Eterna si fascinanta... Bondi

In topul celor mai distractive sedinte, organizate regulat de conducerea judetului, se afla si intalnirile Colegiului Prefectural. Prefectul Bondi Gyongyike ne-a uimit inca o data cu oratoria-i caracteristica. Prefectul Bondi Gyongyike a reusit, de cand ne conduce, sa ne uimeasca prin felul in care pot fi aranjate cuvintele in fraza. Normal ca nu pregateste intentionat metafore pentru sedinte, insa ii ies intr-o maniera unica. Mai demult, ne sacaiau structuri de genul „nu se mai poate sa stati cu mainile pe san” (in loc de „in san”) sau „n-am gasit butoniera de la telecomanda pentru aerul conditionat” (in loc de „butonul de pornire pentru aerul conditionat”), dar acum, le consideram cireasa de pe tortul sedintelor publice. Sedintele de Colegiu Prefectural, organizate lunar de Institutia Prefectului, nu le mai consideram demult inutile, pentru ca sunt un izvor nesecat de distractie. Credeti-ne ca merita sa ascultam rapoartele de activitate kilometrice ale institutiilor din subordine (desi acestea pot fi procurate usor de pe Internet), pentru ca „parantezele” si atmosfera sunt incredibile. Pentru sedinta de saptamana trecuta, au pregatit prezentari politistii, jandarmii si cei de la Centrul Militar Judetean (CMJ). Sensibili, probabil, la criticile aduse de oameni, ca se plictisesc dupa mai mult de 15-20 de minute de lectura, cei din Prefectura au fost atenti. Astfel, inainte de sedinta, o duduie din subordinea lui Bondi a vrut sa afle cum vor fi prezentate materialele de pe ordinea de zi. Doar ca s-a adresat cu intrebarea: „cititi sau vorbiti?”. Frustrat, probabil, ca tot mai multi se feresc sa-i spuna „domnu’ presedinte”, Mircea Man, presedintele Consiliului Judetean, a fost in primele 10 minute la sedinta Prefecturii. Nu credem ca l-a interesat ce-i aici, pentru ca, la fel ca luna trecuta, dupa ce a fost prezentat, a profitat de primul moment in care s-a putut ridica de la prezidiu. Prefectul a inceput sedinta cu „buna dimineata” (o noutate, ca pana acum spunea, la ora 10, „bune ziua”) si a constatat retoric: „vai, ce putini suntem!”. Raportul Politiei a fost captivant, mai ales din perspectiva lamuririlor sau nelamuririlor bondisciene. De exemplu, cand politistul – prezentator de raport a spus ca-i delicat sa-i amendeze pe barbatii care-si bat nevestele, pentru ca amenzile afecteaza tot bugetul familiei, Bondi a venit cu ideea sa-i puna, mai bine, sa adune frunzele de pe strazi. Intr-un alt moment, politistul se plangea ca, din lipsa unui cadru legislativ bine pus la punct, e greu sa se implementeze programe de consiliere pentru „barbatul agresor”. Doar ca Bondi a folosit o explicatie mult mai plastica pentru a descrie aceste programe: „scoala de bune maniere pentru barbatul agresor”. Tot legat de violenta in familie, prefectul a incercat sa-l puna pe politist pe ganduri, cu intrebarea: „nu analizati si din punct de vedere psihologic de ce apar aceste cazuri?”. Ii si vedeam pe politisti cu volume de psihologie in mana, scarpinandu-se cu pixul sub cascheta, incercand sa dezlege misterul pentru care „barbatul agresor” si-a lovit nevasta. Doar ca ne-am trezit brusc din visare, auzind glumita de doi lei a directorului de la Autoritatea de Sanatate Pubica, aflat in sala si care, intr-un exces de intelepciune care-i e caracteristica, s-a intrebat cu voce tare: „daca violenta e domestica, cum e cea salbatica?”. De asemenea, din sala s-a mai spus ca „infractorii nu prea agreeaza sa fie reeducati, pentru ca-i slaba-mbietura”, iar in final, concluzia prefectului a fost: „ceva trebuie facut!”. Jandarmii si-au prezentat materialul despre gestionarea adunarilor si manifestarilor publice cu intonatie, de parca citeau stirile de pe prompter. Dupa ce au mitraliat auditoriul cu neologisme si descrieri pompoase despre cum le vine „entuziasmul” celor care se iau in public la harta si trebuie sa intervina jandarmii, s-a spus si o axioma: „nu poate exista distractie fara muzica”. Bondi a mai scos, parca din putul gandirii: „cum e mai bine sa avem drumuri, bune sau cu gropi?”, cand s-a vorbit de accidentele rutiere din cauza vitezei. Doar ca politistul care a raspuns „s-a scos”, spunand ca, daca toate drumurile ar fi bune, soferii n-ar mai accelera pe portiunile bine asfaltate pentru a recupera timpul pierdut pe drumurile cu gropi. „Vin recrutorii” Reprezentantul CMJ a explicat cum se pregateste campania de atragere a tinerilor spre cariera militara: „in toate localitatile vor fi ofiteri si subofiteri recrutori, pentru a prezenta oferta”. Brusc, prefectul a deslusit esenta „problemei” si s-a pornit intr-o dizertatie persuasiva insipida: „Vedeti, de aici porneste problema. Cand vorbim de recrutare, poate ca termenul e mai vechi. Eu nu m-as duce, din moment ce aud ca vin recrutorii. Dar daca vine cineva de la armata sa ne, sa-mi explice ce inseamna aceasta cariera, ce inseamna in secolul XXI sa fii in armata, poate ca atunci m-ar interesa. Dar daca aud recrutorul, nici nu ma duc acolo. Stiti, ca asa e omul. Poate ca nu e asa, dar si eu am tineri acasa si stiu cum gandesc tinerii de azi. Deci, altfel, cumva mai aproape, mai cu deschidere catre tineret. Deci, si alta meserie exista acolo unde salariul este unul decent, este uniforma, sigur, aceasta uniforma inseamna un alt mod de viata. Asa ca mult, mult, mult mai mare deschidere catre tineri, intr-adevar, sa fie tentati, interesati de aceasta meserie. Bine? Sa incercam sa uitam de aceste sintagme vechi! Deci, intr-adevar, sa facem atractiva aceasta meserie!”, zise prefectul. Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro