Exploatarile miniere trec, iazurile de decantare raman

Exploatarile miniere din Maramures au lasat in urma probleme ecologice deosebite care pot genera oricand accidente ecologice • Numai pentru activitatile de monitorizare si securizare, Remin cheltuie lunar 25 de miliarde de lei vechi, dar in acest an n-a primit niciun leu de la minister • Reprezentantii companiei miniere spun ca daca in acesta luna nu vor primi fondurile, vor fi nevoiti sa redisponibilizeze personalul care se ocupa de securizare • Potrivit estimarilor, pentru ecologizarea iazurilor de decantare din Maramures e nevoie de peste 295 de milioane RON, adica peste 91 de milioane de euro • Ministerul Mediului si cel al Economiei atrag atentia ca aceasta situatie a crescut semnificativ riscul producerii unor accidente care pot afecta mediul, asezarile umane si, in unele cazuri, se pot produce chiar poluari majore cu impact transfrontralier. 2000. Baia Mare a ajuns in atentia intregii lumii din cauza accidentului ecologic catalogat drept cea mai mare catastrofa ecologica din Europa dupa explozia de la Cernobal. Atunci iazul de decantare a sterilului din Bozanta, apartinand societatii Aurul SA, a cedat. O cantitate mare de cianuri s-a revarsat infestand hectare bune de teren. Apa cu cianura s-a scurs apoi in mai multe rauri. Accidentul a generat un conflict monstru in plan extern si un proces cu statul ungar, a carui „miza” se cifreaza la 144 milioane de dolari. 2007. Iazurile de decantare dau din nou batai de cap autoritatilor. Restructurarea sectorului minier n-a lasat in urma doar mineri disponibilizati, ci si un numar mare de perimetre miniere, iazuri de decantare si halde de steril pentru care trebuie asigurata monitorizarea si trebuie adoptate masurile pentru punerea in siguranta, inchiderea si ecologizarea acestora. Motivul? Pericolul reprezentat de iazurile de decantare este foarte mare din cauza faptului ca acestea contin metale grele. Iar in lipsa monitorizarii si securizarii, dar mai ales a lucrarilor de ecologizare „riscul potential de producere a unor accidente tehnice a crescut semnificativ. In cazul producerii unor astfel de evenimente vor fi afectati factorii de mediu, asezarile umane si in unele cazuri se pot produce poluari majore cu impact transfrontalier”, cum se arata intr-un document semnat de Ministerul Mediului si Gospodarii Apelor (MMGA) si Ministerul Economiei si Finantelor (MEF). Desi pentru fiecare obiectiv a fost elaborat un Plan de Incetare a Activitatii (PIA), procedura e in „stand-by” de luni bune din cauza lipsei de fonduri. Din estimarile Ministerului Mediului si a Directiei pentru Siguranta Barajelor si Cadastrul Apelor reiese ca ecologizarea iazurilor din Maramures ar costa 295.505.205 RON, adica circa 91 de milioane de euro. Ori, in prezent, nu sunt fonduri nici macar pentru asigurarea monitorizarii si securizarii acestor obiective. Reprezentantii Remin spun ca in acest an n-au primit niciun leu pentru astfel de activitati si ca, daca „robinetul” cu fonduri nu se va deschide nici in aceasta luna, vor fi nevoiti sa redisponibilizeze personalul care se ocupa de securizare si monitorizare. Mega inspectie Recent, iazurile de decantare de la patru companii miniere au fost inspectate in cadrul unui mega-control desfasurat la nivel national. Pe lista obiectivelor verificate s-au numarat si 8 iazuri de decantare ale Remin Baia Mare. Echipa care a luat „in vizor” iazurile a fost formata din reprezentanti ai MMGA, Directiei pentru Siguranta Barajelor si Cadastrul Apelor (DSBCA), Garzii Nationale de Mediu (GNM), Administratiei Nationale Apele Romane, Agentiei pentru Protectia Mediului, Directiei Apelor Somes-Tisa, Sistemului de Gospodarire a Apelor Maramures (SGA), MEF, Directiei Generale Resurse Minerale (DGRM), Conversmin si Remin. Problemele generale semnalate in urma controlului national au fost: • din cele 25 de iazuri, 16 sunt amplasate pe vaile unor paraie ridicand si cele mai dificile probleme privind gospodarirea cantitativa si calitativa a apelor si siguranta constructiilor hidrotehnice, prin urmare deosebit de grave in cazul unor potential, accidente mai ales pe perioada dupa sistarea depozitarii sterilului rezultat din statiile de flotatie. • in ceea ce priveste stabilitatea structurala a constructiilor hidrotehnice exista situatii critice la unele iazuri, care necesita interventii urgente. S-au semnalat ravene si a treptelor de inaltare ale iazurilor si lipsa lucrarilor de dirijare a apelor de pe suprafata unor iazuri, care produc instabilitati locale si deteriorari ale structurii, antreneaza in atmosfera particule de praf si pot duce in final la cresterea riscului de accidente minere. • Constructiile si instalatiile pentru evacuarea apelor medii si mari din bazinul hidrografic amonte, de pe versantii adiacenti iazului si de pe suprafata iazurilor de decantare, care reprezinta o problema-cheie in asigurarea stabilitatii barajelor, digurilor si depozitelor de steril, prezinta in unele situatii lucrari subdimensionate, starea precara, pericolul inundarii, colmatarii, iar in multe cazuri inexistenta cel putin a unora dintre lucrarile si masurile necesare, lucrari conexe necorespunzatoare. • Situatia iazurilor de decantare la care depunerea trebuia sistata pana in 31.12.2006 este critica in perioada cuprinsa intre sistarea efectiva a depozitarii si deschiderea finantarii pentru lucrarile de inchidere, in special la companiile miniere CN Remin SA Baia Mare si CN MINVEST Deva care in prezent se confrunta cu probleme serioase de asigurare a personalului pentru supravegherea iazurilor si interventii in caz de forta majora, legate implicit de asigurare fondurilor necesare acestui scop etc. Constatari Calin Crisan, comisar- sef al Comisariatului Judetean Maramures din cadrul GNM, a enumerat lista constatarilor la iazurile din Maramures: „la Iazul Tautii de Sus. Constatari: stare baraj si diguri corespunzatoare, respectarea pantei si integritatii calotului, panta este de 19 grade fata de cea proiectata 18 grade. E diferenta de un grad. Datorita conditiilor meteo, lungi precipitatii si lipsa vegetatiei, iazul prezinta ravene. Digul de coronament are inaltime de circa 1 metru, fiind intr-o stare corespunzatoare. S-a remarcat stadiul de sustragere masa lemnoasa si lipsa pe platforma superioara. Alte aspecte: nu exista rampa de acces la sol... si nu exista iluminat pe iaz. Este asigurata in schimb paza permanenta si telefon mobil. Nu este actualizat regulamentul de exploatare, conform conditiilor actuale, adica, sistarea depozitarii. Conform HG 349, depozitarea pe iazul Tauti este oprita, asa ca orice versiune de reluare e unei activitati pe acest iaz poate declansa proceduri de infrigement daca se obtin derogari. Deocamdata nu s-au obtinut derogari”. Problemele sunt similare si pentru Iazul Bloja-Baiut, unde s-a sistat depunerea in 31 octombrie 2006: „panta 19 grade fata de proiectat 28. Iazul prezinta pe taluzul aval ravenari. S-a constatat existenta exfiltratiilor 1 litru pe secunda cu continut ridicat fier si mangan la digul principal aval. Nu este actualizat regulamentul de functionare”. Potrivit autoritatilor, la acest obiectiv a existat in anii trecuti o investitie pentru prelungirea canalului de sub iaz, dar aceasta n-a fost finalizata din cauza eternei lipse de fonduri. Astfel ca, exista riscul ca torentul Bloaja sa distruga si lucrarile executate pana acum. 3 milioane de euro pentru Novat Potrivit unui document al MMGA si DSBCA principalele probleme semnalate la Iazul Novat sunt: ravene pe taluzul de panta, panta taluzului este peste limita normala, plaja este necorespunzatoare, nu exista autorizatie de functionare in siguranta si nici regulament de exploatare actualizat etc. Mai mult, in urma cu circa o luna s-au furat 50 de metri liniari din descarcatorul de siguranta. Calin Crisan a spus ca „o conducta de 630 de mm 5 cm in perete si in partea de aval a fost trasa cu taful, taiata cu drujba si s-a gasit in Viseu de Sus la un cetatean taiata la 4 metri deja si facute poduri. Inca nu s-a pus la loc. Daca avem ape mari si ploua mult va fi periclitata siguranta iazului”. La acest obiectiv, se afla in derulare un proiect derulat prin DGRM si cifrat la 3 milioane de euro. Dar deocamdata, lucrarile propriu-zise nu au inceput. Mai mult, in paralel, Conversmin a intocmit un PIA si incearca sa obtina finantare pentru acelasi iaz. Crisan a spus ca: „de 2 ani is bani (la proiectul derulat prin DGRM) si s-au facut tot felul de sedinte si intalniri, dar inca n-au facut nimic. Saptamana trecuta a fost o intalnire la Borsa si-au propus proiectul cu lucrarile pe care pot sa le execute. In paralel, Conversmin a intocmit PIA tot pe Novat, dar pe diferenta de lucrari care trebuie executata pentru ca iazul sa fie in siguranta. DGRM propune asfaltare, realizare casetare vale peste iaz, in varianta in care debitul e foarte mare si trebuie sa treaca peste iaz, mutarea masei de steril din versantul stang in versantul drept, ca sa-i dea o inclinare in forta naturala a terenului. Restul lucrarilor cu acoperiri si nu stiu ce, urmeaza sa le faca Conversmin. Dar cel putin, noi mergem pe ideea sa existe un singur proiect care sa primeasca aviz de la mediu, ape si DSBCA si apoi acel proiect general sa fie rupt la masuri in cate vor”. In caz contrar, in situatia in care finantarea lucrarilor propuse prin PIA este amanata si ras-amanata, exista riscul ca celelalte lucrari sa se deterioreze pana cand va incepe proiectul Conversmin-ului. Derogare pentru Iazul Bozanta La Iazul Plopis, principalele „baiuri” sunt: lipsa vegetatiei, care in perioada secetei duce la raspandirea sterilelor si in zona locuita si pe terenurile agricole, ravene intense, exfiltratii in corpul iazului, santul de garda si bazinele deversoare sunt colmatate, nu exista regulament de exploatare etc. In schimb, la Iazul Bozanta situatia e ceva mai aparte. GAZETA de Maramures a mai scris despre faptul ca acesta este singurul obiectiv pe care se mai depun namoluri de la statia de epurare a Baii Mari si de la statiile de epurare ale Conversmin, desi, potrivit unei hotarari de guvern aceste activitati trebuiau sistate la finele anului trecut. Insa, nu demult, a fost obtinuta o derogare de la MMGA pana la finele lui 2008. Crisan a spus ca: „s-a obtinut derogare in baza unui aviz eliberat de Comisia Transilvania, parte CONSIB Romania, care precizeaza ca pentru a putea proceda la inchidere, datorita suprafetei foarte mari, este necesar pentru nivelare sa se depoziteze sterile si namol in cantitate de circa 0,8 milioane tone. Din punct de vedere al inspectiei avem doua sonde inverse in functiune si un descarcator de ape mari care functioneaza prin sifonare. Statia de epurare chimica nu functioneaza la parametrii proiectati intentionandu-se transferul acesteia catre Romaltin. Nu exista rampa de acces la sondele inverse. O problema majora asupra factorilor de mediu este antrenarea de catre vant a prafului la distante mari, mai ales pe timp secetos”. La iazurile D2 si D3 din Borsa s-a constatat lipsa vegetatiei pe taluze superioare, nu functioneaza decat o sonda inversa care deserveste ambele iazuri, zidurile de sprijin de la contactul cu Cisla sunt erodate si sunt necesare 9 praguri de fund pentru reducerea vitezei raului Cisla. Si la Colbu I si II sunt ravene mari, lipsa de vegetatie si taluzul aval nu are o panta apropiata de cea normala, nu exista regulament de exploatare actualizat etc. Crisan spune ca, o alta problema e faptul ca: „pe vreo 15 metri raul este intubat si sta efectiv in aer. S-a dus punctul de sprijin, daca nu se intervine rapid iar e o problema”. „Exista oricand riscul de accident ecologic” Mega-inspectia va continua si la alte iazuri de decantare si in final, va fi intocmit un raport national, urmat de concluzii si propuneri. Numai ca, in conditiile instabilitatii de pe scena politica, nimeni nu poate baga mana in foc ca obiectivele vor fi pastrate si dupa o eventuala schimbare a guvernului. Asta, desi toata lumea e de acord ca singura solutie e finantarea lucrarilor de ecologizare. Si inginerul sef al SGA Maramures, Vlaicu Pop, crede ca: „solutia de rezolvare a tuturor problemelor in minerit, nu numai pe iazuri, este finantarea lucrarilor de inchidere”. Iar comisarul sef Calin Crisan a avertizat ca „in conditiile in care nu se deruleaza urgent lucrarile de inchidere si ecologizare exista oricand riscul de accident ecologic. Ce ar insemna un posibil accident ecologic? O ruptura la iazul Colbu 1 poate afecta intreg cartierul Baia Borsa si cursul vaii Cisla; o ruptura la Bozanta poate avea efect transfrontalier. Pot aparea suspensii de steril cu continut de metal (plumb, cupru, zinc). Ionii metalici dauneaza florei si faunei acvatice. Rupturile pot aparea la iazuri din cauza unei defectiuni la sistemele de evacuare a apelor in caz de ploi, deci o sonda inversa infundata sau rupta si nedepistata la timp. De asemenea, exista iazuri care au in apropiere cursuri de apa care pot eroda digul: Colbu 1 are Cisla, iazul Bozanta are Raul Sasar si Lapus, Plopis-Rachitele are raul Cavnic, Bloaja are Lapusul, iar daca sistemul de evacuare al apelor meteorice nu este functional sau se deterioreaza pot aparea probleme”. Mai mult, si dupa o mult-asteptata deblocare a banilor, problemele ar putea continua. Motivul? Urmeaza licitatia pentru elaborarea proiectului tehnic, apoi elaborarea propriu-zisa a proiectului (care se poate intinde pe cateva luni din cauza completarilor repetate), licitatia pentru executia lucrarilor etc. Si, la fel ca in cazul lucrarilor pentru ecologizarea perimetrelor miniere si aceste proiecte pot generate dispute dure. Doar vorbim de 91 de milioane de euro, nu? O noua disponibilizare? Ioan Nechita, director tehnic Remin, a spus ca: „asteptam finantarea pentru ca noi avem programul de securizare si monitorizare a iazurilor, in care sunt cuprinse sumele necesare pentru mentinerea iazurilor in stare de functionare. Pentru Bozanta avem un accept de depunere a 800 de tone pentru doi ani de zile, pentru celelalte avem nevoie de finantare pe programul de securizare avizat inca de anul trecut de minister. Numai pentru iazuri nu va pot spune exact sumele, dar numai pentru securizare, in afara de unitati in care se incepe productia, sunt necesare in jur de 25 de miliarde de lei lunar pentru toata compania Remin. Asta inseamna numai lucrari de securizare, monitorizare si paza pana cand se aproba proiectele tehnice de inchidere efectiva si ecologizare a zonelor miniere. Banii pentru aceste activitati nu s-au primit deloc pe 2007. Am facut adresa la minister pentru ca suntem intr-o situatie destul de delicata: daca incepand cu luna iunie nu se aloca bani pentru conservare si securizare vom fi obligati sa redisponibilizam personalul pentru ca nu vom avea posibilitatea sa mentinem securitatea zonelor miniere.” Poluarea, in parlament Problema iazurilor a ajuns si la „organul reprezentativ suprem” al tarii. In urma cu cateva saptamani, deputatul Ioan Hoban a aratat intr-o interventie ca: „Zona Baia Mare si perimetrele limitrofe - datorita activitatii de metalurgie neferoasa si iazurilor de (pulberi, metale grele) - prezinta probleme grave privind calitatea aerului, in special la indicatorii pulberi in suspensie, plumb, cadmiu si sporadic la dioxid de sulf. La fel raurile Sasar, Lapus, Cavnic si Cisla - datorita activitatilor miniere, metalurgia neferoasa, prepararea minereurilor neferoase (metale grele, cianuri) constituie zone critice din punct de vedere al poluarii. Sunt critice din punct de vedere al poluarii, apele subterane din zona Baia Mare si perimetrele iazurilor de decantare - datorita activitatii de metalurgie neferoasa si preparare a minereurilor neferoase (metale grele) si de depozitare a deseurilor industriale provenite din aceste activitati. Zonele iazurilor de decantare in conservare si a haldelor de steril de mina sunt zone critice care necesita reconstructie ecologica”. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro