Exodul ce trimite sute de miliarde

Josif Poro isi mangaie noua sofa, arata cu mandrie catre carpetele sale si isi plimba mana plina de riduri peste un frigider de un alb stralucitor. El si sotia sa reusesc cu greu s-o scoata la capat in fiecare luna din pensia lor cumulata de 220 de dolari. Daca baiatul lor, muncitor intr-o fabrica in Grecia, nu le-ar trimite cu religiozitate o parte din castigurile sale, cei doi batrani ar trebui sa se descurce fara multe dintre articolele ce se afla in apartamentul lor inghesuit. In intreaga lume, milioane de imigranti trimit miliarde de dolari acasa, scrie Associated Press. Expertii care studiaza acest fenomen au declarat ca si-au facut o imagine mult mai clara dupa atentatele din 11 septembrie 2001, cand autoritatile care incercau sa restrictioneze scurgerile de bani catre luptatorii Jihad-ului au inceput sa studieze mai atent cum isi investesc imigrantii acesti bani. La nivel global, transferurile de bani au totalizat aproape 276 de miliarde de dolari in 2006, potrivit cifrelor Bancii Mondiale. Din 2000 si pana in prezent, transferurile s-au dublat, iar pentru ca globalizarea a dus la o intensificare a circulatiei persoanelor, este greu de spus cand va inceta aceasta tendinta. Transferurile “sunt mai mari decat investitiile straine din Mexic, exporturile de ceai ale Sri Lanka, veniturile din turism ale Marocului si veniturile obtinute de Egipt de pe urma Canalului Suez”, afirma economistul Bancii Mondiale, Dilip Ratha, intr-un raport recent. Oficialii in domeniul contraterorismului spun ca Al-Qaida si alte grupari teroriste sunt finantate in parte prin intermediul retelelor neoficiale de transfer bancar numite ‘hawala’. Guvernele si Fondul Monetar International actioneaza in prezent pentru a reglementa aceste hawala. SUA au pierdut 41,1 de miliarde de dolari in 2005, potrivit Bancii Mondiale, in timp ce autoritatile din Elvetia au privit cum 13,2 miliarde de dolari au iesit din tara in acelasi an. Intre timp, din Polonia si pana in Filipine, transferurile reprezinta un adevarat colac de salvare pentru familii, pentru a lupta impotriva saraciei si pentru a mentine pe linia de plutire unele economii nationale. Muritori de foame India este liderul mondial al transferurilor bancare, in tara intrand 23,7 miliarde de dolari in 2005 si, potrivit estimarilor Bancii Mondiale, 26,9 miliarde de dolari in 2006. Western Union, care este in mod traditional una dintre companiile preferate de cei care trimit bani familiilor, a anuntat ca procentul aferent tranzactiilor indiene a crescut cu cel putin 90 la suta la fiecare sase luni. “Fara banii pe care-i primim de la fiul nostru, care traieste si munceste in Austria, eu si familia mea am muri pur si simplu de foame”, spune Jovana Acimovic, casnica din Belgrad. In pauperul Tadjikistan, Banca Nationala a anuntat ca muncitorii imigranti au trimis acasa 1,1 miliarde de dolari anul trecut - mai mult decat Produsul Intern Brut al tarii. Filipinezii care lucreaza in strainatate au trimis in tara o suma-record de 13,6 miliarde de dolari in 2005. Fluxul de bani este atat de mare, incat operatorii de telefonie mobila au pus la dispozitia clientilor un serviciu care permite transferul de bani, via telefonul celular. Psihologul Maria Gorgan, acum la pensie, a parasit Romania in urma cu doi ani si lucreaza in Spania, unde are grija de pacientii bolnavi de Alzheimer. Castiga 1.800 de dolari pe luna - de sapte ori mai mult decat pensia ei din Romania si suficient cat pentru a-si ajuta fiul sa plateasca un avans pentru a-si cumpara o locuinta. “Folosim banii pe care ii castig ca sa-mi intretin familia. Nu mananc mult. Este greu. Dar trebuie s-o fac”, spune Gorgan, 56 de ani, care-i trimite si sotului cateva sute de dolari in fiecare luna. In Albania, unde salariul mediu lunar este de numai 250 de dolari, o treime din populatia de 3,2 milioane a tarii a plecat in cautarea unor slujbe mai bune in SUA, Marea Britanie, Grecia sau Italia. Multi dintre acestia nu au de gand sa se mai intoarca. Dar altii, exponentii unei tendinte care isi face loc in alte tari - Letonia si Mexic, de exemplu - se intorc pentru a-si cumpara case si a-si deschide afaceri. In aproape una din trei tranzactii imobiliare din Albania este implicat un expatriat care isi cumpara proprietati in propria tara. “Aceasta inseamna ca oamenii considera ca viitorul lor este in Albania”, spune Evis Ruci, care supravegheaza transferurile pentru banca centrala. Nazmi Ajazi, 52 de ani, a petrecut cativa ani la munca in Grecia si s-a intors pentru a-si infiinta un Internet cafe si o mica alimentara la periferia prafuita a capitalei Tirana. ‘Este asa de bine sa fiu din nou in Albania, unde poti fi propriul tau stapan’, spune sotia lui, Sofie, 50 de ani, din spatele tejghelei intesate cu oua, portocale si paine proaspat coapta. Migratia creeaza migratie Dar altii vad neajunsuri. Cea mai mare parte a imigratiei la nivel mondial este ilegala si, desi multi imigranti lucreaza in domeniul serviciilor, altii lucreaza ca doctori, ingineri sau in alte specialitati. Exodul lor poate insemna o scurgere a creierelor din randul personalului instruit si poate crea o cultura a imigratiei. “Migratia creeaza si mai multa migratie”, apreciaza Ilir Gedeshi, director al Centrului pentru Studii Economice si Sociale din Albania, tara ai carei imigranti au pus deoparte in banci straine o suma estimata la 14 miliarde de dolari. “Este un ciclu. Urmatoarea generatie trebuie sa plece pentru ca pentru ei nu se mai creeaza locuri de munca”, adauga el. Elvin Meka, secretar general al Asociatiei Albaneze a Bancilor, avertizeaza sec: “Exportam fiinte umane, iar ele ne trimit bani. Tinerii sunt dependenti de ideea de a pleca. Este cea mai mare crima a tarii acesteia. Guvernul le ucide visele”. In fosta republica sovietica Moldova, globalizarea a dezlantuit un exod ingrijorator. Se estimeaza ca peste 600.000 din cele 4 milioane de cetateni ai tarii lucreaza in afara, iar din ianuarie, 1,9 milioane au cerut cetatenie romana. Desi imigrantii au trimis in tara 920 milioane de dolari in 2006, adica de doua ori mai mult decat intregul buget national, tendinta i-a facut pe unii oficiali sa se intrebe ce anume mai ramane de guvernat din Republica Moldova. “Daca nu cream conditii pentru salarii mai mari si pentru locuri de munca noi, oamenii vor continua sa emigreze”, a declarat Sergiu Sainciuc, viceministrul moldovean al economiei. Altii nu cred ca ar exista vreo problema. Mugur Stet, purtatorul de cuvant al Bancii Nationale a Romaniei, respinge ideea conform careia transferurile de bani - care anul trecut au ajuns la 7,3 miliarde de dolari - sustin artificial economia acestei tari foste comuniste. “Vedem case noi, afaceri noi. Cand se intorc, vin cu o mentalitate capitalista. S-ar putea ca acesti romani sa se dovedeasca cetateni mai buni decat aceia care au ramas acasa”, crede Stet. Pentru Ismet si Safija Helja, pensionari in saracita Bosnie, banii pe care fiul lor Nedzad, tamplar, ii trimite din America se reduc la urmatoarele: nu sunt obligati sa manance la cantina. Cu precizia unui mecanism de ceas, banii sosesc la fiecare trei luni. “Uneori primim 1.000 de dolari, alteori 500 de dolari, depinde de cat de bine ii merge. Daca n-am avea banii de la Nedzad, am muri”, spune Ismet Helja, 67 de ani. Associated Press