Eugen Cojocaru, un jurnalist cu dialectica socratica

Carte de vizita Eugen Cojocaru este absolvent al Facultatii de Litere din Cluj (1987). Este un jurnalist impatimit, cu o activitate bogata – reportaje, interviuri, povestiri, critica de teatru si film, studii de teoria si istoria artei. A publicat in tara si in strainatate (in special in Germania si Canada). In anul 2000, i-a aparut romanul Rezistenta vesela sau d’ale Balcanismelor, in 2003 lucrarea Arta – Concept si Istorie, iar in urma cu doua saptamani si-a lansat in Baia Mare un volum de versuri, un roman si o culegere de studii si articole. Este membru al Asociatiei Internationale a Artistilor Romani – Literart XXI si al Consiliului de Conducere al Asociatiei Scriitorilor Romani din Germania. Eugen Cojocaru s-a stabilit acum doua decenii in Stuttgart. A ramas insa roman in trairile sale. Mai crede in faptul ca romanii sunt un popor inzestrat cu multe calitati, chiar daca, in Romania ultimilor ani, doar politica externa a fost eficienta, lucru pe care-l atribuie nu doar diplomatiei romanesti, ci si unei conjucturi internationale favorabile. Reporter: Mai au romanii valori si calitati care sa-i impuna in fata Vestului? Eugen Cojocaru: Bineinteles! Asa cum vedem aproape zilnic in mass-media lucruri despre care ar trebui sa fim mai mandri. Asemenea stiri ar trebui sa aiba un ecou mai mare, incepand cu cele care-i privesc pe elevii si studentii romani care sunt primii exponenti ai unei culturi si care iau, aproape in fiecare an, primele premii la toate olimpiadele internationale. Chiar am citit anul trecut ca la Olimpiada de limba engleza de la Londra, locul I l-a luat o romanca, inaintea englezilor si americanilor. Este uimitor ce reuseste invatamantul romanesc! Sa nu uitam ca o treime din echipa lui Bill Gates, din „garda imperiala” a acestuia, e formata din romani. Exista mari regizori si actori romani pe toate scenele lumii. Este putin cunoscut, ca sa dau un exemplu, ca presedintele Aeronauticii Internationale a fost, pana nu demult, roman. Timp de 15 ani a fost la conducerea acestei importante institutii si a avut inventii capitale in domeniul aeronauticii, dar acest lucru il stiu prea putini. Rep.: Care sunt exorcismele practicate de Occident in legatura cu romanii? E.C.: Sunt exorcisme care ne-au fost impuse de sute de ani, pentru ca in Occident traiesc popoare de cuceritori: germanii, englezii, francezii, spaniolii, portughezii. Ei trateaza celelalte popoare asa cum se stie din antichitate: Vae victis! Acum, in perioada democratiei, a Uniunii Europene, nu se mai vorbeste de cuceritori si cuceriti, dar, din pacate, mentalitatile au ramas aceleasi. Ei cred in continuare ca popoarele din est sunt mici, neimportante si nu au adus nimic culturii universale. Interesul pentru aceasta parte a Europei este destul de mic. Rep.: Cum v-ati obisnuit sa traiti, latin fiind, in mijlocul nemtilor, pe care-i definiti ca pe cel mai rational si pragmatic popor din lume? E.C.: Aparent! Asa i-am definit pe germani, dar am revenit asupra subiectului. Este ca un fel de dialectica socratica, in care sustin un lucru pentru ca, pe urma, sa-l demontez. Defectele noastre in istorie: „niste mizilicuri” Rep.: O alta afirmatie a d-voastra este aceea ca „Omenirea a fost prea des victima falsetelor Istoriei si a unei Istorii a Mentalitatilor falsificate.” Care credeti ca sunt marile falsuri ale istoriei? E.C.: As dori sa aleg un exemplu din istoria Romaniei. In Occident, unde lobby-ul romanesc a uitat sa-si impuna, din pacate, punctul de vedere, nu se prea stie un adevar foarte simplu: rusii au ajuns in Basarabia pentru prima oara in 1821. Cu toate acestea, rusii revendica acest teritoriu printr-o propaganda mult mai buna decat cea romaneasca. In toata mass-media germana, in ultimii 16 ani, eu nu am intalnit afirmatia clara ca Basarabia este un stravechi pamant romanesc. Se vorbeste numai de Basarabia sovietica sau de Republica Moldova sovietica. Eu cred ca acesta este un exemplu foarte bun in ceea ce priveste falsetele istoriei. Rep.: Ati comparat monstruozitatile occidentale cu „situatia romana” si tristele figuri negative de la noi vi s-au parut liliputane. Va mentineti afirmatia? E.C.: Bineinteles, sigur ca da! Daca luam in considerare numai ce au facut spaniolii, care au decimat un continent intreg pentru aur, numai pentru valori materiale, sau cele doua razboaie mondiale pornite de nemti… Toata tragedia popoarelor din Est a fost cauzata tot de germani. Au pornit Al Doilea Razboi Mondial, l-au pierdut si tot spatiul est-european, in care s-a instaurat un vid de putere, a fost absorbit de sovietici. Micile noastre defecte din istorie sunt, din aceasta perspectiva, niste „mizilicuri”, ca sa folosesc un termen caragialesc. Totul se invarte in jurul banilor Rep.: Vorbeati la un moment dat de obiceiurile traditionale si sincere ale romanilor si de stralucitoarele auriae mediocritates ale societatii de consum occidentale. Mai exista aceste diferente? E.C.: Cred ca va referiti la societatea comerciala, comercianta, de consum si capitalista. Din pacate, lumea vestica s-a concentrat in ultima vreme mai mult pe bani si totul se invarte in jurul banilor. Daca va uitati pe clipurile publicitare, o sa vedeti ca omul este marginalizat si totul se focalizeaza pe produs. Cam asta e situatia omului in societatea de consum. Omul nu e important decat in momentul in care cumpara un anumit produs. Rep.: Ati afirmat ca guvernul actual al Statelor Unite a transformat mass-media intr-un „organ” de presa guvernamental. Ce sanse exista ca acest fenomen sa se mondializeze? E.C.: Americanii isi doresc globalizarea acestui sistem. Ma bucura sa vad ca in SUA se formeaza un grup de opozitie impotriva acestei tendinte complet nedemocratice. Daca au sanse de reusita, asta este o alta problema. Eu nu vad sanse prea mari pentru a contracara aceasta tendinta care este mentinuta si sustinuta de catre marea finanta si marii industriasi americani, care au toata puterea in mana. Daca ne gandim ca 95% din mass-media e in mana lor, atunci ne dam seama ca sansele nu sunt prea roze… Optiuni si argumente Poezie sau proza? Proza. Poarta Brandenburg sau noua cladire a Reichstag-ului? Louvre-ul. Rig-Veda sau Mahabharata? Amandoua. Rinul sau Dunarea? Dunarea. Arta precolumbiana sau arta Africii negre? Arta Africii negre. Ioan BOTIS ibotis@gazetademaramures.ro