• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Joi , 18 Iulie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 28 Iunie , 2010

EROII REZISTENTEI ANTICOMUNISTE / Tortionarul iadului

* Unul dintre cei mai cruzi tortionari ai regimului comunist a fost Nicolae Maromete. Comandant al inchisorii Jilava, Maromete sau „Maromet”, cum era poreclit de detinuti, este descris ca un analfabet, rau ca un caine turbat. „Maromet”, directorul Inchisorii Jilava este un exemplu clasic de avansare in comunism. Nascut pe 13 Mai 1912 in com. Topana, satul Gheraiești, jud. Olt, fost om de serviciu la Primaria Capitalei in timpul generalului V. Dombrovschi, a ajuns in luna mai lt. Comandant al Jilavei, unde a tronat pana in aprilie 1952, avand ca ajutoare o multime de calai, printre care excela in ex¬cese Ivanica Ilie. El era cel care impusca pe cei con¬damnati la moarte prin "sentinte", sau neoficial schingiuia și tortura pana la exterminare. Un fost detinut politic trecut prin inchisoarea Jilava povesteste cum, in anul 1950, toti detinutii, in urma evadarii a doi iugoslavi din inchisoare, au fost scosi in curte si obligati sa treaca dezbracati printr-un tunel de gardieni inarmati cu bate. Nici un detinut nu scapa astfel nebatut, Maromet participand el insusi la aceasta operatiune de pedepsire. Printre cei care au cunoscut furia lui Maromet s-a numarat si maramureseanul Ion Bogdan, de origine din Dragomiresti. In cartea preotului Marius Visovan, Bogdan povesteste cum arata Jilava lui Maromet: „eram 300 de persoane intr-o celula de 10 metri lungime si 5 latime: nu aveam aer, nu ne puteam spala si mancarea era foarte slaba. Ne-a luat in primire sinistrul comandant Maromet. La comanda lui, 10 gardieni ne-au luat pe rand, ne-au dezbracat complet, apoi ne-au perchezitionat peste tot, ca nu cumva sa ascundem ceva... Maromet dadea tonul la batai si ceilalti se luau la intrecere care batea mai cu zel sperand sa fie avansat”. Care esti Seneca? Grigore Caraza povesteste un moment ilustrativ pentru prostia lui Maromet: „Pentru a putea stapani, conduce si teroriza poporul, comunistii s-au servit de elemente de cea mai joasa speta, de drojdia si scursura acestui neam. Un exemplu elocvent este Maromet, care a ajuns in timpul comunismului comandantul celei mai salbatice inchisori, Jilava, cunoscut ulterior printre cei mai sangerosi tortionari comunisti. Inainte, fusese om de serviciu la primaria Sectorului Negru Bucuresti - pe atunci, capitala fiind impartita pe sectoare, in culori - galben era centrul, iar pentru celelalte sectoare fiind verde, rosu, albastru si negru. Intr-o zi, cand Maromet trecea sa isi vada robii, sub priviri ii cazu o maxima scrisa pe peretele unei celule: "Cine stie sa moara nu va fi niciodata rob" (Seneca - filozof roman, sec. I d.H.). Infuriat peste masura, Maromet le-a strigat celor din camera respectiva: - Care p.... ma-tii esti Seneca, ma?! Iesi afara!!! Liniste. - N-auzi, ma?! Iesi, ma, afara!!! Aceeasi liniste mormantala. Spumegand de manie, Maromet se adresa unuia dintre insotitorii sai: - To... to... tovarase mi... mi... militian, mergi la Grefa si adu-mi tabelul camerei! Il invat eu minte pe Seneca!!! Militianul ii aduse tabelul si Maromet il citi cu insistenta de cateva ori, dar Seneca - nicaieri! Pentru ca intre timp se instalase o atmosfera de groaza care nu prevestea nimic bun, un student ii spuse: - Domnule comandant, Seneca a plecat de dimineata la tribunal pentru ca astazi avea termen si probabil ca se va intoarce dupa-masa. Dupa ce il injura si pe student, luminat, Maromet i se adresa din nou militianului: - Mergi in poarta si, cand o veni Seneca de la Tribunal, sa mi-l aduci mie! I-arat eu lui Seneca, Dumnezeii ma-sii! Dupa mai bine de jumatate de secol care a trecut de atunci, ma intreb daca militianul l-o mai fi asteptand si acum pe Seneca, in poarta inchisorii ».

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.