ECONOMIE/SOCIAL/POLITIC

* Pasarea pisicii moarte din curtea Mediului
Prin padure, dupa mure...

* Bursa vorbelor

* La Entopat SRL, Ioan Maties a invatat
Cum zambesc invingatorii

* In prag de campanie, peremistii sigheteni o tin intr-o
Bulibaseala misto

* INTERVIU - Puiu Hasotti, unul dintre creatorii Constitutiei Europei
Un monarhist republican

* Pasarea pisicii moarte din curtea Mediului
Prin padure, dupa mure...

Resursele naturii in ceea ce priveste plantele si animalele din flora si fauna salbatica par a fi inepuizabile. Gresit! In conditii de exploatare haotica si abuziva, aceste resurse sunt in mare pericol. Exista riscul ca unele specii sa dispara, putandu-se ajunge la adevarate dezechilibre ecologice.

Pentru prevenirea acestor abuzuri, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului a emis Ordinul 647/2001, ce reglementeaza procedura de autorizare a activitatilor de recoltare, capturare, achizitie si comercializare a plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica, atat in cazul persoanelor juridice, cat si a celor fizice. Autorizatiile se elibereaza in urma unor studii de evaluare a starii resurselor biologice din zona, avizate de comisia de specialitate a Academiei Romane. Recoltarea se poate face numai din zonele si de pe suprafetele precizate in autorizatie si in cantitatile specificate. Agentia de Protectie a Mediului Maramures (APM) a autorizat aproximativ 50 de agenti economici, provenind si din judetele limitrofe. De aici, putem trage concluzia ca activitatea e aducatoare de profit.

Activitati ilicite

Pe de alta parte, la APM Maramures nu a fost solicitata eliberarea nici unei autorizatii pentru vreo persoana fizica. “Nici anul trecut nu am eliberat nici o autorizatie pentru persoane fizice. S-a discutat cu primariile si Directia Silvica, dar fara rezultate, deocamdata. Chiar si cei care vand plante pentru ceai in piata sau narcise, ghiocei ori luscute la colt de strada ar trebui sa aiba autorizatie. Daca nu au si sunt prinsi de Garda de Mediu, sunt amendati. Persoanele fizice recolteaza plante si captureaza animale in afara prevederilor legale, profitand de faptul ca nu exista restrictii daca recoltarea se face pentru consumul propriu. Iar centrele de achizitie nu verifica autorizatiile celor care aduc recolta”, sustine Ioan Pop, inspector la APM-MM, Compartimentul Protectia Naturii si Arii Protejate. Obtinerea unei autorizatii pentru persoane fizice este destul de usoara. E nevoie de o cerere-tip si o copie dupa chitanta cu care s-a achitat tariful cuprins intre 250.000 si 500.000 de lei. Autorizatia de mediu se elibereaza pe numele membrilor de familie precizati de solicitant in cerere si da dreptul detinatorului la recoltare, capturare si comercializare pe piata interna.

Traiectoria pisicii moarte

In mod absolut logic, am fost curiosi sa aflam de ce nu se urmareste respectarea legii si in cazul persoanelor fizice. Raspunsul e naucitor. Desi APM-MM elibereaza autorizatii, nu este in competenta ei de a aplica amenzi sau de a suspenda autorizatiile de mediu. Cine vegheaza la respectarea legii? Raspunsurile sunt confuze. Pana acum, controalele s-au facut impreuna cu Garda de Mediu, Directia Silvica si Politia rutiera, dar s-au axat doar asupra agentilor economici, respectiv controlandu-se transporturile de produse biologice. “Garda de Mediu este responsabila cu sanctiunile. Mi se pare ilogic, dar asa e legea. Noi nu facem altceva decat sa eliberam autorizatii. Nu este semnat nici acum protocolul dintre agentiile de Protectia Mediului si Garda de Mediu, desi este una din cerintele privind integrarea europeana. Mai este si problema personalului nostru. La acest compartiment, toata munca e in sarcina unui singur salariat, Ioan Pop. Cine sa controleze? Cadru legal privind protectia mediului exista, dar responsabilitatile nu sunt impartite bine, zic eu. Inca e drum lung pana sa-i ajungem din urma pe europeni” a afirmat Gheorghe Voinescu, director executiv al APM-MM. Mai rontaiti din carnatu’ primit spaguta, ca poate-i ajungeti! Pe de alta parte, Garda de Mediu da din umeri. “Nu intra in atributiile noastre verificarea vanzatorilor din piata. Din cate stiu, ei trebuie sa aiba autorizatie de la Directia Fitosanitara si Protectia Consumatorului. Cei cu plante medicinale au alt regim si sunt alte institutii care ii verifica. Iar ciupercile sunt interzise a fi comercializate in piete fara autorizatie, conform legii. Care lege? Aia cu Protectia Mediului. Ca sa vanda in piata, el trebuie sa demonstreze ca a avut autorizatie” sustine Lenuta Trif, comisar la Garda de Mediu. Hmmm, dumneavoastra intelegeti ceva? Ca eu tot nu m-am dumirit cum e cu “tuciuriii” care vand ciuperci, sunatoare, menta sau zmeura in buricul targului. Desi legea e clara, oricine poate merge in padure sa culeaga ce vrea, fara sa il traga cineva de maneca. Bani negri curg pe conductele subterane, iar noi ne scarpinam la ceafa, indiferenti.

Litera Legii

Ordinul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului nr. 647/2001 reglementeaza organizarea si desfasurarea activitatilor de recoltare, achizitie si comercializare a:
- plantelor medicinale, alimentare, aromatice, tanante, colorante si ornamentale din flora salbatica;
- ciupercilor, ferigilor, muschilor, lichenilor, ramurilor de vasc, rasinilor naturale;
- lipitorilor, melcilor, scoicilor, broastelor, racilor, serpilor, pasarilor sau mamiferelor.

Argumente subtiri

“Este foarte greu de facut controalele. Ultima oara am fost in Chelinta, am intrebat cine se ocupa de recoltarea ciupercilor si ne-am trezit cu tiganii pe cap. E greu de intrat peste ei, eventual sa intram cu mascatii, ca aia sunt in stare sa ne dea in cap.“ – Ioan Pop, APM-MM “Anul trecut nu au fost nici afine, nici ciuperci din cauza secetei, asa ca nici controale nu prea am facut. Nu am aplicat amenzi pentru ca ceea ce s-a recoltat si am verificat a corespuns cu actele doveditoare. La centrele de achizitie li se plateste doar manopera, nu marfa ca atare. Aceasta se culege de pe proprietatea directiilor silvice sau a primariilor. Este imposibil de implementat un sistem care sa verifice pe toata lumea.” – Lenuta Trif, comisar Garda de Mediu. “Exista agentii in alte judete care au trei-patru rezervatii naturale si tot atatia inspectori la acest compartiment. La noi, eu sunt singurul inspector al compartimentului si avem in judet 33 de arii naturale protejate, plus un parc national.” - Ioan Pop, APM-MM.

Lavinia Cotarcea



* Bursa vorbelor

No, iata si mintea romanului de pe urma! Patronii IMM-urilor au propus guvernului ca salariul minim pe economie sa fie de cel putin 3 milioane de lei. Desi o majorare ar insemna cheltuieli mai mari pentru angajator, oamenii de afaceri au inteles ca forta de munca trebuie motivata. Un alt argument ar fi intrarea din ce in ce mai puternica pe piata romaneasca a firmelor straine, care sunt cucerite de mana de lucru ieftina. De exemplu, industriasii Germaniei spun ca romanul costa in jur de 3 euro pe ora, in timp ce muncitorul german e evaluat de vreo 15 ori mai mult. In asemenea conditii, specialistul roman poate fi cu usurinta atras in colectivul firmelor straine care si-au deschis puncte de lucru in tara, in vreme ce angajatorul roman se va multumi cu loazele ramase. Cam asa s-a intamplat in China si India, destinatii favorite ale americanilor si australienilor care si-au deschis centre de productie in aceste tari, tocmai pornind de la un calcul economic al costului fortei de munca. Migrarea industriei europene spre Est este deja o certitudine, care a pus oamenii de afaceri romani pe ganduri. Suma propusa de ei este inca teribil de redusa, dar e semn ca neuronii romanilor s-au pus treaba.

Lavinia COTARCEA



* La Entopat SRL, Ioan Maties a invatat
Cum zambesc invingatorii

“Trebuia sa ma fac popa. Dar m-am gandit ca nu mi se potriveste, asa ca am devenit agronom. Si nu-mi pare rau.” Cuvintele apartin lui Ioan Maties, gospodarul de la Entopat SRL Miresu Mare. Cu o vorba de duh in varful limbii, deschis la orice tema de discutie, omul isi spune parerea fara rezerve sau incercari de ”aburire” a interlocutorului.

Normal, conversatia cu Ioan Maties a pornit de la momentul debutului sau ca patron. Modest inceput, dupa cum singur recunoaste. Revolutia l-a gasit angajat al Directiei Agricole la Ocolul Miresu Mare. Simtea ca pierde vremea. La aceasta s-a adaugat modul de aplicare a Legii 18, care a generat neintelegeri cu conducerea Directiei. In 1992, cu un efort financiar mare, a infiintat o cultura de cartofi pe o suprafata de 5 ha de pamant, luat de la biserica. A prins un credit de la Banca Agricola, in conditii avantajoase (dobanda fixa de 15% pe an), pe care l-a restituit in toamna aceluiasi an. Cererea de cartofi in ‘92 era mare, iar recolta obtinuta i-a depasit asteptarile – peste 40 t/ha. A cumparat utilaje, tractoare, camioane si s-a apucat si de lucrari agricole pentru cei care nu aveau dotarea necesara, dar erau dispusi sa plateasca pentru serviciile prestate. A pus ban pe ban, incepuse sa se descurce binisor. Asta pana in 1996, cand natura i-a jucat o festa. Ori pentru agricultori, daca nu au natura de partea lor, e tragic.
Reporter: Ce s-a intamplat in 1996?
Ioan Maties: Anul acela a fost un an bun pentru agricultura. Culturile de grau, ovaz si orz erau bogate si am inceput recoltatul. Aveam un contract cu Comcereal-ul pentru grau de consum, care urma sa ne aduca un profit bunicel. Nenorocirea a fost ca in timpul recoltatului, a dat Dumnezeu o ploaie zdravana si tot graul a incoltit. Nenorocire mare, ca nu mai facea doi bani pentru panificatie. Bancile imi cereau banii, eu nu aveam de unde sa le dau, practic eram terminat. Ca sa ies basma curata, trebuia sa face repede ceva.
Rep.: Ce ati facut?
I.M.: Nu imi sta in caracter sa dau tepe. Dar am facut, totusi, o smecherie. Am mai facut o firma in cateva zile, am luat produse fitosanitare de la Oltchim Ramnicu Valcea, pe care le–am vandut rapid. Smecheria a constat in faptul ca cei de la Oltchim au crezut ca incarc o Dacie papuc, pe cand eu am mers cu camionul si am adus marfa de peste 200.000 de dolari. Colegi si prieteni de-ai mei, carora le-a mers bine in anul acela, au cumparat toata marfa si am reusit sa achit datoria la fabrica. Cei de la Oltchim, cand s-au trezit si au descoperit smecheria, au fost siguri ca le-am dat teapa. Am vandut si graul incoltit pentru insamantare, dupa care m-am dus la Oltchim sa platesc.
Rep.: Ati lucrat mult cu credite bancare. La finantari Phare sau Sapard v-ati gandit?
I.M.: Nu a existat an in care sa nu am credite. Ba chiar cred ca un credit te impinge la munca. Nu am accesat programe SAPARD, in schimb, in 1998 am primit un credit Phare pentru modernizarea productiei. Am cumparat un uscator de cereale, masina de impachetat produse alimentare, cantare de flux, implementor de amelioratori si vitaminizare. In ciuda legendelor care circula, pot sa spun ca nu am dat nici un leu mita pentru ca proiectul meu sa devina eligibil.
Rep.: Cum merge acum afacerea?
I.M.: Merge, dar ar putea fi si mai bine. Anul trecut am avut o cifra de afaceri de peste 24 de miliarde de lei. Sper sa cumpar niste terenuri, sa depasesc mia de ha, as vrea sa ridic capacitatea de productie la morile de grau si porumb, iar pana in 2010 sa ating standardele europene de calitate.

Lavinia Cotarcea



* In prag de campanie, peremistii sigheteni o tin intr-o
Bulibaseala misto

Saptamanile sarbatoririi Invierii, au adus putine noutati in evantaiul politic sighetean. Organizatiile PSD si PD au facut cadouri (constand in produse alimentare) oropsitilor din urbe. Primul partid a cadorisit 300 de amarasteni, iar PD-ul, 200 de saraci.

Luptele din interiorul PRM au continuat si in Saptamana Patimilor. Imediat dupa Paste, s-a anuntat in presa noul candidat la primaria Sighetului, si anume profesorul Ioan Marculescu. Acesta este cel de-al treilea potential candidat afisat in ultimele luni, dupa Silviu Ursu si Gheorghe Motoc. Este greu de crezut, totusi, ca Marculescu va candida realmente. Mai probabil, luptele intre fractiunile partidului vor continua chiar si in timpul campaniei electorale. Diferitele grupuri de interese nu pot fi strunite, deoarece nu exista intre peremistii sigheteni nici un lider autentic, care sa se poata impune. In fine, pe 15 aprilie, in Sala mare a Primariei, a avut loc o sedinta a Partidei Rromilor, la care au fost invitati Radu Chereji (liderul judetean al formatiunii) si Gheorghe Dragan (consilier al prefectului pe problemele rromilor). Din partea administratiei locale n-a fost de fata decat viceprimarul Mihai Zahoranszky, cel mai stimat politician din Sighet (dintre cei aflati la putere). Misu baci, cum il alinta toti la cei 70 de ani ai sai, a dobandit multa experienta in relatiile cu semenii si nu are, practic, inamici. De cate ori apare o problema mai spinoasa (gen intalniri cu ucrainenii, rromii sau afaceristi incomozi), primarita il trimite la inaintare pe venerabilul Misu baci. La intalnirea cu rromii sigheteni, Chereji a atacat dur administratia publica, acuzand PSD-ul ca vine doar din patru in patru ani cu promisiuni (pe care nu le mai onoreaza ulterior), in schimbul voturilor minoritarilor. El a amintit ca, desi exista obligativitatea primariei (in temeiul HG 430) de a desemna un rrom pe post de referent sau expert, ca reprezentant al comunitatii, in Sighet acest lucru nu s-a materializat. Vicepresedintele sighetean, Bertalan Varga (zis Berti), a amintit problema locuintelor (10 familii de rromi, toti cu taxele la zi, au fost evacuati in vara, cu jandarmii, dintr-un bloc de garsoniere si nu au primit case in schimb, contrar promisiunilor primaritei). ”Doamna primar nu a dat rromilor nici macar o locuinta sociala in ultimul an. Avem dovezi ca in blocul social (nu ANL) din Al. Ivasiuc exista cel putin doua familii care si-au subinchiriat locuintele, ei detinand alte case, iar rromii nostri dorm pe unde pot” a subliniat Berti. In replica, viceprimarul a obiectat ca autoritatea locala nici macar nu stie cu cine poate sa stea de vorba, deoarece la intalniri se prezinta ba unul, ba altul dintre liderii romi: Kovacs Firuta (care reprezinta, de fapt, Partidul Rromilor Crestini, si nu Partida Rromilor, n.red.), Alexandru Varga (presedintele local al Partidei), sau Bertalan Varga (vicepresedintele organizatiei). Liderii judeteni s-au aratat neplacut surprinsi, amintind ca au predat primariei, inca anul trecut, o lista cu liderii filialei. Concluzia intalnirii a fost: rromii trebuie sa nu mai ramana divizati in grupulete usor de manipulat si sa obtina cel putin un loc in CL, pentru ca numai un membru al etniei lor le va reprezenta interesele in fata majoritarilor.

Teofil Ivanciuc



* INTERVIU - Puiu Hasotti, unul dintre creatorii Constitutiei Europei
Un monarhist republican

L-a avut profesor pe Vladimir Dumitrescu, care la randul lui, l-a avut dascal pe Vasile Parvan. Este doar unul dintre motivele pentru care Puiu Hasotti se numara printre cei mai mari neoliticieni pe care i-a avut Romania vreodata. Ca dovada a valorii sale, a primit o bursa Fullbright la doua universitati americane: San Francisco State University si New York University. Este unul dintre putinii oameni de istorie care a stiut sa imbine cercetarea cu politica, fara sa lase loc compromisului.

In postura de cadru universitar, Puiu Hasotti impune un respect datorat unui intelectual de marca. In lumea atat de agitata si controversata a politicii romanesti contemporane, Puiu Hasotti se remarca prin aceeasi tinuta academica, aducand aminte celor care uita ca, intr-o lume dominata de majoritate, o elita minoritara este mai mult decat necesara.
Reporter: Ati intrat in politica inca din 1990. De ce in Partidul National Liberal?
Puiu Hasotti: Da, in ianuarie 1990, m-am inscris in PNL. Aveam doua optiuni, credeam eu, de a intra intr–unul dintre cele doua partide istorice: PNL sau PNT. Faptul ca am ales PNL a fost o optiune intelectuala in primul rand, pentru ca, istoric fiind, am stiut ca PNL a fost cel mai crunt dusman al comunismului si al extremismului de dreapta si a fost si un soi de dorinta de a ma razbuna pentru anii petrecuti in comunism. In perioada de atunci credeam ca asa numita revolutie va aduce chiar lucruri noi si va decomuniza Romania. M-am inselat in aceasta privinta. Din pacate, trebuie sa spun ca, la ora actuala, putem vorbi de o infrangere a idealurilor pe care le-am avut in ianuarie ’90.
Rep.: Pe cand o guvernare liberala?
P.H.: Pe cand o vrea Maria Sa, Poporul. Democratia are doua mari defecte: este cantitativa si nu calitativa si nu da unei comunitati sau unei natiuni absolut nimic in plus fata de ce merita. In plus, electoratul roman are aproape o fobie fata de ceea ce se numeste liberalism si il asociaza cu chestiuni care nu au nimic in comun cu ideea liberalismului. A fost de altfel educat sa aiba fobie fata de acest cuvant, aceasta doctrina, singura care nu se poate transforma in ideologie.

O Europa cu doua viteze

Rep.: Care este viitorul Romaniei in Europa?
P.H.: O, asta e o discutie lunga. Nu uita ca am fost membru al Conventiei pentru Viitorul Europei, care a redactat proiectul constitutional care este atat de discutat acum de Comisia Interguvernamentala si a fost respins de Comisiile Interguvernamentale de la Roma si de la Bruxelles. Atentatele din Spania au facut insa ca Spania si Polonia sa devina mai flexibile si eu cred ca, pana la toamna, proiectul Constitutiei europene, la care am lucrat un an si jumatate sub presedintia lui Valerie Giscard d’Estaing, va fi aprobat. Primul lucru care ar trebui spus este ca Romania se afla in primele cinci tari predispuse pentru aderare in 1997-1999. A ajuns sa se vorbeasca de 8 plus 2, adica 8 plus Romania si Bulgaria, dar acum se vorbeste de 8 plus 1 plus 1, adica 8 plus Bulgaria, plus Romania. Am ajuns ultima dintre tarile europene in ceea ce priveste gradul de negociere. De acest fapt cred ca se fac vinovate toate guvernele Romaniei, dar in special cel de azi pentru ca, in 2000, Romania era mult inaintea Bulgariei, Slovaciei sau Lituaniei. Romania este insa o tara europeana si are un destin european. Ea va fi in UE, dar nu pentru ca indeplineste criteriile de aderare, ci pentru ca indeplineste criteriile politice si decizia ca UE sa se extinda in Romania, Bulgaria si, pe termen lung, Turcia, este o decizie politica. UE va fi – si lucrul acesta nu se spune – mai degraba o uniune economica decat politica, un spatiu economic de prosperitate, cu diferente intre tari. Cred ca va fi o Europa cu doua viteze, cum spuneau Chirac si Schroeder.

Nefastul Iliescu si dezamagitorul Constantinescu

Rep.: De ce credeti ca lucrurile merg inca prost in Romania?
P.H.: Dupa parerea mea, nu stiu daca o sa scrieti treaba asta, Ion Iliescu este cea mai nefasta personalitate politica a Romaniei in ultimii 15 ani. A facut cel mai mare rau Romaniei si iata ca este perceput ca un mare politician. Din pacate, exista si o confuzie intre politician si om politic. Domnul Iliescu poate este un politician cu grave reflexe comuniste, cu o gandire care deviaza in spectrul rosu, dar in nici un caz nu este un om politic. Un om politic face lucruri mari pentru tara sa, lucruri care puncteaza in bine istoria neamului sau. Domnul Iliescu nu a facut acest lucru, ba dimpotriva. Ar fi apoi marea deziluzie pe care atat Romania cat si Occidentul au avut-o in urma administratiei Emil Constantinescu, a guvernelor din perioada 1996-2000. A fost o mare deziluzie Emil Constantinescu, prin incapacitatea sa. Un al treilea factor de regres este infioratoarea coruptie din timpul acestei guvernari si faptul ca Justitia este subordonata politic, acest lucru ridicand problema remonitorizarii Romaniei. Ar fi multe… Ne-ar trebui saptamani, draga Ioane, sa le discutam pe toate…
Rep.: Care sunt marile dezamagiri si marile realizari pe care le-ati trait?
P.H.: O realizare profesionala ar fi obtinerea unei burse Fullbright la doua universitati americane: San Francisco State University si New York University. Daca vorbim despre politica, la Bucuresti am fost membru al Conventiei pentru Viitorul Europei si unul dintre cei 105 membri titulari ai acestui organism european care a elaborat viitoarea Constitutie a Europei, care va fi si pentru Romania document in 2009, iar la Constanta, faptul ca de 9 ani, colegii si prietenii mei ma aleg presedinte al lor. Poate una dintre dezamagiri va fi, peste ani, aceea ca nu am copii. Dezamagiri au fost multe: faptul ca am fost manipulat atunci cand, la Delegatia Permanenta a PNL, un ministru din acea vreme, nu-i dau nume ca e ardelean de-al vostru (Vaida – n. red.), a strigat in sala ca Majestatea Sa a acceptat sa candideze la functia de presedinte, influentandu-ma si pe mine, care am votat pentru aceasta nebunie, ca nebunie a fost. Dezamagirea a continuat prin neintrarea PNL in Parlament. De multe ori am crezut ca am dreptate si nu am avut. Ar fi multe. Si impliniri, si dezamagiri…

Carte de vizita

A fost membru al Conventiei pentru Viitorul Europei si unul dintre cei 105 membri titulari ai acestui organism european care, sub presedintia lui Valerie Giscard d’Estaing, a elaborat viitoarea Constitutie a Europei. De noua ani este presedintele organizatiei PNL Constanta si de opt ani membru in Comisia de Integrare Europeana, din Parlamentul Romaniei. Fost vicepresedinte al Camerei Deputatilor, in prezent este secretarul aceleiasi Camere. A suportat cu greu regimul comunist, temperandu-si virulenta doar datorita formatiei intelectuale. A “crescut” generatii de studenti care-i datoreaza o alta viziune asupra istoriei Romaniei.

Ioan Botis