Extremele Maramuresului

* Aici unul inalta vile si pleaca la camp cu Jeep-ul, dincolo, celalalt merge la oras cu caruta si tremura de frica sa nu se surpe casele vechi peste ei. Acelasi judet. Acelasi aer. Plamani diferiti. Maramuresul la extreme. Va prezentam un top al celor mai sarace si bogate comune maramuresene, asa cum reiese din studiile de specialitate, dar si din prejudecatile locului. Saracia, ca si bogatia, s-a nascut la sat. Nu e eterna, dar, cum spunea un sociolog celebru, are putere de inertie si e ereditara. La doi pasi unii de alti, maramuresenii se indestuleaza cu frigarui si gratare sau taie mamaliga cu ata. Unii nu merg pana la « cooperativa » fara jeep sau ATV, altii merg pe jos kilometri buni. Unii izolati, avand singura oferta de munca pe camp, altii plecati la munca in strainatate. Unii ridicandu-si palate cu doua-trei etaje, altii, locuind in case vechi, darapanate. Doua lumi, acelasi judet: Maramures. Potrivit specialistilor, saracia nu se masoara numai in bani. Sociologul Dumitru Sandu, care a realizat un atlas social al Romaniei, sustine ca, pentru astfel de cercetari se tine cont de tipul cultural de sat , nivelul de dezvoltare, experienta de migratie, pozitia satului in cadrul comunei, pozitie a satului in cadrul regiunii, nivelul de dezvoltare a judetului de care apartine satul, distanta intre sat si cel mai apropiat oras etc. Potrivit cercetarilor sale, printre localitatile cu cel mai mare indice de dezvoltare se numara Tautii Magheraus, Vadu Izei, Viseu de Jos, Ulmeni, Somcuta Mare, Recea, Campulung la Tisa, Ocna Sugatag, Baiut si Grosi. La polul opus, in top 10 cele mai sarace localitati se afla sate mici, izolate, cu populatie imbatranita: Codru Butesii (apartine de Somcuta Mare) cu un indice de dezvoltare de doar 29, 21 din 100 ; Copalnic-DEAL, Jugastreni (comuna Vima Mica), Aspra (comuna Vima Mica), Steja (comuna Miresu Mare, Romanesti (comuna Boiu Mare), Preluca Noua (comuna Copalnic Manastur), Buteasa (Somcuta Mare), Corni (comuna Bicaz), Saliste (comuna Basesti). Primarii satelor sarace cred ca saracia si dezvoltarea are in primul rand legatura cu amplasarea satului. Marcel Garda, primarul din Cernesti, spune ca Izvoarele (Bloaja) este printre cele mai sarace sate din Maramures din cauza: „distantei fata de centrul de comuna, 16,5 km. Acolo traiesc in jur de 40 de familii, dintre care multi merg acolo numai in week-end, ca-s plecati pe la orase sau in alte parti.In mare, traiesc din ce pot face cu exploatarea lemnului, si ce mai reusesc din cresterea animalelor. Ca pamantul nu-i foarte roditor in zona.Intr-adevar, localitatea este mai imbatranita, sunt foarte putini tineri in zona. Daca tinem cont ca acum au electricitate, telefonie si drum reabilitat nu putem spune ca este o localitate foarte saraca. Se poate spune chiar ca are bogatii mai multe decat zona de centru de comuna. Eu spun ca nivelul de trai este ok. Au si magazin, le parvine tot ce inseamna informatie, copiii ii aducem in fiecare zi la scoala la Ciocotis.Intr-adevar sunt mai izolati de centrul de comuna, dar este o zona extraordinar de frumoasa, pitoreasca. Statistic figureaza mai multi, dar in realitate sunt undeva la 70 de oameni”. Comuna Copalnic Manastur are si un sat bogat si unul sarac. Primarul Stefan Mihalca se intreaba si el retoric: „Cum se explica extremele ca centrul Copalnic Manastur sa apara cu „nivel maxim de dezvoltare” si Copalnic Deal sa fie sat „foarte sarac”? Avand atatea sate arondate, comuna noastra e foarte diversa din toate punctele de vedere. Avem 9 sate la o altitudine de circa 400 m si 3 sate la o altitudine mare. Copalnic Deal e un sat mai deosebit in sensul ca are o suprafata foarte mare. Are una dintre cele mai mari suprafete din comuna, unde sunt 80 de case, dintre care sunt locuite 40. Iar tineretul a plecat aproape tot de acolo. Scoala s-a desfiintat de vreo 10 ani si nu mai sunt decat oameni in varsta. Din ce traiesc? Nu exista pensii, sau sunt foarte putine, pentru ca oamenii n-au avut loc de munca in tinerete. Oamenii de acolo au trait numai din agricultura. I-am vazut ca vand samburi de nuca, si viteii si porcii pe care pot sa-i tina. Pamantu-i foarte rau fiind la altitudine foarte mare.In zona sunt penti foarte mari. De aia-i sarac, pentru ca nici agricultura nu se poate practica acolo”. La polul opus este Copalnic Manastur. Aici aproape toata lumea are loc de munca. Primarul spune insa ca oamenii sunt resemnati cu o altfel de bogatie: „Copalnic Deal mai are ceva specific in sensul ca-i o zona extraordinar de pitoreasca. E ca-n Elvetia, numai vai si dealuri. Este ceva deosebit. Mie mi se pare ca relief ca este cel mai frumos sat din comuna. Este chiar o zona salbatica, fara poluare. Casele-s la 1 – 2 kilometri distanta una de cealalta.Insa-s foarte putine drumuri functionale si de aia e greu. Distanta de la centrul de comuna la Copalnic Deal este de 4 kilometri. Dar are o suprafata mai mare decat orice sat din comuna. Dupa acest sat, din cele 12 sate ale comunei, cred ca dupa Copalnic Deal cel mai greu o duc oamenii din Preluca Veche si Preluca Noua. Si Preluca Veche e foarte rasfirata. Are 5 sectoare, catune, fiecare separate de vai care se traverseaza foarte greu. Iar distanta e mai mare fata de centru. Ca Preluca Noua are acces la un drum judetean”. Desi in topurile oficiale nu apare pe podium, comuna Stramtura se numara printre cele mai sarace din judet. Cele mai multe familii n-au alt venit decat ajutorul social. Cum in zona nu exista CAP, batranii nu prea au pensii si nici nu pot castiga cativa banuti din agricultura. Primarul Ioan Pasere spune ca cel mai sarac sat al comunei e Slatioara: „Se vede si comparativ cu Glod-ul, care-i situat mai sus. Se vede pur si simplu pe aspectul caselor. Si in Slatioara sunt cateva case mai noi, dar putine, ale celor care au plecat in strainatate. Oamenii traiesc strict din agricultura si doua-trei animale ce au pe acolo. Sunt putine pensii, ca prea putini au avut loc de munca. Ca era greu si cu naveta, neexistand mijloace de transport local. Cei batrani sunt beneficiare de ajutor social, iar tinerii sunt plecati si prin strainatate. Intr-o vreme, Stramtura era pe primul loc in privinta numarului de ajutoare sociale, dar intre timp s-au reglementat criteriile de alocare a ajutoarelor. Acum conteaza si daca ai pamant, animale, alocatii etc.Inainte era pentru toti cei fara venit. Din cati au fost, cred ca au ramas cu ajutor social doar vreo 33%. Slatioara are circa 800 de locuitori. E o localitate imbatranita, peste jumatate au varsta de pensionare si peste. Practic, cei care reusesc sa vanda cate un purcel, un vitel sau miei sunt considerati instariti. Sunt cateva familii care fac cosuri de nuiele, fiecare incearca sa se descurce cum poate”. La polul opus, maramuresenii plecati la munca in oras, ori in strainatate isi ridica vile impunatoare, se plimba in masini luxoase si se falesc cu bogatia lor. Mircea CRISAN Ioana LUCACEL mircea@gazetademaramures.ro ioana@gazetademaramures.ro