Episcopiile maramuresene isi disputa „aurul verde”

Cele mai multe conflicte, mocnite sau deschise, intre ierarhii si credinciosii ortodocsi si cei greco-catolici sunt in nordul tarii. Daca ani de zile au fost dispute pentru lacasurile de cult, acum discutiile contradictorii s-au mutat spre retrocedarile padurilor care au apartinut Bisericii. Aceasta problema genereaza dispute care afecteaza dialogul intre cele doua Biserici surori. La ultima sedinta a comisiei maramuresene de aplicare a fondului funciar, pe langa problemele curente, s-a discutat si de diferendul dintre cele doua Episcopii maramuresene, cea Ortodoxa si cea Greco-catolica privind retrocedarea padurilor. Plecand de la aceasta discutie tehnica, am aflat ca problema este destul de incurcata si poate genera conflicte interconfesionale. Potrivit Legii 247, cea cu retrocedarea lacasurilor de cult si a caselor parohiale, se retrocedeaza si padurile care au apartinut parohiilor. Episcopia Greco-Catolica Maramures a revendicat la comisia judeteana padurile care au apartinut greco-catolicilor, luand ca an de reper 1945. Se stie ca, inainte de venirea comunistilor la putere, greco-catolicii au fost majoritari in Maramures. Pe acest fapt se bazeaza cererile Unitilor cu Roma. Reactia Episcopiei Maramuresului si Satmarului a fost de a dezaproba modul in care greco-catolicii au ales sa rezolve problema padurilor. „Practic, ei cer tot. De pilda, la Moisei, unde sunt 30 de familii greco-catolice se cer 600 hectare de padure. Ce fac cei 7000 de ortodocsi? Sunt cereri si in localitati in care nu este nici un greco-catolic. Nu este normal. Credem ca o astfel de abordare a retrocedarilor va duce la situatii de genul acesta: avand paduri, case parohiale si ce mai primesc, vor incepe sa-i amageasca pe oameni (cu terenuri, paduri etc.) pentru a trece la ei. Noi nu fortam pe nimeni sa vina sau sa plece. Daca ar fi vrut sa plece, ar fi plecat in 1990. De ce nu au plecat atunci?”, intreaba retoric consilierul cultural al Episcopiei Ortodoxe, Cristian Stefan. Intalnirea de la Nicula In incercarea de a rezolva aceasta problema spinoasa a retrocedarilor, ierarhii Episcopiilor ardelene (unde sunt probleme) s-au intalnit la Manastirea Nicula pentru a lua o hotarare care sa-i impace pe credinciosi. „Am crezut ca intre cele doua Biserici din Ardeal exista dialog sincer. Din nefericire, constatam ca este exact contrar asteptarilor noastre. Propunerea Secretariatului de Stat pentru Culte, de a avea loc un dialog bilateral, pe eparhii, cu scopul gasirii de solutii concrete pentru rezolvarea pe cale amiabila a diferendelor patrimoniale s-a izbit de refuzul Bisericii Greco-catolice printr-un act scris al Sinodului unit”, se arata intr-un comunicat de la intalnirea respectiva. Mai departe, se spune ca Biserica catolica si-a intensificat ofensiva antiortodoxa luand ca punct de pornire revendicarile patrimoniale ale Bisericii Greco-Catolice. „Actiune cu evidente finalitati prozelitiste”, se mai spune in comunicat. Avertismentul Bisericii Ortodoxe Spre sfarsitul comunicatului se spune ca: „presiunile sunt asa de puternice, incat au determinat cedari de neinchipuit la nivelul conducerii Mitropoliei Banatului, spre dezamagirea preotimii si credinciosilor. Acest fenomen are loc cu concursul autoritatilor centrale si locale, ceea ce ne va obliga la o revizuire a neutralitatii noastre in perspectiva viitoarelor alegeri”, se arata in comunicatul semnat de Bartolomeu Anania, mitropolit al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului. La aceasta intalnire s-a ajuns la concluzia ca este necesara elaborarea si votarea in regim de urgenta a unei legi speciale care sa reglementeze disputa patrimoniala referitoare la biserici si case parohiale, dar si amendarea Legii 247 privind retrocedarea padurilor, in functie de situatia credinciosilor. Una peste alta, problema este de actualitate si vom reveni. „Cerem ce am avut!” Legat de acest subiect am fost si la Episcopia Greco-Catolica Maramures. Parerea conduceri episcopiei este diferita de a ortodocsilor. Ei neaga ca ar face prozelitism si sustin ca indiferent de numarul credinciosilor greco-catolici padurile revin Episcopiei. „Nu ne intereseaza faptul ca Biserica Ortodoxa are initiativa legislativa. In acest moment, Legea 247 este in vigoare asa cum este ea si doreste sa restabileasca dreptul de proprietate pe care l-au avut proprietarii inainte de legile impuse de comunisti. De fapt, Legea 247 nu este decat o completare la legile proprietatii care au aparut pana acum (L 18, L 1/2000). Noi ne-am conformat si am depus cererile noastre pentru terenurile forestiere la Comisiile Locale, iar pentru terenurile intravilane, la Bucuresti, la Autoritatea Nationala de reglementare a proprietatii. Noi nu am cerut decat ceea ce a avut Biserica noastra, nimic mai mult. Faptul ca solicitarile noastre sunt legate de proprietatile avute in 1945 nu reprezinta nici o problema. Aceleasi proprietati le-am avut si in 1948. Nu stiu de ce ortodocsii pun asa problema. Luam Legea 247 si acolo se face referire la proprietatile din 1945. Legiuitorul a luat ca referinta acest an. In Maramures sunt putine localitati in care nu sunt credinciosi greco-catolici, dar problema nu se pune in acest mod. Biserica are reglementarile sale interne. Si noi avem astfel de reglementari: in momentul in care o parohie dispare pentru ca nu mai este nimeni acolo, proprietatile ei revin forului imediat superior. In concluzie, proprietatea nu este a credinciosului, ci a Bisericii ca institutie. Iar problema ca nu sunt parohii, nu sunt credinciosi in unele localitati, este discutabila. Credinciosi sunt. Ca nu s-au infiintat parohii, aici avem alte motive pe care nu le discutam acum. Daca am avut proprietati acolo nu este normal sa le revendicam?”, a declarat Simion Ilies, vicar general al Episcopiei Greco-Catolice. Parintele Ilies ne-a mai declarat ca aceste conflicte mocnite sunt alimentate de anumite persoane, dar nu a dorit sa spuna despre cine e vorba. Nicolae TEREMTUS teremtus@gazetademaramures.ro