Experiment muzical la “Nopţile de Sânziene”

Dacă până nu demult toată lumea dădea numai veşti rele despre Borşa, despre infracţiuni, furturi de păduri şi alte minuni, de când s-a aşezat o trupă tânără la conducerea oraşului, încep să se înmulţească şi veştile bune despre Borşa. În Festivalul Nopţilor de Sânziene s-a creat un experiment muzical.

Pentru prima dată, în istoria oraşului Borşa, a fost invitată Opera Română, Opera Maghiară şi Filarmonica Transilvania din Cluj-Napoca. Spectacolul a avut loc în cadrul Festivalului Nopţilor de Sânziene, în faţa a circa 800 de spectatori. Reuşita evenimentului s-a datorat şi prezenţei unei soprane şi a unui tenor de la Opera din Cluj, care au interpretat arii celebre.

A fost un risc destul de mare pentru organizatori să pregătească un asemenea spectacol, neştiind cum va reacţiona publicul la muzica clasică. „Dar eu am zis că merită să facem această încercare şi acest experiment pentru că am primit ajutorul autorităţilor locale, m-a susţinut şi Vasile Timiş prin directorul unei agenţii muzicale, care a lăsat din preţ numai pentru a face o asemenea încercare. Imaginaţi-vă că 70 de oameni, instrumentişti şi artişti de la operă, au fost prezenţi la Borşa pe o scenă neîncăpătoare. A fost nu numai un examen pentru ei ca să susţină un asemenea spectacol, deşi era previzibil că vor cuceri lumea, pentru că au cântat numai arii celebre, dar tot era un risc, pentru că unii dintre borşenii neiniţiaţi au plecat acasă”, a declarat scriitorul Nicoară Mihali.

Mai exact, a fost un moment care poate să-i amuze pe unii: „au fost mai mult de 800 de oameni, dar pentru că nu au participat niciodată la un spectacol de operă, la început, când s-au acordat instrumentele, oamenii au plecat. Pentru că acordarea instrumentelor a durat vreo 30 de minute, iar unii dintre oameni au crezut că acela este concertul, au plecat spre casă. Ori, după acordarea instrumentelor, artiştii   s-au dus să se îmbrace de gală pentru a începe spectacolul. Dar oricum, la spectacol au rămas vreo 800 de oameni care s-au comportat exemplar”, a adăugat Nicoară Mihali, care s-a implicat în organizarea evenimentului din acest an.

„Nopţile de Sânziene” este considerată o sărbătoare de suflet pentru borşeni. Este o sărbătoare a focului. Pentru că în această zi, în 24 iunie, ziua este cea mai lungă din an şi noaptea cea mai mică. Din această zi începe să scadă ziua şi să crească noaptea. Oamenii primitivi au simţit că scade puterea soarelui şi au făcut făclii ca să crească puterea soarelui. Aşa se perpetuează de mii de ani acest obicei primitiv la poalele munţilor. De asemenea, în această perioadă înfloresc florile de sânziene, care au un miros aparte, şi din ele îşi fac fetele cununi de sânziene.

Comunitatea şi Consiliul Local au decis să păstreze pentru identitatea borşenilor trei festivaluri: Festivalul Nopţilor de Sânziene, Hora la Prislop şi Festivalul Titiana Mihali. „Eu m-am gândit să facem ceva nou şi să aducem ceva nou şi în Hora de la Prislop. Iar autorităţile au accesat la această idee. Pentru că ne-am săturat de bâlciul care se petrece la Pasul Prislop, cu unii artişti care vin cu muzică înregistrată, am sugerat să aducem o trupă de dansatori din Irlanda. Asta mai ales că maramureşenii au legătură cu celţii, iar dansurile noastre bărbăteşti şi chiar tropotita din Oaş seamănă extraordinar de bine cu dansurile ritmate ale irlandezilor. Aşa că va fi o întrecere, mai ales că vom invita şi o trupă de dansatori din Ungaria, din oraşul înfrăţit cu Borşa. Deci ne aşteptăm la un regal al dansului şi al muzicii cu adevărate întreceri culturale”, spune Mihali.

Festivalul Nopţile de Sânziene a ajuns la a 32-a ediţie şi a fost închinat memoriei lui Nicoară Timiş, celebrul etnolog născut la Borşa, iniţiatorul mai multor festivaluri din Maramureş printre care Nopţile de Sânziene, Hora la Prislop, Festivalul Datinilor şi Obiceiurilor de la Sighetu Marmaţiei şi Tânjaua de pe Mara.

Programul s-a desfăşurat pe parcursul a patru zile. A debutat cu întâlnirea a 50 de ingineri minieri de la exploatarea Baia Borşa, care l-au avut în fruntea lor pe fostul ministru al mineritului, Nicolae Dicu, şi pe Partenie Hărănguş, ultimul mare director al EM Borşa, pentru că înainte de ’90 aici lucrau 5500 de oameni. Aceştia au vizitat sediul EM Borşa de unde au ieşit cu lacrimi în ochi, după care au depus o coroană de flori la statuia ridicată în cinstea minerilor. În aceeaşi zi a fost şi un concert al Fanfarei Millenium Band din Baia Mare. Iar seara, feciorii au aprins făclii pe care le-au rotit în jurul holdelor pentru a avea rod bogat. Ultima zi s-a încheiat cu un spectacol folcloric.

„Noaptea sânzienelor are şi o simbolistică aparte, este un obicei al focului şi al iubirii. Este un obicei cu conotaţii erotice, deoarece fetele, după ce se scaldă dezbrăcate în apele râului la miezul nopţii, îşi pun pe cap coroniţele de flori de sânziene. Acele coroniţe făcute peste zi nu sunt altceva decât un simbol al feminităţii. După care acele coroniţe sunt aruncate în făclii. Iar făclia este un simbol al masculinităţii. Deci, iată că acest fenomen erotic al perpetuării iubirii continuă şi în zilele noaste”,

spune Nicoară Mihali.