Enigma de la Barsana

De Sfintii Petru si Pavel, in incinta manastirii Barsana s-a inaugurat Muzeul de Carte si Arta Religioasa ”Episcopul Gavril de Barsana”. La eveniment au participat cateva sute de credinciosi, Episcopul ortodox Justinian si arhiereul vicar Iustin Sigheteanul, un sobor de preoti, primarul de Rozavlea, oameni de cultura din Baia Mare si Sighet si... cam atat. Nici macar Petru Cudrici, primarul din Barsana, n-a onorat evenimentul cu prezenta, asta ca sa nu mai vorbim de autoritatile judetene. Recent inauguratul muzeu de Carte si Arta Religioasa ”Episcopul Gavril de Barsana” este ordonat pe trei niveluri, intr-o cladire nou-nouta, construita din lemn si piatra. Este cea de-a 12-a cladire ridicata in incinta manastirii. La parter sunt randuite carti vechi, icoane si piese de mobilier bisericesc, iar la celelalte doua niveluri, o expozitie eterogena de obiecte etnografice si kitch-uri, multe dintre acestea nefacand parte din arta populara sau neapartinand spatiului cultural maramuresean. Cartile si icoanele expuse provin din doua surse: biserica UNESCO de la Barsana, jupuita de tot patrimoniul cu aprobarea preotului din sat (Gheorghe Urda), si fondul adapostit pana prin 1999 la Protopopiatul Sighet. Inventar aproximativ In perioada 1974-1986, Securitatea a cules din bisericile de peste Deal tot ce era mai valoros in materie de carte veche sau iconografie religioasa, depozitandu-le la Sighet. Catedrala de acolo a amenajat un spatiu de expunere, dar, prin relatiile maicii Filofteia Olteanu (stareta manastirii Barsana), tezaurul a ajuns, cu ajutorul cucernic al jandarmilor, la Barsana. In ultimii ani, multe parohii au cerut inapoi ceea ce le apartine de drept, dar Episcopia si manastirea au refuzat vehement dreptul la proprietate al obstilor satesti. In custodia manastirii au ajuns astfel 333 de carti, aparute intre anii 1561 si 1830, toate de patrimoniu, si vreo 50 de icoane. Dintre acestea, in muzeu sunt expuse doar 28 de carti si cam tot atatea icoane. Ce s-a intamplat cu restul obiectelor de patrimoniu e, deocamdata, o enigma. Cea mai valoroasa carte, un manuscris miniat slavon, este expusa, ca si toate celelalte exponate, intr-o vitrina nesecurizata, sub lumina puternica, in conditii care o vor deteriora in cativa ani. Cat despre inventarul luat de la biserica veche, te doare inima! Absolut tot ce era in bisericuta de la 1720 a fost adus la manastire, inclusiv usile diaconesti si imparatesti smulse din pereti. Mai rau ca pe vremea turcilor! Biserica UNESCO si cimitirul ce o inconjoara sunt patrimoniu universal si nimeni n-ar fi trebuit sa intervina sau sa faca modificari fara aprobarea Ministerului si a Biroului National UNESCO. Nicidecum preotul satului, stareta manastirii sau Episcopia Maramuresului nu au dreptul sa se atinga de valorile inestimabile! Time is money! Episcopul Justinian Chira a pomenit in predica sa ca intreaga biserica-monument va fi adusa la manastire. Daca autoritatile romane nu vor avea de obiectat, s-ar putea ca activisti culturali din toata lumea sa o faca, pentru ca aceasta face parte din patrimoniul cultural al umanitatii, nu din cel al unei autoritati bisericesti a Maramuresului! Despre cartile si icoanele duse la Barsana, episcopul Justinian are o parere total diferita de a noastra: “Dumnezeu le-a adus la vatra lor. Pana acuma au stat unde au putut. Sunt carti si icoane de o inestimabila valoare. Intr-o biserica, o carte e mancata de molii, dar intr-un muzeu ele pot fi vazute si peste sute de ani si nu pot fi furate. Sunt icoane sfinte si binecuvantate, pentru ca n-au fost pictate cu tigara in gura si cu radio la ureche. Au fost pictate cu post si rugaciuni.” Suntem de acord doar cu afirmatia privitoare la valoarea inestimabila a patrimoniului aflat in acest moment la Barsana. In rest, afirmatiile ni se par discutabile. Cum adica, Dumnezeu le-a dus in vatra lor, cand icoanele si cartile au fost pictate, respectiv tiparite, in alte locuri decat Barsana, unele dintre acestea cu mai bine de trei secole inainte ca manastirea Barsana sa ia fiinta? Mai mult, unele au apartinut unor parohii greco-catolice, nicidecum ortodoxe! Nici partea cu furatul, nu e prea logica. Daca obiectele de patrimoniu puteau fi furate din biserici, le mai vedeam astazi, dupa sute de ani, la Barsana? Mai mult, nu intotdeauna o manastire e locul care ofera cea mai buna protectie unei icoane. Un exemplu in acest sens ni l-a dat tocmai episcopul: “Icoana facatoare de minuni de la Rohia n-a fost protejata si, de la atata pupat, s-au stricat mainile Fecioarei Maria”, motiv pentru care episcopul a facut un apel catre toti credinciosii prezenti sa se abtina de la pupat icoanele expuse. Ne-am supus… Nu mai comentam faptul ca la inceputul secolului al XIX-lea, in vremea cand picta Hodor Toader Zugrav, nu prea existau tigari, iar minunata inventie care se numeste radio, nu exista nici macar in faza de proiect. Finalmente, amintim ca arhiereul vicar Iustin Sigheteanul zicea ca americanii au o vorba: “Time is money”, vorba profund materialista, pe care noi, romanii, ar trebui sa n-o folosim. Am priceput ce-i cu introducerea asta in momentul in care, referindu-se la obiectele expuse in muzeu, Iustin Sigheteanul a afirmat ca: “asezate aici, nu vor deveni obiect comercial.” Dupa alte doua fraze am inteles taman invers: ceva bani tot se vor scoate din acest muzeu, numai ca banii, ochiul dracului, vor fi investiti tot pentru cele sfinte. Care va sa zica, vorbele americanilor, care-s protestanti, daca nu papistasi, nu-s bune, da’ ceva practici d-astea capitaliste nu strica nici ortodoxiei. Ioan BOTIS, Teofil IVANCIUC