu are în aparenţă legătură cu APIA, am aflat-o de la sursele noastre. Este vorba de Bledea Ileana, care apare pe celebra listă cu retrocedările, din Sighetu Marmaţiei. Această doamnă este pe poziţia 12, pe listă cu o sumă fabuloasă, peste 22 de milioane de euro. Ea este alături de doi domni. Fiind trei, suma se împarte, iar lui Bledea i-ar fi revenit 7

milioane de euro.

Legătura cu APIA apare prin gradul de rudenie cu şefa de la APIA Sighet. Liliana Ţiple este fiica lui Bledea. Fără a avea confirmări oficiale, sursele noastre ne-au spus că de aici se duceau bani spre APIA, spre nivelurile superiore care au trecut cu vederea porcăriile din nord.

Dar să vedem cum s-a procedat în Sighet, un oraş care a ajuns pe lista celor mai scumpe locaţii din Europa.

Retrocedările în cazul Bledea se referă la terenuri şi la Blocul Turn din Sighet. Dar există şi o legătură între Ţiple şi Crinuţa Dumitrean, afirmă sursele noastre, fostă şefă de la ANRP, lucrând înainte la APIA.

Cum s-ar fi ajuns la terenurile retrocedate, în condiţiile în care familia respectivă a fost una mai modestă? Bărbatul familiei a fost la Cartea Funciară şi a identificat mai multe terenuri ale unor evrei care era plecaţi din România, dar nu erau revendicate.

Cu copii după aceste terenuri a fost în străinătate, Ucraina, Israel pentru a găsi persoane cu nume apropiat de cel al proprietarilor. Aduşi în ţară, cei în cauză şi-au vândut aşa-zisele proprietăţi pe sume de genul 10 mii de euro. După care, cei din Sighet au fost la ANRP.

Se spune că în casa veche a acestei familii, în beci este o maşină de învechit acte. Iei actul fabricat acum, îl bagi în maşină şi iese la capătul celălalt gata învechit.

Aşa s-au făcut bani din care o parte s-au dus la partide sau în administraţie pentru a avea postul din Sighet rezervat. Se pare că funcţia din APIA Sighet ar fi costat 5000 de euro. Ştim la cine s-ar fi dus suma. Vom reveni asupra acestui subiect.

Dar se mai spune ca această familie a obţinut o retrocedare şi de pe terenul pe care s-a construit blocul Turn din Sighet.

La evaluare s-a trecut 1500 de euro pe metrul pătrat, o sumă asemănătoare cu terenurile din locaţii selecte europene, sau poate chiar mai mare.

O situaţie ce poate fi verificată de cei în drept. 

 

 

Nereguli la APIA Maramureş

 

Printre neregulile semnalate de angajaţi sunt unele care stârnesc

zâmbete. De exemplu, se spune că directorul Urs are un şofer ataşat maşinii directoriale.

De trei ani, poate chiar de patru ani, acest şofer nu a fost văzut să semneze condica de prezenţă. În schimb se spune că respectivul este cel care lucrează pe proprietatea lui Urs, la mere, la curăţenie, la unde este nevoie.  

 

 

Exemple ce ar trebui verificate de procurori!

 

Este adevărat că în 2011 un tip din Călineşti, care are o firmă de transport, a solicitat plăţi ale subvenţiei pe un teren inventat. Dosarul nu conţinea actele doveditoare că are X teren. Unii angajaţi au refuzat să comită ilegalitatea, chiar dacă ştiau că individul este amic cu Ioan Urs. Directorul executiv al API Maramureş a încercat şi rezolve dosarul, dacă a văzut că nu primeşte ce doreşte, a căutat un alt angajat, care a scos negaţia din sistemul informatic şi a promovat un dosar fără actele necesare. Între Crăciun şi Anul Nou, pe parola lui Urs, deşi dosarul aparţinea de Ocna, a fost trecut la plată acest dosar, peste 2,5 miliare de lei.

Este adevărat că Urs are un fermier apropiat, din Fereşti?

Acesta are pe hârtie 4000 de oi şi câteva zeci de vaci. Dar cunoscătorii afirmă că omul are mai puţin de jumătate din aceste efective. El a fost învăţat de director cum să figureze că are teren în mai multe judeţe pentru a obţine subvenţii însemnate. Şi omul s-a dus în Suceava (Cârlibaba), s-a dus în Satu Mare (Homoroade) unde a închiriat teren, cică livadă, dar sursele noastre spun că este vorba de teren pietros, de teren cu spini.

În final, omul a ajuns cu peste 1000 de hectare închiriate în Maramureş, Suceava şi Satu Mare. Evident că cererile acestuia au ajuns în zona de aprobare a lui Urs.

Este adevărat că în Bârsana există un contract cu primăria pentru păşune comunală din 2009. Suprafaţa este de 275 de hectare. Din 2009 până în 2013, fără a exista HCL.

Suprafaţa a fost majorată prin acte adiţionale fără HCL. În 2014 a fost încheiat un nou contract având HCL fără licitaţie. A fost atribuire directă, deşi au mai fost cereri pentru păşune. Atribuirea a fost făcută fără respectarea OUG 34/2013 şi ordinul 407/2013.

 

Suma încasată pe această păşune este de peste 500 de mii euro.

Există suspiciunea că respectivul ar fi fost protejat de interesele unor persoane care ar fi beneficiat de subvenţie!

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.