ElectoRATA se amână neelectoral până la alegeri

Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a anunţat că schema fiscală pentru restructurarea creditelor populaţiei va suferi modificări de calcul faţă de formula ministrului Bugetului, Liviu Voinea, şi va intra în vigoare începând cu anul 2016.

Guvernul Ponta a venit cu propunerea ca românii cu venituri sub medie şi credite la bănci să plătească rate înjumătăţite timp de doi ani, aceştia beneficiind de un credit fiscal: până la 200 de lei din impozitul pe venit se întorc la debitor pentru ca acesta să-şi plătească costurile mai mari generate de reeşalonarea împrumutului. Restructurarea s-ar face pe o perioadă de până la doi ani, creditul s-ar prelungi cu doi ani.

De asemenea, după ce trec cei doi ani în care rata este redusă la jumătate, contribuabilul ar urma să primească timp de doi ani acel credit fiscal. Între timp, formula s-a schimbat. Cum? Nu se ştie.

Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a anunţat că: „Se va aplica, dar vreau să o supun dezbaterii atât cu băncile, cât şi cu mediul academic. Noul plan este să ajutăm pe cei cu venituri mici din 2016, am format un grup care să identifice orice posibilă problemă. Dacă sunt persoane cu venituri mici, e bine să fie ajutate înainte ca acest împrumut să de devină neperformant. Trebuie să fie mai puţin birocratic. Am mai schimbat formula domnului Voinea”. Iar ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a declarat marţi că aplicarea ordonanţei de urgenţă privind schema fiscală pentru restructurarea creditelor populaţiei, deja celebra „ElectoRată”, nu se regăseşte printre atribuţiile sale, fiind o problemă de politică fiscală.

Promisiunile de reducere a datoriilor în vremuri electorale nu sunt, însă, o invenţie românească. Ţări precum Islanda şi Ungaria au venit cu măsuri guvernamentale pentru reducerea datoriilor. Cum arată acestea şi cât succes au avut, o arată o sinteză publicată de portalul economic:

Programul de 150 de miliarde de coroane islandeze (960 de milioane de euro) presupune plata anticipată a unei părţi din creditele ipotecare ale populaţiei. 80 de miliarde de coroane vor fi viraţi de la bugetul de stat băncilor în contul acelor debitori care au accesat un credit pentru a-şi achiziţiona o locuinţă. Fiecare debitor va beneficia de o reducere a datoriei cu până la 4 milioane de coroane (25.500 de euro) - bani de la stat, plătiţi în patru tranşe băncii. Această prevedere se aplică doar creditelor indexabile cu inflaţia - vom explica mai jos ce înseamnă aceste credite. Guvernul a anunţat că această parte va fi finanţată prin creşterea taxelor asupra mediului bancar, în special asupra vechilor bănci, care sunt în acest moment în lichidare.

Restul programului, de 70 de miliarde, reprezintă banii debitorilor din pilonul 3 al fondului de pensii private, pe care aceştia vor putea să îi utilizeze pentru plata anticipată a datoriilor. Aceştia primesc, practic, acceptul să cheltuiască economiile pe care în mod normal nu ar avea voie să le acceseze. La această parte a programului vor avea acces şi cei care au credite „normale”, aşa cum explică islandezul Olafur Margeirsson.

În schema guvernului maghiar, debitorii au posibilitatea ca până în acest an, începând cu 2011, să ramburseze creditele în monedă străină la un curs de 250 forinţi pentru un euro şi 180 de forinţi pentru un franc, sub nivelul pieţei - 310 forinţi/euro, respectiv 252 forinţi/franc, în acest moment.

Măsura n-a fost pe placul băncilor prezente în Ungaria, care au suferit pierderi de peste un miliard de euro din această schemă şi au ameninţat că se retrag din ţară, din moment ce perspectivele pentru profit sunt foarte îndepărtate. Raiffeisen, de pildă, a anunţat că vrea să îşi vândă operaţiunile din Ungaria.

Însă nu toată lumea cu credite în valută a beneficiat de măsura guvernamentală din 2011, foarte mulţi nu s-au calificat pentru împrumuturi în forinţi cu care să le achite pe cele în franci, aşa că, în toamna anului trecut, guvernul Orban a anunţat că doreşte eliminarea întregului stoc de credite în valută aferent populaţiei, de 11 miliarde de euro. Executivul a transmis băncilor că ar trebui să îşi asume pierderi suplimentare pe debitorii cu datorii de până la 90 de zile şi chiar peste, prin aplicarea unui haircut asupra principalului.

Propunerea lui Orban nu a fost încă pusă în aplicare, în defavoarea acestuia fiind şi o decizie a Curţii Supreme a Ungariei, care a hotărât că practica băncilor de a acorda credite în monedă străină nu a fost ilegală - deşi analiştii estimau că decizia lasă loc de interpretări.

Între timp, rata creditelor neperformante aferente populaţiei a atins niveluri record, iar cei de la Portfolio.hu cred că promisiunile repetate ale guvernului, că oamenii vor plăti mai puţin la bănci, ar putea avea o legătură cu această evoluţie.

Poziţia lui Orban a fost reîntărită recent de opinia favorabilă consumatorilor a avocatului general de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene într-un caz în care este reclamată legalitatea clauzei prin care plata pentru creditele în valută se face la alt curs decât cel de la momentul accesării împrumutului.

În luna mai a acestui an sunt alegeri generale în Ungaria.

În ciuda recomandărilor FMI şi chiar ale unor oficiali ai băncii centrale, Ungaria nu a implementat până acum o lege a insolvenţei personale, necesară, în opinia specialiştilor, pentru a combate supraîndatorarea debitorilor. Nici România nu are o lege a falimentului personal, aşa cum au majoritatea ţărilor vestice.