Emil Boc revine. Unificare voluntară în cadrul Zonelor Metropolitane. Un nou pas spre regionalizare

Primarul Clujului, Emil Boc, a agitat din nou apele regionalizării României, prin declarații făcute la Adunarea Municipiilor din România. De această dată, Boc a vorbit despre unificarea municipiilor reședință de județ cu localitățile aflate în Zona Metropolitană a municipiului respectiv, aceste comasări fiind un prim pas în mult discutata regionalizare. De la aceste declarații au urmat altele ale unor demnitari, miniștri, mai puțin ale unor reprezentanți din primăriile localităților ce ar urma să fie comasate. Pe ăștia nu îi întreabă nimeni, iar despre cetățeni, ce să mai spunem. Ca un fel de test, urmează, în septembrie, un referendum în Buzău pe tema unificării voluntare.

Situația este foarte se­rioasă și complicată, în același timp. Ade­vărul este că România are ne­voie de o nouă geografie administrativ-teritorială.
În toată Europa, țările componente sunt împărțite administrativ și teritorial în regiuni de dimensiuni mai mari ca județele noastre. Este nevoie de o astfel de așezare a localităților, deoa­rece fondurile europene care vin și vor tot veni sunt mai bine gestionate, mai ușor atrase prin structuri teritoriale mai mari. Nu degeaba se vorbește despre o Europă a regiunilor.

Dincolo de aceste realități, există multe probleme care apar în procesul de regionalizare. Sunt multe influențe locale, baroni de tot felul care nu vor să scape puterea din mâini. În acest context, apariția Zonelor Metropolitane ar fi un demers pozitiv. Și ele există, doar că lipsește un „mic” amănunt. Încă nu avem o lege a Zonelor Metropolitane, iar unde nu sunt legi, nu există nimic. Rămâne de văzut ce se va întâmpla în perioada ur­mătoare.  

La întrunirea din București, pre­şedintele Asociaţiei Munici­piilor din România, Emil Boc, a pledat pentru un proiect de lege prin care să se acorde facilităţi administrative în cazul unifi­cării voluntare a unei unităţi adminis­tra­tiv - te­ritoriale cu mu­ni­ci­piul reşedinţă de judeţ, iar premierul Florin Cîţu, prezent la întâlnire, a precizat că nu respinge ideea, mai ales dacă demersul contribuie la atragerea fondurilor europene.
Primarul Clujului a avansat ideea în debutul lucrărilor Adu­nării Generale a Asociaţiei Municipiilor din România.
„Astăzi avem pe ordinea de zi un proiect de rezoluție prin care dorim să ne adresăm Guvernului României şi tuturor partidelor politice parlamentare, pentru a susţine un proiect de lege, în Parlament, pentru a facilita unificarea administrativ voluntară a muni­cipiilor cu una sau mai multe uni­tăți administrativ-teritoriale limi­trofe. În esenţă, acest proiect de rezoluție propune ca, în cazul unificării voluntare a unei unităţi administrativ-teritoriale cu municipiul reședință de județ, în ve­de­rea realizării zonei me­tro­politane, să se acorde anumite facilități administrative, prin Codul Administrativ, astfel încât acest proces să fie încurajat şi nu descurajat”, a spus Boc.

Primarul Clujului a adăugat că ultima reformă administrativ-terito­rială a țării s-a realizat în 1968 şi că sunt necesare modificări.
„Cu alte cuvinte, până când se realizează uniforma administrativ-teritorială a ţării, noi nu putem rămâne pe loc. E adevărat, suntem de 53 de ani - ca Italia, de când a câștigat Campionatul European - poate vine şi reforma adminis­tra­tivă cu ocazia asta. Şi Italia, după 53 de ani, a câștigat un nou titlu. Din ’68 este ultima reformă administrativ-teritorială. Până când se face această reformă administrativ-teritorială - şi, evident, mo­di­ficarea Constituţiei, în consecinţă - dorim să vă propunem spre analiză, şi Guvernului, pornind de la exemplul în derulare al munici­piului Buzău. Există un referendum în Buzău, în 26 septembrie, care poate constitui un precedent pozitiv pentru începutul reformei administrativ-teritoriale în România. Avem acest referendum, de aici am luat inițiativa de a propune un proiect de lege. Pentru perioada până în 2024, dacă se realizează (n.red. unificarea administrativă), primarul localității devine, până în 2024, viceprimar al municipiului, cele două consilii funcționează până în 2024. Pentru momentul după 2024, sunt alte mecanisme pe care le propunem. Proiectul de lege, de unificare, se face prin intermediul Guvernului, prin ministerul Dezvoltării și supus aprobării Parlamentului, după referendumul local”, a spus Boc.
Premierul Florin Cîţu nu a exclus ideea, menționând însă că nu a văzut deocamdată forma concretă a proiectului.
„Referitor la propunerea dum­neavoastră, aşa, fără să o văd, pot să spun că la tot ce e voluntar nu pot să fiu împotrivă, mai ales dacă ajută la atragerea de fonduri europene sau atragerea de investiții. Deci, dacă este o formulă care face atragerea de fonduri europene mai ușoară, bineînțeles că nu mă voi opune, până vom avea o altfel de legislație”, a precizat premierul.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, prezent la reuniunea de la Bucu­rești, a spus că  legea zonelor me­tropolitane și posibilitatea for­mării unor consorții administrative între mai multe unități administrativ-teritoriale sunt prevăzute în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.
„Sunt două chestiuni care sunt prevăzute ca reforme în PNRR, Legea zonelor metropolitane, care să asigure un statut și un cadru coerent pentru dezvoltarea integrată a tuturor localităților din aceste zone metropolitane, care să ducă și la îmbogățirea zonelor periurbane, lucru cerut expres de Comisia Europeană, și doi: posibilitatea formării unor consorții administrative între mai multe unități admi­nistrativ-teritoriale, la fel, o ches­tiune bine privită de Comisia Europeană, în care anumite tipuri de activități, de servicii publice din anumite UAT-uri să fie exercitate și pentru alte UAT-uri. Adică, cel mai important pentru noi este ca cetățeanul să fie servit, serviciile publice să putem să le asigurăm și atunci putem să avem eficiență”, a spus ministrul. El a subliniat im­portanța continuării procesului de descentralizare, apreciind că aceas­ta reprezintă „soluția viabilă pentru servicii publiceˮ de calitate.

„Avem în dezbatere publică legea sectorială de descentralizare pe tineret și sport și vom merge mai departe și pentru celelalte ministere, pentru că descentralizarea este soluția viabilă pentru servicii publice de calitate și servicii pu­blice rapide - decizie rapidă. Eu cred, de altfel, că în pandemie
ne-a ajutat foarte mult descentrali­zarea spitalelor și faptul că decizia a putut fi la nivel local și auto­ritățile locale, inclusiv municipiile, au putut să decidă la nivel local rapid, eficient și au putut să dea un ajutor atunci și unde era nevoie”, a spus el.

Reuniunea AMR
În București a avut loc reuniu­nea Adunării Generale a Asociației Municipiilor din România (AMR). Din partea Asociației, au participat 65 de primari de municipii.

Au fost prezenți prim-ministrul României, Florin Cîțu,  ministrul Dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Attila-Zoltán Cseke, și  ministrul Investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea. În cadrul evenimentului, au avut loc discuții ce privesc perfor­manța în administrația locală și identificarea măsurilor pentru consolidarea bugetelor, în baza cărora municipiile își pot finanța proiectele.

Pe agendă s-au aflat următoarele subiecte:
1. Administrație publică locală modernă, eficientă, în serviciul cetățeanului: Finanțare. Descentralizare. Cooperare locală;
1.1 Unificare administrativă voluntară a municipiilor cu una sau mai multe unități administrativ-teritoriale li­mitrofe;
2. Politica de coeziune și dezvol­tare urbană. Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Pro­­grame operaționale 2021-2027;
3. Raportul de activitate al AMR pentru perioada ianuarie-iunie 2021.

Legat de punctul la care s-a dezbătut problema zonelor me­tropolitane au rezultat mai multe concluzii.
1. Unificarea Administrativă vo­luntară: Asociația Munici­pii­lor din România (AMR) a votat în unanimitate o rezoluție prin care solicită Guvernului și tuturor partidelor politice, adoptarea unui proiect de lege în Parlament prin care să încurajeze procesul privind unificarea voluntară a comunelor limitrofe cu municipii reșe­dință de județ, prin facilități oferite UAT-urilor. Această so­luție a fost identificată ca o etapă intermediară, până la apariția legii zonelor metropo­litane, inclusă în Planul Națio­nal de Redresare și Reziliență.
În acest sens, municipiul Buzău în 26 septembrie a.c, va organiza un Referendum local privind comasarea acestuia cu una dintre comunele limitrofe ale munici­piului;
2. Fondurile Europene: primarii de municipii și-au reiterat susți­nerea pentru transformarea Agen­țiilor de Dezvoltare Re­gională (ADR) în agenții care vor operaționaliza fondurile europene structurale, însumând astfel 8 motoare de dezvoltare regională.
De asemenea, s-a solicitat Mi­nis­terului Investițiilor și Pro­iectelor Europene implicarea municipiilor în întâlnirile de lucru privind aplicarea treptată a politicilor UE în procesul de tranziție verde;
3. Fondul de Reziliență: - România va beneficia de un Fond de Reziliență pentru primăriile din țară, cu o valoare de peste 2 mi­liarde de euro, bazat pe principiul coeziunii. Fondul conține o com­ponentă verde și o com­ponentă digitală, iar municipiile sunt încurajate să depună cereri de finanțare pe proiecte care vizează cele două componente;
- A fost subliniată necesitatea predictibilității în administrația locală, în mod deosebit în zona asigurării suportului financiar necesar atât pentru buna func­ționare, cât și pentru dezvoltarea fiecărei UAT;
Astfel s-a reiterat:
- Necesitatea reluării discuțiilor privind competențele Poliției Locale cu prevederi ferme ce revin administrațiilor publice locale;
- Asigurarea în conformitate cu prevederile Legii 1/2011 a su­me­lor necesare susținerii gra­tuității pentru transportul local al ele­vilor, cât și reglementarea problemei privind costul standard pentru creșe;
- Corelarea proiectelor din Programele Operaționale Regionale 2021-2027 (POR) cu cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR);
Membrii AMR au subliniat preo­cupările deosebite în ceea ce pri­veș­­te rectificarea buge­tară, asi­­­gu­­rarea sumelor necesare func­țio­nării sistemului de termo­ficare, elaborarea și aprobarea bugetului de stat pentru anul 2022, pe principii de predictibi­litate și bugetare multianuală, pentru creșterea eficienței admi­nistrative.
 

Zona Metropolitană Baia Mare

Zona Metropolitană Baia Mare este o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară, formată de municipiul Baia Mare, împreună cu cinci orașe şi treisprezece comune, aflate în aria de polarizare a municipiului, cu intenția de a dezvolta în comun programe şi proiecte, precum şi servicii de utilitate publică. Populația totală a zonei metropolitane este de peste 220.000 locuitori, iar suprafața acesteia este de peste 1.250 kmp.
Am încercat să vorbim cu mai mulți primari din Zona Metropolitană Baia Mare. Din păcate, aleșii maramureșenilor se feresc de acest subiect. Probabil din calcule electorale. Să nu uităm că, în urmă  cu mai mulți ani, mai multe comune au fost făcute „la  apelul bocancilor” orașe, iar acum unele  dintre ele ar  trebui să se  unească cu Baia Mare.