Exproprierile regimului trecut continua

Cu “sprijinul” unui topograf penal si sub privirile ingaduitoare ale autoritatilor publice locale, un cetatean din Somcuta Mare a fost deposedat de terenul cumparat in urma cu peste 30 de ani, printr-un contract de vanzare – cumparare. Terenul este strabatut de o cale de acces, despre care conducerea Primariei afirma ca este un drum public. Insa el nu a fost cuprins in actele oficiale niciodata. Mai mult, el a fost recent pietruit, fara ca Primaria sa investeasca un ban si fara a avea la baza autorizatiile necesare. La inceputul anilor ‘70, Ioan Lazar a cumparat o suprafata de teren de 21 de ari in localitatea Somcuta Mare, de la familia Talpos. Din cauza faptului ca nu putea intabula teren, fiind membru cooperator, a trecut proprietatea pe numele fiului sau, Sabin Lazar. Insa doar 8 ari, atat fiind limita permisa de lege la acea data. Iar restul terenului nu a fost trecut in actele de carte funciara. Pe acel teren, sotii Talpos detineau o casa in care au locuit permanent. Spre sfarsitul vietii, au fost ingrijiti de familia Lazar, care a acoperit si cheltuielile de inmormantare. Apoi, Sabin Lazar a ridicat pe acel teren o casa de locuit. Langa proprietatea sa se afla un teren detinut de alti membri ai familiei Talpos. Acestia au avut pretentia ca strada Corneasa, un drum infundat, ce ducea pana la terenul lui Lazar, sa continue peste proprietatea acestuia si sa ajunga pana la aceea a familiei Talpos. Cu toate ca vecinii sai aveau acces la propriul teren prin alta parte, Lazar a fost de acord sa permita familiei Talpos sa treaca prin fata casei sale, chiar si cu masina. Pornind de la acea cale de acces, intre cele doua familii s-au iscat vesnice discutii, multe dintre ele finalizate in instanta de judecata. Partea grava a problemei este aceea ca autoritatile statului s-au implicat in acest conflict si, in loc sa reglementeze lucrurile, au comis o serie de abuzuri care au intensificat starea de tensiune. Schita unui condamnat In primul rand, dupa 2000, s-a facut iesirea din indiviziune pentru terenul cumparat de Lazar de la familia Talpos. Printr-o schita intocmita de topograful Ioan Covaci, terenul cumparat de Lazar a ajuns in proprietatea familiei Talpos. Incredibil, dar adevarat – in actele de carte funciara, unde Sabin Lazar figura ca si proprietar, au aparut numele mostenitorilor familiei Talpos. Practic, la baza acestei veritabile exproprieri, se afla schita intocmita de topograful Covaci, care i-a trecut ca proprietari pe cei din familia Talpos. De mentionat ca actul respectiv este un fals. La acea data Covaci nu avea dreptul de a profesa, fiind anterior condamnat la inchisoare pentru infractiuni similare. De aceea, el a folosit stampila... unui coleg binevoitor. Si asa, probabil cu sprijinul unui alt binevoitor angajat al Biroului de Carte Funciara, familia Talpos a obtinut ceea ce dorea – proprietatea asupra terenului in suprafata de 8 ari, traversat de acea cale de acces. Practic, contractul de vanzare – cumparare a terenului (din 1971), din care reiese faptul ca Sabin Lazar este cel ce a dobandit terenul, este anulat de aceasta intabulare fara nicio justificare. Am incercat sa luam legatura cu Ioan Covaci, insa telefonul sau mobil a fost inchis. Uite drumul, nu e drumul! In ceea ce priveste drumul de acces, conducerea Primariei Somcuta a sustinut ca este vorba de unul cu caracter public. Permanent s-a afirmat ca in actele Primariei, strada Corneasa, un drum public, se continua pana la proprietatea familiei Talpos. Atunci se ridica doua intrebari: daca drumul figura inca din anii ‘70 – ‘80 ca fiind public, cum a fost construit el pe o proprietate privata fara ca proprietarii sa fie despagubiti intr-un fel; iar daca acea cale de acces a fost amenajata ca si drum, atunci cine a facut investitiile si cine a intocmit proiectul pentru o asemenea lucrare? Evident, drumul nu a fost finantat din banii Primariei si nici nu exista vreun document justificativ pentru acea lucrare. Pur si simplu, dupa intabularea terenului, familia Talpos l-a acoperit cu piatra concasata. In mod normal, daca era public, trebuia finantat din banii Primariei. Insa, asta nu s-a intamplat. Concluzionand, putem spune ca: Sabin Talpos a cuparat un teren in 1971, s-a intabulat in Cartea Funciara, insa acum proprietar este altcineva; Primaria Somcuta Mare a incalcat dreptul de proprietate al familiei Lazar, inventand un drum public pe terenul acesteia; aceeasi Primarie permite lucrari de amenajare a unor drumuri fara autorizatie. Deocamdata, in legatura cu acest caz exista un proces pe rol, instanta de judecata urmand a se pronunta cu privire la proprietatea asupra terenului in litigiu. Expertii arata altceva L-am cautat pe primarul Petru Butean pentru a ne oferi explicatii legate de acest caz. Insa el nu se afla la Primarie, fiind in concediu. In schimb, l-am gasit pe viceprimarul Vasile Maxim, care a dat-o din colt in colt. “Acolo exista un conflict intre familii si se judeca in instanta. E peste masura noastra sa hotaram cine are dreptate. In anii ‘80 s-a facut un drum in zona. Inainte nu era proprietate privata, totul fusese luat la CAP. Probabil ca el apare in planul urbanistic al localitatii, pe care il vom termina acum. Nu stiu, ma gandesc. Drumul de acum a fost amenajat de ei si am inteles ca au adus ceva piatra”, a declarat Maxim. Cum cu “probabil” si “nu stiu” viceprimarul nu a reusit sa ne lamureasca, a chemat doi experti ai Primariei. Gheroghe Petrus, tehnician cu probleme de urbanism si Alexandru Munteanu, consilier la serviciul de cadastru, ne-au prezentat actele institutiei care privesc acel teren. Intr-o schita de urbanism intocmita in 1984, in continuarea strazii Corneasa apare un drum ce traverseaza un teren al carui proprietar e identificat in persoana lui Sabin Lazar. Din acte reiese ca terenul de 21 de ari are doi proprietari: unul tabular, Sabin Lazar (pe o suprafata de aproximativ 8 ari) si altul extratabular, Ioan Lazar (pentru restul terenului). Singurul teren detinut de familia Talpos este unul invecinat. Dupa consultarea schitelor si celorlalte documente, cei doi angajati ai Primariei au ajuns la concluzia ca drumul nu a fost niciodata unul public, ci doar se constituise ca o cale de acces rezultata dintr-un drept de servitute. Ciprian DRAGOS ciprian@gazetademaramures.ro