Emotie administrativa pentru eroi

De Ziua Eroilor, prefectul Maramuresului ne-a facut o surpriza placuta: a reusit sa citeasca o pagina intreaga fara opinteli si dezacorduri. In rest, manifestarea a fost tipica celor organizate pe fuga, dar din care n-a lipsit artileria de picanterii. Saptamana trecuta am primit de la Institutia Prefectului un e-mail cu un material salvat „zeroi”. Textul nu continea nimic despre „zer”, „oi” sau „zeroi” (probabil augmentativul folosit in Prefectura pentru „zero”). Era, de fapt, un comunicat despre organizarea unei manifestari dedicate Zilei Eroilor. Normal ca ne-am dus la ora stabilita, ca doar in fiecare an v-am spus cum se comporta autoritatile judetului la asemenea actiuni. A fost cat se poate de evident ca totul a fost facut in graba. Noroc cu preotii, militarii si fanfara care au stiut ce au de facut. Cat priveste publicul, sau mai exact elevii adusi la manifestare, poate suntem prea exigenti. Doar mai usor le este profesorilor sa le spuna sa gaseasca pe Google ceva despre eroi, decat sa-i duca la o actiune care poate fi punctul de pornire pentru o discutie interesanta la clasa. In fine, poate suntem prea idealisti. Revenind la actiunea organizata la Monumentul Ostasului Roman din Baia Mare, va spunem ca inainte sa coboare prefectul Bondi Gyongyike din jeep, un barbat cu un dezvoltat spirit patriotic, dar si bahic, a monopolizat pentru cateva secunde atentia, adresandu-se auditoriului cu „Ba, fraierilor! Am pierdut Basarabia din cauza armatei!”. Manifestarea se deruleaza dupa celebrul algoritm: salutarea drapelului de lupta, slujba, spiciurile autoritatilor (Gyongyike, Ludescher si Kovacs), depuneri de coroane, parada militara si obisnuitul final „cata casa”. Tocmai se terminase slujba la o biserica din apropiere, si cateva batrane evlavioase si-au urmat preotii, crescand astfel cu vreo 15 oameni numarul celor din public. Se pare ca evlavioasele n-au mai fost la asemenea manifestari, nu de alta, dar pana acum n-am mai vazut sa se aplaude cand se aude numele unor oameni sau institutii. Dar ce sa faci, actiunile electorale au lasat rani adanci in mentalul colectiv, iar Ziua Eroilor n-a dus lipsa de aplaudaci, desi n-a fost o actiune electorala. Reprezentantii institutiilor deconcentrate au depus mai putine coroane ca alta data, semn ca la sfarsit de mandat nu mai trebuie sa se dea importanti si afectati de manifestarile publice. Revenind la „eroii” care au cuvantat de Ziua Eroilor, va spunem ca, de aceasta data, vremelnicul prefect Bondi Gyongyike si-a insusit criticile si ne-a facut fericiti pentru o zi intreaga. A reusit sa citeasca o pagina intreaga fara sa se balbaie, sa faca dezacorduri sau alte giumbuslucuri lingvistice. Dar a reusit si sa ne impresioneze cu lucruri profunde, infiletate rau in armura metaforei (asta pentru a ne pastra in tonul spiciului primei doamne): „Astazi isi dorm somnul de veci sub piatra rece de mormant”, „Sa ne iubim, sa ne iertam, sa facem in asa fel, incat sa nu mai traim astfel de momente. Bunastarea, dialogul, intelegerea, colaborarea si cooperarea sa fie armele convietuirii pasnice in lume”, „Va privim cu emotie si cu adanc respect chipurile marcate de trecerea anilor si greutatile vietii. Va remarcam ninsoarea vremurilor asezate pe tample ca si luminitele din ochi care continua sa arda ca o flacara vie” etc. Asemenea cuvinte ne confirma faptul ca prefectul nostru este un infinit rezervor de resurse... de resurse. In schimb, viceprimarul Baii Mari, Istvan Ludescher, a dat impresia ca n-a prea avut timp sa-si lectureze inainte spiciul. Astfel ca a „plamadit” cu „piosenie” lucruri de genul „onorata asistenta” (in loc de onorata), „serbetoare Inaltirii Domnului”, „nostra” (in loc de noastra), „dumnevoastra” etc. Ne-a fost dat sa auzim in discursuri si „zertfit”, „drazenia iroilor”, dar le-am pus pe seama emotiei. Pacat ca unii dintre cei care ne conduc inca sunt cam „emotionati” tot timpul. Spre finalul manifestarii s-a pornit o ploaie de vara care i-a imprastiat pe cei prezenti in toate directiile. Sa fi fost un semn pentru stilul organizatoric al evenimentelor de acest gen? Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro