Efklidis, traseul banilor

Daca in timp de o luna firma greaca Efklidis nu va incepe lucrarile contractate in cadrul proiectului Luna Ses-Borsa, va pierde dreptul de a executa lucrarile finantate de Consiliul Local Borsa si UE. Grav este ca, nedemarand lucrarile, desi au primit deja 60 de miliarde de lei, Efklidis obstructioneaza un proiect care urmeaza sa relanseze turismul maramuresean.

In 2004, prin „celebra” Ordonanta de Guvern 110 se aproba Proiectul de dezvoltare a zonei turistice Luna Ses-Borsa. Ordonanta stipula ca realizarea giganticului proiect (care prevedea in prima faza deschiderea a doua partii de schi dotate cu telescaune, urmand ca numarul partiilor sa ajunga in final la 11) costa 6,9 milioane de euro. Insa, ce se ascunde in spatele cortinei?

Triplarea pretului

Initial, finantarea proiectului urma sa fie suportata din fonduri PHARE (3,6 milioane de euro) si din bugetele locale din judetele Satu Mare si Maramures (3,3 milioane de euro).

Apoi, datele (mai ales cele financiare!) problemei s-au modificat. In 12 ianuarie 2005, Ministerul Integrarii Europene anunta ca „proiectul Luna Ses-Borsa, derulat prin Agentia de Dezvoltare Nord-Vest, in valoare de 15.303.000 euro (!), a fost castigat pe 30 noiembrie de firma Efklidis SA Grecia”.

Conform documentelor Ministerului Integrarii Europene, conditiile de eligibilitate pe care trebuia sa le indeplineasca firma care a castigat licitatia internationala: “o cifra de afaceri pe ultimii trei ani de minim 20 milioane euro”. Lucrarile erau prevazute sa inceapa in 1 martie 2005, proiectul Luna Ses incluzand „realizarea a doua cladiri cu cate un etaj, telescaun, doua statii de debarcare, parcare, reabilitarea a 7 kilometri de drum cu 7 poduri, un nou drum de 1,8 km, alimentare cu  apa, statie de epurare, retea de alimentare cu energie electrica.”

In paralel, proiectul Borsa include „reabilitarea a 60 metri de drum, constructia a  250 metri de drum de acces la partia de schi, o cladire cu doua niveluri, instalatie completa de telescaun, parcare, tunuri de zapada, rezervor de apa, retea de apa si curent, statie de pompare.”

Insa, desi fusese o licitatie internationala, nici un oficial nu a explicat cum ulterior pretul lucrarilor aproape s-a triplat (urcand de la 6 milioane la 15 milioane de euro) si nici cine va asigura diferenta de bani. Acest mister urmeaza a fi elucidat, speram, in curand. La fel ca si directia pe care au luat-o eventualele comisioane.

Cine sunt grecii?

In 7 februarie, consemnam in articolul “Partie, dubiul Efklidis” amanunte referitoare la dubioasa firma care a fost protagonista unui scandal marca PSD. Efklidis SA a realizat lucrarile de pe DN 1 (tronsonul Baneasa-Otopeni), unde a construit 4 kilometri de drum pentru 36 milioane de euro (!), adica de patru ori mai mult decat pretul momentului. Mai mult, societatea greaca a castigat in mandatul trecut al PSD cinci contracte de reabilitari de sosele, toate dubioase, castigand astfel 67 milioane de euro din banii publici. 

Compania Efklidis SA este specialista in lucrari de constructii si isi are sediul in Atena, pe Amaroussiou-Halandriou. La bursa greaca (Athena Stock Exhange) figureaza un bilant despre societatea Efkleidis (atentie, firma are, oficial, doua nume!). Astfel, in anul 2003, firma valora net, 169 milioane de euro, avand un profit brut de 25 milioane, si un net de 2,3 milioane euro.

In Registrul Companiilor Grecesti, Efklidis SA apare ca societate  prezenta si in Romania si Albania, avandu-l ca presedinte pe Dimitrios Fountas, si un total de 460 de angajati. Iar de la Ministerul Finantelor din Romania am aflat ca sucursala Bucuresti a Efklidis SA Atena are 30 de angajati, active totale de 500 miliarde lei, un capital social de 350 milioane lei (extrem de mic!), datorii de 522 miliarde lei (?), iar la ultimul bilant, profitul net al companiei a fost abia de vreo 170 milioane lei. Acestia sunt grecii care trebuie sa transforme Luna Ses si Borsa in doua statiuni de talie europeana. 

Ce s-a facut?

Istoria proiectului Luna Ses-Borsa incepe in anul 2002, prin initiativa Consiliilor Judetene din Maramures si Satu Mare care au intocmit un proiect comun, aprobat pentru finantare (la primele calcule rezultand 5,3 milioane euro, apoi “inflatia a urcat pretul la 6,9, iar in fine, lucrarea s-a licitat cu 15,3 milioane euro!).

Pentru intocmirea documentatiei tehnice, CJ Maramures a alocat 10 miliarde lei. Apoi CL Borsa a contactat un credit de 60 miliarde lei, pentru a-si acoperi partea de cheltuieli, urmand ca alte 1,9 milioane de euro sa fie asigurate de Guvernul Romaniei. Toti acesti bani sunt momentan alocati degeaba, din moment ce Efklidis nici nu s-a apucat de treaba!

Contractul prevede ca inceperea lucrarilor trebuie facuta la maxim sase luni de la semnarea contractului, adica pe 1 septembrie (!), iar finalizarea acestora, in 18 luni, adica pana la finele lui februarie 2007! Cum in Borsa zapada cade in noiembrie si se topeste la finele lui aprilie, practic grecii de la Efklidis mai dispun doar de 8-9 luni cu timp bun de lucru. Vor reusi grecii sa-si onoreze promisiunea sau vor pierde garantia de 100.000 de euro (prevazuta in contract) si vor da bir cu fugitii?

Ce se intampla cu banii?

Cu doua saptamani in urma, un reprezentant al Efklidis s-a deplasat la Borsa si a dat asigurari ca lucrarile vor incepe curand, asigurari penibile in conditiile in care deja Consiliul Local Borsa a imprumutat suma de 60 de miliarde de lei tocmai pentru asta si plateste lunar dobanzi pentru niste bani pe care nu-i foloseste. 

Alta problema intampinata de realizarea proiectului este cea a terenurilor pe care va fi amplasata partia, care vor trebui expropriate pe banii administratiei locale. Referitor la acest aspect, presedintele CJ Maramures, Marinel Kovacs, a declarat: “au aparut unele probleme pentru ca o parte din terenuri apartin inca persoanelor fizice. Borsa a fost cuprinsa si in programul Superschi in Carpati. Autoritatea Nationala pentru Turism ar fi trebuit ca anul trecut sa faca studiul de fundamentare pentru ca respectivele terenuri sa fie scoase legal din circuit, proprietarii urmind sa primeasca suprafete in alta zona. Din pacate, acest studiu nu s-a facut si cateva persoane exercita diferite presiuni.”

Ce nu stie Marinel Kovacs este ca in zona Borsa Complex un ar de teren a ajuns la valoarea de 5.000 de euro, ca in alte parti ale micului orasel nu se pot gasi parcele de valoarea respectiva si ca in proprietatea CL Borsa nu prea mai sunt terenuri libere care pot fi date la schimb. Asa ca singura solutie ar fi despagubirea financiara. Cu toate acestea, cel mai optimist oficial pare a fi primarul Borsei, Remus Stetco, care a declarat increzator: „nu sunt probleme, totul merge conform planului.” Ramane de vazut daca „planul” va duce la realizarea proiectului. Mai sunt cateva saptamani pana cand Efklidis trebuie sa demareze lucrarile. Daca nu, fie se va relua licitatia, fie lucrarea va fi atribuita urmatorului clasat. Vom reveni.

Teofil IVANCIUC