• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Vineri , 19 Iulie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 8 Februarie , 2010

EROII REZISTENTEI ANTICOMUNISTE / Muzeul de dupa gratii

In timpul regimului rosu, inchisorile comuniste au devenit adevarate "muzee ilegale" sau tabere de creatii clandestine. Artele au suferit aceleasi restrictii si represiuni ca si literatura, iar creatorii lor au fost urmariti, arestati, condamnati ca si scriitorii, ori de cate ori se opuneau regimului, fie in calitate de cetateni, fie prin operele lor. Comunismul a transformat arta in "crima contra oranduirii sociale" si au procedat la fel ca si cu gandirea, libertatea de exprimare, libertatea politica sau religioasa: au arestat-o. Constantin Tanase si Marioara Voiculescu, in teatru, Dimitrie Cuclin sau Erich Bergel, in muzica, Corneliu Baba sau Nicolae David, in artele plastice, sunt doar cativa din maestrii artelor care au umplut inchisorile mai ales in perioada sumbra a anilor 1945-1964. In lista celor arestati veti intalni si multe nume necunoscute. Este vorba de tinerii arestati de pe bancile universitatii si care – murind sau nemaifiind admisi la studii – si-au ratat cariera, ramanand niste simpli necunoscuti. Filmul - fiind o arta subventionata de stat – era cel mai vulnerabil la efectele cenzurii. Numeroase filme au fost interzise, dupa ce fusesera macelarite de cenzura diferitelor comisii. "Reconstituirea”, o capodopera a regizorului Lucian Pintilie, a rulat doar patru saptamani, la un singur cinematograf, inainte de a fi interzisa in tara si strainatate, ceea ce a impiedicat-o sa participe la marile festivaluri internationale. Filmul „Faleze de nisip” a fost interzis personal de N. Ceausescu, in cadrul celebrei conferinte de la Mangalia, in august 1983. Iesita din comun a fost si interzicerea, in septembrie 1972, a spectacolului de la teatrul "Bulandra” din Bucuresti cu piesa "Revizorul” de Gogol, dupa care regizorul Lucian Pintilie n-a mai putut lucra in tara ani indelungati, autoexilandu-se in Occident. Fiecare insa, au incercat sa se opuna regimului in felul lui, facand rezistenta prin cultura. "Revizorul" – interzis In toamna lui 1972, la Teatrul "Bulandra" din Bucuresti incep repetitiile cu "Revizorul", piesa montata a lui Lucian Pintilie. Distributia este una de zile mari pentru ca rolul primarului este jucat de Toma Caragiu, iar alaturi de el sunt prezenti Octavian Cotescu, Tamara Buciuceanu Botez, Mircea Diaconu, Mariana Mihut, Virgil Ogasanu, Victor Rebengiuc, Valy Voiculescu Pepino si Petre Gheorghiu. Pintilie a adoptat o strategie familiara regizorilor din Est atunci cand era vorba de o piesa "periculoasa": a organizat repetitii deschise, la care a invitat crema lumii artistice. Asa ca, in ziua spectacolului, peste 3000 de oameni, crema societatii, vazusera deja spectacolul. Dupa premiera de la 23 septembrie urmeaza alte doua reprezentatii, la 26 si 28 ale aceleiasi luni. La una dintre ele participa si ambasadorul URSS la Bucuresti, care isi exprima deschis nemultumirea. La o alta, sotia lui Maurer, aflata in primul rand, este stropita de Toma Caragiu care, dezbracat pana la brau, se spala intr-un lighean. La acestea se adauga opiniile contra, publicate prin ziarele vremii. La 30 septembrie, in "Scanteia" apare o decizie a Consiliului Culturii si Educatiei Socialiste care, la protestul "unui mare numar de spectatori", decide ca piesa "denatureaza opera marelui dramaturg" si hotaraste suspendarea spectacolului. Lui Pintilie i se interzice sa mai monteze spectacole in Romania : "Sa stiti, tovarase Pintilie, ca nu veti mai lucra niciodata in campul artistic ideologic cata vreme nu va veti modifica conceptia despre lume si univers."

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.