Factura Schengen pentru Maramureş: peste 20 de milioane de Euro

În urmă cu patru ani, autorităţile judeţene calculau investiţiile necesare pentru alinierea la standardele Schengen în jurul a 2,5 milioane de Euro. De atunci, suma reală a sumelor pompate în visul Schengen a crescut de 10 ori. Degeaba!

Mult clamata aderare la spaţiul Schengen reprezintă de ani buni o temă de campanie şi un „obiectiv prioritar”. Dar, mai mult, o investiţie pe care ţara noastră a plătit-o scump. Şi, deocamdată, degeaba. România a alocat până acum peste un miliard de euro, de la bugetul de stat şi fonduri europene, pentru acest obiectiv măreţ: infrastructură, dotări, specializări. Nimic nu a fost prea puţin pentru a îndeplini standardele aderării. Şi totuşi, aderarea a tot fost amânată şi răs-amânată.

În urmă cu vreo trei ani, când autorităţile vorbeau cu ochii umezi de emoţie despre Schengen, se spunea că „factura aderării” va bate spre 2,5 milioane de Euro. De atunci, suma a devenit de zece ori mai mare. Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Judeţean al poliţiei de frontieră Maramureş, în total, pentru alinierea la aceste standarde, s-au alocat peste 20 de milioane de Euro. Până acum. Dar, mai bine detailăm. Primul proiect, „Schengen Facility”, prin care s-au modernizat sediile structurilor poliţiei de frontieră din judeţ. Valoarea: 2,6 milioane de Euro. Apoi s-a deschis robinetul fondurilor „Fondul frontierelor externe”.

În total, o investiţie de 5,4 milioane de Euro, prin care s-au construit 7 turnuri de comunicaţii Tetra şi, prin acelaşi program urmează să se construiască încă şase turnuri, pe acelaşi sistem, şi să se modernizeze sediul S.P.F. Valea Vişeului, precum şi o pistă pentru elicoptere în incinta Inspectoratului Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei.

O altă sursă de finanţare a investiţiilor pentru alinierea la Schengen au fost fondurile Schengen. Potrivit adresei poliţiei de frontieră: „Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei a fost dotat cu autospeciale de patrulare, transport efective, transport câini, ATV-uri, dispozitive de examinare a documentelor, sisteme de supraveghere şi observare pe timp de noapte şi zi, echipamente informatice şi specifice, ţinută de mascare şi protecţie. În total, 13,321 milioane de Euro. În plus, a fost achiziţionat şi un tractor pentru întreţinerea şi curăţarea culoarului de frontieră. Factura? 50.600 Euro. Banii au fost dirijaţi de Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, iar Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră a fost doar beneficiarul. Totuşi, şi autorităţile maramureşene   s-au străduit să pună umărul la construcţia istorică.

Mai toate primăriile s-au străduit să sprijine investiţiile frontieriştilor, în top situându-se, cu siguranţă, Primăria Sighetu Marmaţiei. Deci, factura investiţiilor pe linia Schengen ar creşte consistent. Şi totuşi, deşi banii au curs gârlă şi investiţiile sunt în grafic, ni se tot spune răstit că nu suntem pregătiţi. Practic, politicienii care clamau importanţa şi necesitatea aderării la Schengen au făcut pentru acest obiectiv lucrul care le venea cel mai uşor: să cheltuie bani. Deh, cu eradicarea corupţiei e mai greu...

Beneficiile Schengen

Aderarea la spaţiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne ale statelor membre Schengen, care aplică în întregime acquis-ul Schengen, fiind creată o singură frontieră externă, unde controalele se desfăşoară conform unui set de reguli clare în materie de vize, migraţie, azil, precum şi măsuri referitoare la cooperarea poliţienească, judiciară sau vamală.

Astfel, trecerea frontierei se poate realiza indiferent de oră şi prin orice loc, iar cetăţenii statelor membre care călătoresc în spaţiul Schengen trebuie să aibă asupra lor un document de identitate valabil. Trecerea frontierelor interne poate fi asemănată cu o călătorie în interiorul ţării. Controalele la frontierele interne Schengen pot fi introduse pentru o perioadă limitată în timp, din motive de ordine publică sau securitate naţională, decizie ce este luată la nivelul fiecărui stat membru Schengen.

Odată cu eliminarea controalelor la frontiere, ar putea creşte pericolele pentru securitatea internă a ţărilor implicate, prin faptul că, din acest moment, se lasă “cale liberă” infractorilor. Astfel, se impune o cooperare transfrontalieră, în special prin înfiinţarea serviciilor comune ale poliţiei, vămii şi poliţiei de frontieră (în cadrul Centrelor, Birourilor, Punctelor comune de contact) pentru toate statele contractante care să aibă ca scop protecţia propriilor cetăţeni. De asemenea, Sistemul Informatic Schengen, asistenţă operativă reciprocă şi schimbul direct de informaţii între forţele de poliţie, precum şi supravegherea şi urmărirea transfrontalieră a infractorilor, reprezintă mijloace de luptă împotriva terorismului, crimei organizate, traficului de fiinţe umane şi a imigraţiei ilegale. În acelaşi timp, a fost adoptat un set de reguli uniform, care să asigure cetăţenilor statelor membre protecţia datelor cu caracter personal împotriva oricărei încălcări a drepturilor fundamentale.

Costurile la nivel naţional

Din suma totală de 1.047.000.000 de euro, alocată prin MAI, 524.5 milioane de euro au fost alocate de la bugetul de stat - împrumut guvernamental garantat de stat pentru derularea contractului cu EADS, 132 de milioane de euro reprezintă resurse de la bugetul de stat şi din cofinanţări, 123 de milioane de euro din Fonduri PHARE,158 de milioane de euro din Facilitatea Schengen, 60 de milioane de euro din Fondul Frontierelor Externe, iar 50 de milioane de euro alte surse - Facilitatea de tranziţie, dobânzi, programe de asistenţă tehnică.