Curs valutar
Euro
4.5680 RON
Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc
1.4823 RON
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
bonta emese pe 29.02.2024 la 09:22
Domnilor ziaristi, sunteti intr-o grava eroare din nou, sunt in muzeu de pe vremea lui Ceausescu, domnul Alexa
G. Buju pe 16.01.2024 la 01:04
Felicitari lui !
Bun si de cinste Morosan !!
De mirare e ca polutucii din acelashhh aluat moroseni nu fac
Pompiliu Barbu pe 14.11.2023 la 16:08
Un om deosebit! De ar face fiecare roman pe sfert din ce a facut acest om Romania ar fi departe!
Nelu Botiș pe 29.09.2023 la 14:27
1. Stimate domnule Teremtus, cu tot respectul, vreau sa va comunic faptul ca Bonta Emese nu va respecta.
2.
Marţi , 15 Ianuarie , 2008
Evenimentele din Vietnam, intr-o noua lumina
The Christian Science Monitor
Obtinerea de informatii prin interceptarea semnalelor adversarului - capacitate deosebita a armatei americane si a unitatilor de spionaj - a esuat in momente cruciale in timpul razboiului din Vietnam, potrivit unui studiu realizat de Agentia Nationala de Securitate (ANS), dat publicitatii recent, noteaza publicatia The Christian Science Monitor.
In cazul evenimentelor majore, precum declansarea „Ofensivei Tet” si incindentul din Golful Tonkin, spionajul prin colectarea semnalelor nu a fost extraordinar, dupa cum demonstreaza istoria. La acel moment, cei 10.000 de criptografi si alti functionari din domeniul transmiterii informatiilor din sud-estul Asiei nu au putut prezice declansarea „Ofensivei Tet” de la 31 ianuarie 1968. Inaintea acestui eveniment, semnalele din partea serviciilor secrete este posibil sa ii fi indus in eroare pe presedintele american Johnson si pe unii politicieni din jurul sau in legatura cu natura incidentului din Golful Tonkin din 1964, in urma caruia un presupus atac al nord-vietnamezilor asupra fortelor americane a dus la declansarea razboiului. Functionarii serviciilor secrete americane care ascultau in secret au inregistrat numeroase succese in timpul razboiului, potrivit amplului document, mai ales in ceea ce priveste culegerea informatiilor tactice referitoare la nord-vietnamezi si luptatorii viet cong aflate pe campul de lupta. Dar in cazul ofensivei Tet si a incidentului din golful Tonkin, „informatii importante au fost manevrate gresit, eronat interpretate, pierdute sau ignorate”, noteaza istoricul Robert Hanyok din cadrul ANS. Ambele evenimente au reprezentat puncte de cotitura in cadrul conflictului din Vietnam. Incidentul din golful Tonkin a dus la implicarea trupelor americane in lupta. Ofensiva Tet, chiar daca a reprezentat o tactica militara de aparare din partea nordului, a surprins publicul american care credea ca o victorie este iminenta. Probabil ca acest lucru a contribuit la refuzarea acordarii sprijinului fata de o interventie americana. Incidentul din golful Tonkin a avut loc la inceputul lunii august in 1964. La 2 august, vase de patrulare nord-vietnameze au atacat nava de razboi americana Maddox. Presedintele american Johnson a avertizat Vietnamul de Nord ca un alt astfel de atac ar atrage „consecinte grave”. Pe 4 august, presedintele american a anuntat ca un alt atac a avut loc si a solicitat Congresului american sa il insarcineze cu puterea de a riposta. La 7 august, Congresul si-a dat acordul in cadrul Rezolutiei privind Golful Tonkin, document care a devenit fundamentul legal pentru implicarea tot mai mare a SUA in acest conflict. Chiar daca la acea vreme multi s-au indoit in legatura cu cel de al doilea atac, administratia Johnson a produs totusi ceva ce a parut o piesa-cheie a dovezii - se arata intr-un raport al marinei nord-vietnameze, interceptat de ANS, care se pare ca face referiri la acea lupta. De fapt, interceptarea a fost tradusa gresit, potrivit unui raport dat recent publicitatii. Cuvantul vietnamez pentru „operatiuni militare” poate insemna si „deplasare pe o distanta lunga“, iar interceptarea, in realitate, s-a referit la remorcarea pe o distanta lunga a celor doua vase de patrulare nord-vietnameze in vederea efectuarii unor reparatii. Mai mult decat atat, serviciile secrete americane nu au interceptat transmiteri de informatii sau emisii radar asociate cu presupusul atac. Istoricul Hanyoc din cadrul NSA il citeaza pe celebrul detectiv Sherlock Holmes, care odata a rezolvat un caz numai pentru ca un caine nu a latrat, demonstrand astfel ca evenimentul nu a avut loc. „Asa cum Holmes a ajuns la concluzia ca nicio crima nu a avut loc, la fel si noi trebuie sa concluzionam ca, din moment ce (semnale ale serviciilor secrete) nu au interceptat nimic care sa fie asociat cu un atac, un astfel de eveniment nu a avut loc niciodata”, noteaza istoricul. Ofensiva Tet s-a declansat la 30 ianuarie 1968, cand fortele nord-vietnameze si aliatii lor din cadrul trupelor viet cong au atacat importante orase din Vietnamul de Sud. Atacul a demoralizat publicul american si pe multi dintre liderii politici si militari ai acestora. Cu doar cateva zile inainte, generalul american William Westmoreland, cel care a comandat operatiunile militare in timpul razboiului din Vietnam, daduse asigurari ca inamicul fusese in mare parte invins. In terminologia transmiterii informatiilor secrete, ofensiva Tet ar putea fi un exemplu a ceea ce analistii serviciilor secrete numesc „o ultra problema”, dupa spargatorii de coduri ultra faimosi ai celui de-al Doilea Razboi Mondial² tendinta liderilor militari si politici de a considera interceptarile electronice drept ceva pretios, magic, cheile spre victorie. In acea perioada din timpul razboiului, informatiile coplesitoare provenite in urma interceptarii radio veneau din partea unitatilor armatei nord-vietnameze care operau in zona demilitarizata dintre cele doua tari. Totusi, unitatile comuniste din sud si-au insusit disciplina radio de a-si ascunde miscarile. Serviciile secrete americane au cules informatii referitoare la un atac in Saigon si alte orase, interceptand chiar informatii referitoare la o anumita „zi N” in legatura cu lansarea ofensivei. Dar niciuna dintre date nu a fost numita „ziua N”. „Data exacta ramane necunoscuta, iar ceilalti indicatori nu au fost niciodata pe deplin intelesi in raportul intocmit de ANS”, precizeaza agentia. Astfel ca niciun punct de cotitura in timpul razboiului nu a fost prevazut anterior, cel putin nu de catre cei care ascultau sau prin intermediul altor mijloace electronice de interceptare. Analizand cele doua evenimente, din golful Tonkin si ofensiva Tet, este simplu de constatat cum... capacitatea analitica comprimata, mai ales in ceea ce priveste procedurile de decodificare, si lipsa unor lingvisti bine pregatiti a afectat raportarile ANS, concluzioneaza Hanyoc. Istoria ANS privind interceptarea semnalelor din timpul conflictului din Vietnam, „Spartani in intuneric² sistemul american SIGINT si Razboiul din Indochina, 1945-1975”, a fost scrisa in 2002 si este postata pe website-ul Federation of American Scientists Project on Government Secrecy.
Incidentul din golful Tonkin a dus la implicarea trupelor americane in lupta. Ofensiva Tet, chiar daca a reprezentat o tactica militara de aparare din partea nordului, a surprins publicul american care credea ca o victorie este iminenta. Probabil ca acest lucru a contribuit la refuzarea acordarii sprijinului fata de o interventie americana.
Comentariile celorlalți
Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.
Comentează acest articol
Adaugă un comentariu la acest articol.