EROII REZISTENTEI ANTICOMUNISTE / „Mor pentru dreptate”

* I martie 1949 Securitatea a inceput in forta actiunea de „distrugere” a gruparii. Intr-un schimb de focuri, Vasile Popsa a fost ucis de securitate. Ceilalti membri au reusit sa continue rezistenta, organizand noi grupuri de lupte, dar, in scurt timp, au fost si ei arestati si aruncati in inchisorile comuniste. In urma operatiunii, peste 70 de persoane au fost arestate si condamnate. Din aprilie 1949, Securitatea a primit ordin sa ia masuri pentru capturarea grupului. In 30 aprilie securistii afla ca grupul s-ar afla la Dragomiresti, dar anuntati de plantoane, fugarii deschid focul si reusesc sa scape. In 2-3 mai, grupul este din nou localizat., de aceasta data in Ieud, in casa lui Dumitru Dunca Patu. Din procesul verbal intocmit de securitate reiese cum s-a derulat episodul soldat cu impuscarea lui Vasile Popșa: „intrand in curtea susnumitului cu o echipa, inconjurand casa, dupa care am intrat in locuinta susnumitului, am procedat la verificarea casei, vrand sa intram in a doua camera a locuintei, usa insa fiind incuiata, iar la somatia noastra nu s-a deschis. Am iesit in curte, indepartandu-ne de geamurile camerei respective. In acest moment, am fost intampinati cu focuri de arme si grenade, la care – dupa somatiile legale – am procedat la deschiderea focului. Schimbul de foc a durat circa 30 de minute. In acest interval de timp numitii Popsa Ioan si Popsa Vasile au incercat sa fuga pe geam. Primul a reusit sa fuga, iar al doilea a fost impuscat mortal”. Intr-o scrisoare a lui Ioan Popsa, acesta vorbeste despre moartea fratelui sau: „Ultimele lui cuvinte au fost „Mor pentru dreptate”. Sa bem aceste amaraciuni cu care viclenii straini si tradatori ne-au adapat indestul. O lupta nu se castiga fara jertfe, spunea fratele de multe ori. Si de acest lucru a dat dovada luptand cu curaj impotriva lichelelor comuniste. Intr-o zi cand vor aparea zorii libertatii, cand batalia va fi castigata, tara va aduce un ultim omagiu si va trece in cartea de aur pe acesti eroi care s-au sacrificat pentru ea”. In acelasi an, Ioan Popsa a format o noua organizatie, compusa din patru membri, impreuna cu care a continuat mobilizarea populatiei. A fost arestat insa in 28 iunie, in Solistea. Pana in 11 august, Securitatea a arestat 70 de persoane care au avut legatura cu gruparea Popsa. Totusi, „ramasitele” gruparii si-au continuat actiunea in zona Dragomiresti si Tibles, pana cand si acestia au fost capturati prin tradare sau santajati cu viata familiilor lor. Din Salistea, Gheorghe Pasca, care avuse legaturi sporadice cu gruparea, a reusit sa fuga in zona Fiad si ulterior i s-a alaturat si Dumitru Iuga. In final, Pasca este ucis in luptele cu Securitatea, in 1956. Lotul „Pasca” este acuzat de infractiuni grave ca: crima de uneltire impotriva ordinii sociale, crima de razvratire, delictul de fals in acte publice, detinere ilegala de armament, favorizare si tainuire la crima de uneltire contra ordinii sociale etc. Cea mai mare pedeapsa a primit-o liderul lotului, Ioan Popsa – 20 de ani de munca silnica, care moare in 1952 in inchisoare. Ceilalti membri si sustinatori ai gruparii au primit pedepse intre 6 ani si condamnari de cateva luni.