Eterna poveste a scăderii CAS

Pentru prima oară de la lansarea în spaţiul public a intenţiei de reducere a CAS cu 5 puncte procentuale, prim-ministrul a prezentat şi lista surselor bugetare care ar trebui să amortizeze măsura: e vorba, în principal, de banii atribuiţi anterior, declarativ, dezvoltării infrastructurii de transport şi a infrastructurii energetice.

„Dacă nu facem acum reducerea CAS, când avem creştere economică şi încasări suplimentare, atunci nu o facem niciodată” – a declarat premierul Ponta miercuri, în şedinţa de guvern, la două zile după controversatele consultări de la Cotroceni, unde nu a reuşit să prezinte sursele de compensare a scăderii CAS.

Pentru prima oară de la lansarea în spaţiul public a intenţiei de reducere a CAS cu 5 puncte procentuale, prim-ministrul a prezentat şi lista surselor bugetare, care ar trebui să amortizeze măsura: e vorba, în principal, de banii atribuiţi anterior, declarativ, dezvoltării infrastructurii de transport şi a infrastructurii energetice.

La argumentele premierului, economia reală şi eficienţa mecanismelor de colectare aduc, însă, câteva contra-argumente de neignorat.

Contribuţiile de asigurări sociale vor scădea „evident” de la 1 octombrie, a declarat miercuri premierul Victor Ponta, înainte de şedinţa de guvern.

Premierul a enumerat următoarele surse de susţinere a reducerii CAS, ca argumente contabile:

- avem anual o încasare suplimentară de 2,6 miliarde din supraacciza pe combustibil

- statul are de recuperat 41 de miliarde lei de la firmele aflate în insolvenţă şi din reorganizarea ANAF

„Dacă e vorba de contabilitate, acoperim contabil. Dacă nu facem acum reducerea CAS, cu creştere economică, încasări suplimentare şi venituri certe, înseamnă că nu o să mai putem să o facem niciodată”, a spus premierul Ponta în cadrul şedinţei de guvern.

Victor Ponta a afirmat că reducerea CAS a fost discutată cu mediul de afaceri, „din partea cărora există susţinere”, cu Banca Naţională şi partenerii financiari internaţionali, „care atenţionează că taxarea muncii este încă acel capitol la care România nu este competitivă”, conform premierului.

„Soluţiile contabile” expuse de premierul Victor Ponta sunt contrazise fie de realitate, fie de unele declaraţii făcute în susţinerea adoptării unor alte măsuri cu caracter fiscal:

1. Încasările suplimentare de 2,6 miliarde din creşterea accizei

Unul dintre principalele argumente în susţinerea măsurii de introducere a accizei suplimentare pe combustibil a fost oferit de ministrul Transporturilor de la data introducerii acestei taxe, Dan Şova, care spunea că fondurile provenite din acciză vor fi dirijate pentru realizarea proiectelor de infrastructură.

- Suma avansată miercuri de premierul Ponta este aceeaşi cu cea vehiculată iniţial de Ministerul de Finanţe, înainte de decizia de restituire către transportatori a 4 din cei 7 eurocenţi plătiţi suplimentar la combustibil.

- Pentru anul 2014, cifra de 2,6 miliarde a fost dezminţită de ministrul pentru Buget, Liviu Voinea, care a explicat că 670 de milioane de lei nu au mai fost încasate, pentru că s-a amânat aplicarea accizei un trimestru.

- După introducerea accizei suplimentare, INS a publicat o statistică conform căreia consumul de combustibil a scăzut cu 16% faţă de perioada anterioară introducerii acestei taxe.

Conform calculelor Consiliului fiscal pe baza datelor INS, evaziunea fiscală are o dimensiune foarte ridicată în România, reprezentând 13,8% din PIB în anul 2012.

Preşedintele Consiliului a anunţat, marţi, estimarea indicatorului pentru anul 2013: 16% din PIB.

Dacă România ar colecta impozitele şi taxele pe care le are la maxim, ar avea venituri bugetare ca procent din PIB peste media europeană.

Din datele Consiliului Fiscal, cele mai importante domenii în care se înregistrează evaziune sunt:

TVA. Aproximativ 60% din evaziunea fiscală este generată la TVA.

O precizare necesară - evaziunea la TVA nu poate fi făcută fără complicităţi în sistem. Evaziunea la TVA a atins un maxim de 9,6% din PIB în 2010 (când a fost crescută cota legală de TVA de la 19% la 24%). În 2011 şi 2012, a înregistrat o reducere până la 8,3% din PIB.

Acestea contribuie cu circa 24% la evaziunea fiscală totală, în principal prin intermediul fenomenului de „muncă la negru” (salariaţi în economia subterană). La nivelul anului 2012, în România erau estimaţi circa 1,45 mil. salariaţi „la negru”, aproximativ 23% din totalul salariaţilor din economie.

Potrivit estimărilor Consiliului Fiscal, cea mai mare contribuţie la acest capitol o au ţigările, comerţul ilicit cu ţigări situându-se în medie la circa 20% din piaţă în perioada 2003-2012. În ceea ce priveşte alcoolul, evaziunea a fost în medie în jur de 45% din piaţă, cu o valoare mult mai mare la alcool etilic şi produsele distilate şi produse intermediare şi semnificativ mai mică la bere.

„Dacă e vorba de contabilitate, acoperim contabil. Dacă nu facem acum reducerea CAS, cu creştere economică, încasări suplimentare şi venituri certe, înseamnă că nu o să mai putem să o facem niciodată”.

Victor Ponta