Expoziție personală de artă fotografică itinerantă „Tradiția Mărțișorului în Maramureș ”. Expune Ilie Tudorel

Expoziția personală de artă fotografică a artistului fotograf Ilie Tudorel - „Tradiţia Mărțișorului în Maramureș” este o expoziție-eveniment care îşi propune să promoveze în rândul iubitorilor de tradiții populare din ţară şi din străinătate practicile culturale asociate zilei de 1 martie din Maramureș. În zona Maramureșului se mai păstrează încă cele mai importante valori ale patrimoniului cultural tradițional din România, ca un adevărat „muzeu viu” al tradițiilor strămoșești.

Vernisajul expoziției a avut loc în „Salonul Artelor” de la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare. Această expoziție a fost expusă și la sediul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO din București, în cadrul proiectului cultural „Mărțișor - Tradiție şi legendă ”, în anul 2020.  Expoziția este o parte componentă a proiectului cultural fotografic „ Zestrea Vie Românească”, care promovează cele mai importante valori ale patrimoniului cultural tradițional românesc, unele fiind incluse pe Lista Patrimoniului Mondial Imaterial UNESCO din România. Proiectul cultural al expoziției va parcurge toate regiunile istorice ale României ajungând şi la cele mai importante centre ale diasporei românești din Europa şi din lume, fiind expus în muzee şi alte centre culturale. Până în prezent, a fost expusă în regiunile istorice din Maramureș, Transilvania şi Muntenia (la sediul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO din București, în cadrul unui proiect internațional UNESCO).

Obiectivul expoziției de artă fotografică „Tradiția Mărțișorului în Maramureș” este să facă cunoscute publicului larg datinile şi obiceiurile din Țara Maramureșului prin care locuitorii satelor sărbătoresc tradițional renașterea naturii şi venirea primăverii. La sfârșitul fiecărei ierni, din vremuri imemoriale, pe la casele maramureșenilor de pe Valea Cosăului au loc „șezători pentru făcut mărțișoare”. În satul Budești „coconii” (copiii) confecționează cu dibăcie mărțișoare după un model străvechi moștenit din străbuni, sub atenta îndrumare a femeilor în floarea vârstei şi a bătrânelor. Astfel „șezătoarea” rămâne o adevărată instituție sătească prin care dăinuie atât acest model arhaic de mărțișor, cât şi practicile (datinile, obiceiurile şi tradițiile) din Țara Maramureșului care au loc începând din 1 martie şi apoi la începutul lunii martie, denumită popular „marţ” sau „mărţişor”. 

Fotografiile din expoziție surprind scene din „șezătoare” şi mai ales modul în care sunt confecționate aceste „mărțișoare arhaice” în atmosfera unei camere tradiționale din satul Budești, aşa cum era şi în vremea moșilor şi strămoșilor noștri.

Aceste datini şi obiceiuri tradiționale maramureșene prezentate în expoziție sunt doar o parte din practicile culturale asociate zilei de 1 martie din România. Ca o recunoaștere internațională a valorii acestor tradiții specifice pentru această zonă a lumii, UNESCO a aprobat în sesiunea de la Jeju - 2017 înscrierea acestora pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității în urma candidaturii dosarului multinațional (Cultural Practices Associated to the 1st of  March - România, Bulgaria, North Macedonia, Republic of  Moldova). 

Trebuie să cunoaștem şi să apreciem valențele simbolice ale tradițiilor legate de mărțișor şi mai ales să redescoperim încărcătura spirituală cu care acestea au străbătut cu succes veacurile tocmai pentru că ciclurile de regenerare a naturii nu şi-au pierdut din actualitate. Mărțișorul este un element identitar al poporului român, dar este totodată şi o valoare universală!

Se cuvine deci să-l cunoaștem, să-l păstrăm, să-l punem în valoare şi să-l transmitem generațiilor viitoare! Numai aşa tradițiile românești vor rezista peste timp.