Emanciparea targurilor rurale

Pampers, electrocasnice, paturi, haine second-hand, portocale, haine de piele, marfa de contrabanda din Ucraina. Pe scurt, „oferta” din targurile rurale din Maramures, locurile in care, pe vremuri, se vindeau oua, lapte, branza si alte produse traditionale. Tocmai din aceasta cauza, unii dintre alesi vor sa schimbe locatia targurilor. „Gata cu taranii, s-au emancipat, nu mai sunt nene taranii aia de altadat”. Tineti minte, probabil, unul dintre cele mai indragite refrene ale romanilor, care rasuna din boxele casetofoanelor pe la inceputul anilor ’90. De atunci, casetofonul a fost inlocuit cu CD-player sau laptop, dar refrenul a ramas la fel de actual. In primii ani de dupa Revolutie, targurile din satele maramuresenele promovau produse traditionale: oua, branza, lapte, slanina, porumb, fasole etc. Dar, de cativa ani, aceste produse au devenit „raritati”, iar pe tarabele taranilor troneaza haine second-hand, electrocasnice, fructe „traditionale” (banane, portocale, lamai), marfa de contrabanda din Ucraina.... Cum s-a ajuns aici? Taranii-comercianti spun ca produsele traditionale nu sunt rentabile si nici nu se mai vand. Primarii spun ca vina o poarta guvernantii. Iar guvernantii dau vina pe normele europene. Niste produse „traditionale”... Rozavlea. O zi de marti. Adica, o zi de targ. Targ care se organizeaza in centrul comunei, vizavi de scoala. La intrare, o femeie vinde legume. De fapt, e singura care vinde „marfa traditionala”. In rest, tarabele sunt ocupate cu lenjerie de pat, paturi colorate, pampers, electrocasnice, cafea etc. Intreb de oua. Un grup de sateni, care se prezinta toti „Tisalita”, incep sa zambeasca amar. „Nu se mai vand de astea. Amu’ nici nu prea sunt oua, ca nu oua gainile. Da’ oricum nu sa merita. Nici lapte, nici branza, nici oua...”. Satenii explica ca targul de la Rozavlea funtioneaza de 12-13 ani si ca oferta s-a schimbat treptat, in raport cu cererea. Motivul? Puterea de cumparare intrata demult pe o panta descendenta. „Am pensie de 800.000 Din care trebe sa traiesc si sa-mi ieu medicamente. Cu ce sa ma imbrac io, domnisoara, de banii iestia? Numai haine vechi imi pot permite”, spune Ileana Tisalita. Intreb de ce nu se vand animale. „Ca, nu merita, doamna. Porcu ii 40.000 pe kilogram, ca se apropie Craciunul si o mai crescut pretul. Da’ vitei cumperi cu vo tri milioane. Vaca numa’ daca-i foarte buna sa vinde cu 12 milioane”, raspunde prompt Ioan Tisalita. In schimb, in targul din comuna maramureseana Arinis se vand inca animale. Dar numarul lor e intr-o continua scadere. Explicatia e aceeasi „Nu merita”. Asa ca, incet dar sigur, oferta e acaparata de produse gen canapele, scaune, paturi, haine second-hand... Niste guvernanti nepasatori Primarii comunelor in care se organizau candva targuri cu produse traditionale si animale asista neputinciosi la transformarea acestora in supermarketuri ambulante. Autoritatile locale cred ca vina o poarta guvernantii care n-au stiut sau n-au vrut sa incurajeze producatorii agricoli. Gheorghe Visovan, primarul comunei Rozavlea, spune ca pregateste o masura drastica: mutarea targului intr-o alta locatie: „Am alta locatie, aici nu se mai poate continua. Exista un proiect pe acea zona, o sala de sport, un centru civic, un parc pe langa sala de sport, cu niste banci, o fantana arteziana etc. In locatia actuala, targul imi incurca si procesul de invatamant si circulatia. Dar deocamdata trebuie sa-i las pana fac celalalt spatiu. Plus ca, populatia din Rozavlea e imbatranita. Tinerii toti au plecat in strainatate si ca sa mearga acolo unde am eu locatie e foarte greu. E greu sa scoata niste porumb de exemplu acolo, la pod, sa-si cumpere o duza sau mai stiu eu ce. Atunci fac niste compromisuri, am acceptat si ideea asta sa-i ajut pe cei batrani. Mai fac pana se va ocupa spatiul. Dar targurile s-au transformat si se transforma pentru ca se adapteaza la economia de piata. Aduc fiecare ce se cumpara si ce se cere. Trebuie sa le iasa un ban, sa poata trai”. „Dispar in 3-5 ani” „Nu li se merita oamenilor sa lucreze in agricultura, ca nu reusesc sa acopere costurile. Acum vedeti ca nu mai pot sa-si vanda porcul in targ, din cauza nebuniei cu pesta porcina. Si cred ca oferta de produse traditionale va scadea si mai mult. Am vorbit cu reprezentantii unei comune din Ungaria, cu care suntem infratiti. La ei au disparut deja aceste produse. Vor disparea si la noi in 3-5 ani”, crede Gheorghe Muresan, primarul comunei Arinis. „Cine sa negocieze pentru bietii oameni?” Mai marii localitatilor maramuresene cred ca una dintre cauzele regresului produselor traditionale o poarta faptul ca taranii n-au reprezentanti care sa discute cu Guvernul. Primarul din Rozavlea, Gheorghe Visovan, spune ca: „La noi in targ numai cas se vinde, dar vara. Laptele il duc oamenii la astia care ii mai prostesc. Nu e rentabil, pentru ca si subventiile pentru lapte in loc sa le dea la producator, le-o dat la centrele de colectare care le-o dat producatorilor cat o vrut si cand o vrut. Cine sa negocieze pentru bietii oameni? N-are cine. Si atunci ei se multumesc cu putin, ca isi mai cumpara ulei, zahar”. In schimb, Gheorghe Muresan, primarul din Arinis, e suparat ca nu se mai pot vinde porci in targuri: „In alte judete se vand. Numai la noi nu. Si atunci oamenii ii vand la marginea drumului, ce sa faca cu ei? I-au obligat sa-i vaccineze, desi nu era pericol de pesta si acum nu-i mai pot vinde sa-si faca un ban, desi cerere ar fi, ca vine Craciunul”. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro