Europa bantuita de fundamentalism

Filosoful german Robert Spaemann sustine ca atunci cand individualismul liberal sfarseste prin a deveni valoarea centrala, pe baza careia se pot aprecia toate celelalte valori, devine neliberala... Spaemann atrage atentia asupra faptului cain Europa existainca un ateism scientist militant, care nu trebuie subapreciat. Reactiile fata de declaratiile cardinalului de Viena, Schonborn, sunt elocvente. Evolutionismul ca ideologie ajungein cele din urma sa fie absurd. Acesta nu este credibil, fiindca nu explica trecerea de la non-viata la viata si constiinta de sine a omului. Reporter: Teologul Karl Rahner a spus ca Biserica secolului al XXI-lea va fi mistica sau nu va fi. si totusi, Europa apare atat de slaba din punct de vedere spiritual. Robert Spaemann: Pe Batranul Continent traim astazi trecerea de la o Biserica de masa la o Bisericain care crestinii se percep drept minoritati creatoare, care au ales personal si cu convingere calea credintei si nu doar prin simpla traditie. Este o biserica alcatuita din cei ce au experienta crezului, si vrea sa raspandeasca aceasta noutatein interiorul societatii. Iar eu cred ca acest lucruii va permite Europei saisi redescopere propriile radacini adanci si sa nu-si piarda sufletul. Rep.: Europa ca o “comunitate de valori”? R.S.: Da, dar trebuie sa neintrebam: ce fel de valori? Astazi individualismul liberal a devenit valoarea care defineste noua libertate. Cine nu se adapteaza acestui criteriu este etichetat drept intolerant. Sa ne gandim la boicotarea Austriei pentru faptul ca popularii au format un guvern democrat cu liberal-nationalistii lui Haider. Sau la interdictia pentru islamici de a purta valulin scoli. Sau la discriminarea sectelor... Daca individualismul liberal este luat drept valoare absoluta devine fundamentalist si periculos, chiar si pentru biserica. Rep.: Cine este mai europeana, Turcia sau Ucraina? R.S.: BineInteles, Ucraina. Daca Turcia intrain Europa, atunci vom avea zilele numarate. Viitorul va fi pentru noi, musulman. Rep.: Interventia cardinalului Schonbornimpotriva evolutionismului a provocat o puternica uimirein Europa. Cum va explicati faptul ca confruntarea pe marginea darwinismului a devenit atat de pregnantain dezbaterea culturala? R.S.: Fiindca atinge esenta problemei. A pune laindoiala o anumita viziune evolutionista, care si-a atribuit siesi capacitatea de a explica pe deplin cine suntem,inseamna sa fim constransi sa recunoastem existenta unei viziuni divine, pe care o credeam a fi fost respinsa pentru totdeauna. Aceasta explica reactia atat de diferita fata de afirmatiile cardinalului Schonborn. Rep.: Ce ati vrut sa spuneti prin “evolutionismul ducein mod firesc la absurd”? R.S.: Ideea de evolutie poate ajuta la a explica multe lucruri, dar nu poate deveni o ideologie. Eu pot spune ca a existat tatal meu si ca eu sunt fiul lui. Dar nu pot spune ca eu sunt tatal meu. A existat o evolutie. Astfel pot exista afinitatiintre oameni si maimute, dar nu putem spune ca noi am fost maimute.in evolutie exista salturi care nu se explica fara un proiect. De pilda trecerea de la non-viata la viata, de la un conglomerat material la o subiectivitate. Sau constiinta omului. Aceste salturi nu se explica fara un plan inteligent. Rep.: Europa credeincain progres? R.S.: Ideea unui progres neIncetat, prin care omenirea trece de la bine la mai bine, a dominat Europa ultimilor 300 de ani, dar azi este definitiv moarta. Putini mai cred ca exista un progres care duce la fericirea continua. Este o idee de progres pe care am platit-o cu un pret foarte ridicat. Cred ca pe viitor va putea fi declinat numai la plural: progresein medicina,in genetica,in biologie. Unele cu efecte de dorit, altele nu. Dar nu mai este o ideologie, este aproape o profesiune de credinta. Rep.:in filosofia europeana contemporana, rationalitatea si credintain Dumnezeu raman pozitii de neconciliat? R.S.: si aici exista o noutate.incepe sa se afirme convingerea ca daca nu exista o conceptie despre Dumnezeu, atunci intelectul nostru este doar un produs alintamplarii, si deci nu poate recunoaste adevarul. Numai prin credinta existentei lui Dumnezeu se poate explica infinitatea fiecarui adevar. Noi nu stim cine suntem, daca maiintai nu stim cine este Dumnezeu. Amprenta lui Dumnezeuin lume este omul, suntem noiinsine. Daca Dumnezeu nu exista, noi nu putem gandi.in fine, siin Europa filosofiaisi da seama de aceasta. Cine este Spaemann? Filosoful german Robert Spaemann este profesor de filosofie la Universitatea din Munchen, prieten cu Papa Ratzinger si autor al unor importante studii despre etica, evolutionism si rolul stiintei, Spaemann considera ca sarcina crestinilorintr-un continent secularizat cum este Europa trebuie sa fie de minoritati creatoare, capabile sa cultive o puternica spiritualitate pentru a avea apoi un rolin cadrul societatii. “In prezent Europa se confrunta cu riscul de a stabili drept valoare suprema aceea pe care o defineste noua libertate politically correct. Cine nu practica aceasta valoare este exclus. Iar Europa este de-acum intoleranta fata de cei care nu se adapteaza la individualismul liberal. Este un pericol si pentru Biserica si libertatea ei.” Robert Spaemann Avvenire