Facebook - o realitate personalizată

Fiind cel mai accesat site web din întreaga lume şi captivând un număr estimat la 868,027,220 de utilizatori, Facebook-ul a devenit o impresionantă putere, care a acaparat atât latura de socializare, de întreprinderi, precum şi arii largi de dezvoltare.

Nu ai facebook – nu exişti! – ideea după care se ghidează o mare parte din societatea în care trăim. Dar ce implică a fi utilizator şi care este impactul acestui site de socializare asupra noastră? În primă instanţă a fost perceput ca o modalitate de a păstra legătura cu familia sau prietenii cu care nu aveam ocazia să interacţionăm atât de des, să împărtăşim veşti şi să remediem distanţierea prin apelarea la ceva atât de comun şi la îndemână. Însă, cu timpul, s-a ajuns la situaţia jenantă de a comunica în principiu cu persoanele pe care le întâlneşti frecvent şi a pierde timp considerabil online, purtând discuţii care ar putea fi la fel de bine apreciate în viaţa reală.

Întrebaţi fiind de impactul negativ sau pozitiv pe care l-a avut facebook-ul în viaţa lor, se împart păreri controversate. „Eu cred că facebook-ul este un paradox. Iniţial, site-ul a fost gândit să ajute lumea să socializeze, dar, în schimb, azi efectul este chiar contrariul. Socializarea virtuală este una superficială şi care deformează relaţiile interpersonale”, consideră o tânără care doreşte să îşi păstreze anonimatul. Aceasta îşi completează ideea, motivând cele spuse anterior : „Ai senzaţia că ştii multe despre o persoană doar uitându-te la pozele ei şi citind anumite postări, care nici măcar nu o reprezintă în realitate, nu e normal.”

Un alt tânăr, în schimb, afirmă că „Adesea găseam pe facebook diferite moduri de a pierde orele anoste şi uneori aflam şi lucruri interesante din diferite domenii.”

Deşi putem observa deopotrivă aspecte negative şi pozitive, favorabil ar fi să evităm să petrecem pe site mai mult timp decât necesar. Statisticile arată că 6 miliarde de minute sunt petrecute pe facebook zilnic.

Fie că este vorba de promovarea unei afaceri, a unui eveniment, a unei cauze, sau pur şi simplu verificarea sau comentarea pozelor şi postărilor prietenilor noştri, ar trebui să alocăm o anumită precauţie activităţii noastre pe facebook. Nu doar faptul ca se pierde timp preţios, dar ceea ce postăm sau apreciem la un moment dat, ne caracterizează în faţa altor persoane, sau chiar ne pot afecta viitorul. A început ca o joacă naivă, împărţind informaţii de tot genul, dar a ajuns să devină o chestiune serioasă, depinzând puternic de gradul nostru de implicare.

În ceea ce priveşte consecinţele pe care facebook-ul le poate avea asupra noastră, în cazul în care este folosit în mod abuziv, am consultat părerea psihologului Liana Kadlec:

„Reţelele de socializare, în special Facebook-ul, care a devenit cel mai popular site destinat acestui scop, încep să devină o parte semnificativă din viaţa noastră cotidiană. Nu ne dăm seama că treptat viaţa noastră reală se transpune în viaţa online, ajungându-se până la fuziunea dintre cele două. La prima vedere, nu există niciun motiv de îngrijorare; unii părinţi declară că sunt chiar mai liniştiţi, ştiindu-şi copiii în casă şi în siguranţă sub supravegherea lor atentă”.

„Impactul psihologic este semnificativ: Facebook-ul, la fel ca şi orice platformă online de socializare, devine cadrul real în care utillizatorii timizi cu dificultăţi de integrare comunică şi întreţin relaţii sociale virtuale. Cu alte cuvinte, pentru aceştia Facebook-ul preia rolul şi scopul unei ieşiri cu prietenii, al unei întâlniri, artificializând socialul, anulând umanul.

Există mai multe motive de ordin psihologic pentru care o persoană dezvoltă o preocupare excesivă faţă de Facebook. Acestea sunt de fapt gratificarea unor nevoi de bază, cum ar fi nevoia de a aparţine unui grup, nevoia de a fi apreciat şi acceptat. Facebook-ul oferă o modalitate simplă de gratificare a acestor nevoi bazale, facilitând utilizatorilor să se simtă importanţi şi doriţi atunci când alţii le comentează pozele sau statusurile. Alţi utilizatori îşi extrag mulţumirea din numărul cât mai mare de prietenii acceptate online, iar alţii sunt prea timizi şi retraşi pentru a duce o viaţa socială normală, simţindu-se mult mai confortabil şi în siguranţă în propria lume virtuală. Implicarea într-o viaţă paralelă şi virtuală poate produce mari daune în viaţa reală a individului: ignorarea relaţiilor personale, apariţia problemelor de comunicare între partenerii de cuplu, scăderea randamentului academic şi/sau profesional, pierderea contactului cu realitatea concretă.”

Unde ne aduce această concluzie? Cât de dispuşi am fi să renunţăm în totalitate la ideea de facebook, doar ca să ne simţim în siguranţă şi să îndepărtăm ameninţarea iminentă asupra vieţii noastre sociale în realitate? Sau ce influenţă ar avea ştergerea contului asupra noastră?

„Nu îmi şterg facebook-ul pentru că mi-e frică să nu fac parte din curent şi să fiu ştearsă din lista de prieteni, deşi mi-aş dori cu adevărat ca tendinţele să se schimbe.”, afirmă o tânără de 18 ani.

După părerea mea, facebook-ul poate fi considerat un site foarte util în ceea ce priveşte împărţirea de informaţii. Găsim facil persoane care ne-au trezit interesul la un moment dat şi cu care am dori să păstrăm legătura, urmărim activităţile prietenilor, care, sub altă formă, ar fi mai greu de accesat, şi ne simţim încurajaţi observând alte persoane care ne împărtăşesc hobby-urile sau percepţiile asupra unor diferite chestiuni.