Evaziunea fiscală, o poveste neromanţată despre moarte şi Fisc

 „Cruciada banilor mărunţi”a făcut victime şi la propriu, şi la figurat. Săptămâna trecută, patroana unui magazin dintr-un centru comercial şi-a pus capăt zilelor. Zvonurile arătau că gestul ar fi avut legătură cu o vizită a inspectorilor ANAF care i-ar fi dat amendă şi i-ar fi închis magazinul, dar ANAF a negat vehement acest lucru I Dincolo de asta, rămâne însă întrebarea pe care şi-o pun toţi românii: unde e graniţa dintre legitimitate şi abuz în lupta antifraudă?

Magazine închise pentru o lipsă de câţiva zeci de lei în gestiune, patroni nemulţumiţi, angajaţi trimişi acasă în prag de Paşte, nemulţumiri şi speculaţii. „Cruciada” anti-evaziune derulată zilele acestea de ANAF a fost aplaudată de unii şi vehement contestată de alţii, care au asemănat-o cu o razie a Miliţiei Economice. Numai în prima zi inspectorii fiscali au dispus amenzi în valoare totală de 899.500 de lei şi confiscări de numerar în cuantum total de 95.901 de lei, 27.000 de euro şi 3.200 de dolari SUA, conform unui comunicat ANAF. Cele mai multe abateri constatate de inspectorii antifraudă au fost încălcarea obligaţiilor legale de utilizare a caselor de marcat, întocmirea defectuoasă a evidenţelor financiar-contabile şi comercializarea de produse alcoolice fără banderole fiscale.

Urgia controalelor a generat numeroase critici şi speculaţii. Săptămâna trecută, o femeie de aproximativ 40 de ani a fost găsită spânzurată în complexul comercial Center din Baia Mare. În prima fază, cunoscuţii femeii ar fi declarat presei că motivul acestui gest disperat ar fi legat de controalele efectuate de cei de la Antifraudă, care i-ar fi închis spaţiul comercial. În scurt timp, ANAF a negat printr-un comunicat că ar fi efectuat vreun control la firma femeii: „ANAF nu a efectuat niciun control la firmele respectivei persoane. ANAF dezaprobă şi consideră ca fiind reprobabil comportamentul anumitor instituţii de presă care se folosesc de dramele unor persoane. Crearea unei legături între activitatea ANAF şi situaţia dramatică de la Baia Mare, bazată pe declaraţiile unor terţi, a depăşit în această situaţie limitele oricărei decenţe sau exigenţe profesionale. Din nou, fără a fi solicitaţi să confirmăm vreo acţiune de control la firmele respective, atât presa scrisă, cât şi cea vizuală, prin redactori, prezentatori şi moderatori, au informat opinia publică în mod eronat.

Alături de cazurile nereale, privind restaurantul închis pentru 3 lei, cofetăria închisă pentru 1,5 lei şi confiscarea „urzicilor unei bătrânici”, această nouă ştire falsă nu poate face altceva decât să contribuie la dezinformarea opiniei publice în legătură cu activitatea ANAF”.

Ulterior, într-adevăr s-a confirmat că femeia nu fusese vizitată de inspectorii ANAF, ci gestul femeii ar fi fost cauzat de un complex de împrejurări, inclusiv datorii şi probleme personale. Dar povestea a aţâţat şi mai mult disputa legată de modul în care trebuie făcută lupta anti-evaziune, cu atât mai mult cu cât doamna respectivă avea un soţ bolnav şi creştea două fetiţe orfane. 

Adevărul e, ca întotdeauna, la mijloc. ANAF are argumente imbatabile: anul trecut, veniturile din TVA au scăzut cu 1,8% pentru prima dată din 2009 încoace, deşi consumul a crescut. 

Apoi, „cruciada ANAF” nu a fost chiar degeaba, într-un comunicat se arată că: „ca urmare a intensificării activităţii de informare a contribuabililor, cât şi a acţiunilor de control desfăşurate de Direcţia Antifraudă, numărul caselor de marcat fiscalizate a crescut cu 24,32% în primele trei luni din 2015, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Totodată, din datele preliminare, gradul de conformare voluntară a crescut cu circa 20%, veniturile colectate de ANAF situându-se mult deasupra programului de încasări”.  

De cealaltă parte, contribuabilii şi, mai nou, şi senatorii se întreabă de ce nu se aplică aceeaşi măsură şi la „marii evazionişti”. România a devenit ţara oamenilor de afaceri bogaţi, dar cu afaceri sărace. Și, cât e corect, legal şi moral să nu pui în aplicare titluri executorii de 315 milioane de euro şi să „închizi cofetării pentru 5 lei”? La această întrebare va răspunde şeful ANAF, în faţa senatorilor, săptămâna viitoare.

Apoi, dincolo de asta, oricine sesizează încercarea Guvernului de a obţine un beneficiu de imagine, ba cocoţându-se pe faptele ANAF şi lăudând încasările la buget, ba luând apărarea oamenilor de afaceri şi atenţionând ANAF-ul, în funcţie de interes şi conjunctură. Până la urmă, din toată povestea evaziunii, tot premierul Ponta a ieşit cel mai câştigat, pentru că „adevărul” lui e şi al ANAF şi al reclamanţilor.

Dând dreptate tuturor, a anunţat că va opera o serie de „reglaje” care să prevină eventuale excese ale inspectorilor ANAF: „Nu vreau să cădem în extrema cealaltă, a unor abuzuri şi lucruri duse la extrem, motiv pentru care am decis să facem nişte reglaje. Măsura suspendării activităţii unei companii să poată fi luată doar dacă diferenţele găsite de ANAF sunt plus/minus 300 sau 500 lei, altfel se plăteşte doar amendă. Atunci când se ia măsura suspendării activităţii, aceasta să poată fi revocată în aceeaşi zi dacă se plăteşte o amendă de 10 ori suma constatată ca fiind neînscrisă în contabilitate. Ai 400 lei în plus în casă? Plăteşti 4.000 lei şi prima dată te iert. A doua oară - asta rămâne să discutăm - putem să punem de 20 ori suma respectivă şi a treia oară să nu mai existe nicio amendă şi să se suspende activitatea”, a spus Ponta.

El a susţinut că 90% dintre informaţiile prezentate public, cu firme închise pentru datorii de 5 lei, nu erau adevărate şi că îşi doreşte însă ca ANAF să rămână foarte puternică şi a arătat că verificările inspectorilor au generat, în primul trimestru al acestui an, creşterea cu 25% a numărului de societăţi care folosesc case de marcat.

După „cruciada caselor de marcat”, ANAF va derula alta, începută de altfel în martie: privind munca la negru, care va lua în vizor vreo 1000 de firme. Deja, până la finele lunii martie, au fost selectaţi aproape jumătate dintre ei şi au fost stabilite debite suplimentare: impozit pe venit, contribuţii sociale şi accesorii aferente în sumă totală de aproape 80 de milioane de lei şi s-au aplicat amenzi de peste 23.000 de lei, au fost sesizate organele de urmărire penală pentru un prejudiciu de 2,3 milioane de lei şi s-au impus măsuri asiguratorii pentru circa 70 de milioane de lei. Deci povestea continuă.