Europa și criza energetică (III)

Întrebare: Se cheltuiesc mulți bani pe proiectul Green Deal. Dar este și rentabil?
Răspuns: Banii alocați prin Green Deal sau Fit for 55, programele majore prin care UE speră să se elibereze din dependența energetică față de Federația Rusă, au dus la o depen­dență față de un monopol și mai crâncen, cel al metalelor și al pământurilor rare pe care China le controlează în proporție mai mare de 80%. Este adevărat, capacitățile de producție regenerabile sunt mai ieftine pentru un megawatt, dar este de neînțeles de ce nu s-a calculat pentru un megawatt produs. Știm că factorul de capacitate, un fel de randament ce ține cont de timpul de funcționare, pentru regenerabile este mult mai mic decât pentru nuclear sau pentru combustibilii fosili, de aici rezultând că, de fapt, investiția pentru un megawatt pe regenerabile este de fapt de câteva ori mai mare.

Î.: Care sunt limitele regenerabilelor?
R.: Deoarece regenerabilele injectează energie intermitent, golurile de producție sunt preluate de capacitățile de producție a energiei din cărbune, gaz și nuclear. Centralele nucleare nu pot fi pornite – oprite pentru perioade scurte. Centralele (românești) pe cărbune și gaz au un timp mare de pornire – oprire, de la câteva zile la câteva ore. Acest fapt face să avem un consum de cărbune sau gaz mult mai mare din cauza acestor porniri și opriri dictate de cum bate vântul sau cum strălucește soarele. La toate acestea se adaugă și faptul că, dacă o ins­talație este pornită și oprită de multe ori, îi scade durata de viață.

Î.: Se pare că de la o recomandare s-a ajuns la o dispoziție?!
R.: O discuție interesantă despre „necesitatea” introducerii regenerabilelor în sistemul energetic pentru a scădea emisiile de CO2. Nu dau decât un citat: „Pentru a înlocui 1 mp al unei ter­mocentrale pe gaz sunt necesari 140 m2 de panouri solare, 370 m2 de turbine eoliene terestre, circa 3.000 m2 de lac de acumulare sau 6.000 m2 de biomasă”.
Uniunea Europeană a impus „hidrogenul verde”, adică hidrogenul produs din electroliza energiei electrice provenite de la re­­ge­nerabile. Nimeni nu a făcut calcule economice de randament și de rentabilitate. La un „randament” al solarului între 10 și 20% sau al eolianului între 25 și 40%, adăugăm randamentele din producția de hidrogen (85%), de transport și de stocare (necalculate), și de retransformare a hidrogenului în energie (între 35 și 50%). Ajungem la un randament final infim, adică la un preț imens al energiei.