ECONOMIC-SOCIAL

* Statistica mortii ne spune clar
Judetul “cancerosilor"

* Ferma zootehnica a demarat greu, dar
Calitatea "a nascut" succesul

* Modelul rusesc
Mergem spre vest, adica adoptam cu "succes"...

* Punguta Financiara

* RURAL - Somcuta Mare, comuna care va deveni oras
Ritm de "dant chiorean"

* INTERVIU - Interviurile Gazetei: azi, Peter L. Imre, director Corporate Affairs, Philip Morris Romania
Dependentul de succes

* TINERET - 52% dintre scoli sunt neautorizate de DSP
Indolenta si incapacitate

* Statistica mortii ne spune clar
Judetul “cancerosilor"

Nu exista o definitie simpla si exacta a cancerului. Etimologia cuvantului provine din limba greaca Karinkos (crustaceu). Termenul se refera la afectiuni caracterizate prin cresterea anormala si necontrolata a unui grup de celule, care invadeaza tesuturile din jur si care se pot imprastia (in cazul metastazei - faza finala a acestei cumplite boli) la distanta de tesutul sau organul in care s-au format. Cam asa ar fi descrisa boala in tratatele de specialitate.

Cei mai putin familiarizati cu termenii medicali, se schimba la fata cand aud de cancer. Teroarea vine de la mortalitatea foarte mare a celor atinsi de boala si de la tratamentul violent ce-l presupune: radioterapie, interventii chirurgicale, chimioterapie.

Primul loc in Europa privind mortalitatea in cazurile de cancer de col uterin! Inspaimantatoarea "performanta" apartine judetului Maramures. Anul trecut au fost diagnosticate 1375 de noi cazuri de cancer. 700 dintre bolnavi, adica peste jumatate, au decedat! Primele trei locuri le detin cancerul bronhopulmonar, urmat de cel al sanului si de colon. Cu toate acestea, doar patru oncologi, patru chimioterapeuti, doi radioterapeuti si 40 de paturi sunt “armele" din dotarea Spitalului Judetean. Mult prea putin. Nu mai amintim ca in tarile care-si respecta pacientii, cei atinsi de cancer beneficiaza de psihoterapie, iar daca sunt in fazele terminale sunt ingrijiti in clinici specializate. Suntem foarte departe de normalitate.

Practica ne omoara

Sectia de oncologie a Spitalului Judetean este un monument al durerii. Reactiile adverse la terapiile asociate interventiilor chirurgicale au schimbat fizionomiile celor internati, facandu-i de nerecunoscut. Pierderea parului, starea continua de rau, ametelile, varsaturile, durerile insuportabile (prea putin atenuate de morfina) si chinurile cumplite, pana la sfarsitul bolnavului, sunt incercari care starnesc panica. Aspectul depistarii precoce tine de informatie si de bani. In Maramures, se pregateste o campanie de depistare a cancerului de col uterin, care consta dintr-un examen citologic (o analiza la nivel celular a tesuturilor). Din pacate, campania va avea o mica amploare, urmand sa fie analizate doar 1000 de femei, desi oncologii sunt de parere ca ar trebui avuta in vedere toate femeile de peste 40 de ani. Motivatia este eterna. Nu sunt bani. Programul costa 350 de milioane de lei si e finantat de Ministerul Sanatatii. Dumitru Filip, seful sectiei de Oncologie a Spitalului Judetean, sustine ca pentru verificarea tuturor potentialelor paciente, costurile s-ar ridica la 5 miliarde de lei.

Cauze si scuze

Cancerul este a doua cauza de deces in Romania. Boala este cauzata de fumul provenit din tutun, poluarea chimica si expunerea la radiatii. Maramuresul este pe primele zece locuri in clasamentul incidentei cancerului si din cauza poluarii si a obiceiurilor alimentare traditionale. Specialistii straini sustin ca poluarea industriala are o pondere in cauzele bolii cuprinsa intre 7-22 %. Romanii sustin ca poluarea este culpabila doar intr-un procent de 2%. "Nu exista un studiu care sa specifice ca elemente provenite de la unitatile economice sunt vinovate de declansarea cancerului. Este cert ca suntem pe primul loc din tara in ceea ce priveste afectiunile bronho-pulmonare si exista o legatura evidenta intre aceste boli si aerul pe care il respiram. Cu toate acestea, nu avem sprijin financiar pentru programele anticancer din partea societatilor poluante", spune Dumitru Filip. Directia de Sanatate Publica afirma ca nu exista in Baia Mare o relatie demonstrata ca mediul predispune la anumite forme de cancer. Iar unitatile economice "nu au obligatii financiare fata de programele medicale, dar au obligatii impuse de medicina muncii fata de angajati. Monitorizam si verificam lunar valorile concentratiilor de substante periculoase la Romplumb, RGB Phoenix si Transgold, principalele poluatoare ale orasului" a declarat Calin Pop, directorul Directiei de Sanatate Publica Maramures (DSP). De ce pentru diagnosticare si interventii chirurgicale sunt preferate clinicile din Cluj? De ce pacientii apeleaza la sectia de Oncologie a Spitalului Judetean doar pentru terapiile post-operatorii, in conditiile in care ar avea necesarul medical in tratarea cancerului? Raman intrebari la care, in loc de raspunsuri de circumstanta, asteptam proiecte care sa atraga fonduri pentru tratament si chirurgie.

Lavinia COTARCEA



* Ferma zootehnica a demarat greu, dar
Calitatea "a nascut" succesul

Ce isi doreste un om de afaceri? O lovitura financiara profitabila, reputatie politica sau poate o croaziera? Ei bine, am intalnit un om de afaceri al carui vis nu seamana cu nici una din variantele de mai sus. El isi doreste o ferma. Bine-nteles ca nu una oarecare, ci o ferma cu musai 6000 de porci, care sa beneficieze de toate cunostintele dobandite de stapanul lor in peste 15 ani de munca. Gazeta a vizitat Ferma Zootehnica SRL, castigatoarea locului secund in Topul Firmelor 2003, la sectorul productie alimentara.

Va mai amintiti ce inseamna ICSAP? Intreprinderea Comerciala de Stat si Alimentatie Publica. Adica locul in care aveau acces doar masinile cu numarul de inmatriculare din trei cifre. Pe vremuri, acolo gaseai toate bunatatile refuzate romanului de rand. In zilele noastre, vechiul sediu a fost inlocuit de un complex de cladiri moderne si curate, in culori vesele, care sclipesc de curatenie. Am fost curiosi sa-l cunoastem pe cel care a adus o pata de culoare zonei depozitelor.

Legatura lui Florin Lazar cu fostul ICSAP este simpla. Dupa absolvirea Liceului Tehnic pentru Agricultura din Seini, la sectia Medicina Veterinara, a fost angajat ca tehnician veterinar si sef grup anexa la ICSAP. Se intampla prin 1986. Dupa satisfacerea stagiului militar, s-a intors la intreprindere si a urmat cursurile Scolii Comerciale. Pentru ca, dupa Revolutie, in sectorul de alimentatie publica a inceput dezintegrarea, din cauza cedarii in locatie de gestiune a spatiilor comerciale, in decembrie 1993, Florin Lazar si Rozica, sotia sa, pornesc in afacerea Ferma Zootehnica SRL. Au urmat ani grei, mai ales ca, pana prin 1995, in tara ajungeau cantitati mari de carne primite sub forma de ajutoare, in timp ce zootehnia era pusa la zid prin desfiintarea CAP-urilor, IAS-urilor si fermelor mari de stat. Din 1995 si pana azi, firma a avut o traiectorie ascendenta, culegand in fiecare an laurii premiilor si facandu-si simtita prezenta pe piata industriei alimentare din judet. Cum au reusit? Ne spune Florin Lazar.
Reporter : Cum a fost startul in competitia intreprinzatorului particular?
Florin Lazar: Foarte greu. Primele semnale pozitive au inceput sa apara dupa februarie `95, odata cu achizitionarea primei linii tehnologice pentru prelucrarea carnii, cu o capacitate de 3 tone/zi. Pare ridicol de putin acum, dar atunci eram foarte mandri de realizare.
Rep. : Ce capacitate de productie aveti acum?
F.L. : Muncim in functie de cerere. In zilele lucratoare, producem in medie 10 tone/zi de preparate din carne sub diferite forme. In ianuarie 2001 am tehnologizat unitatea cu utilaje moderne din Austria, in valoare de un milion de euro. Realizarea a fost posibila datorita unei finantari externe in trei etape, astfel ca la sfarsitul acestui an vom achita ultima rata de 15.000 de euro.
Rep. : Cum va simtiti in postura de patron?
F.L. : Sa nu credeti ca e usor. Si apoi, eu nu ma consider patronul angajatilor, ci colegul lor. Vedeti ca vin din sectie, sunt in salopeta. Muncesc cot la cot cu ei. Cred ca si din acest motiv, fluctuatia de personal in firma este de maxim 2%. Cei care nu vor sa munceasca aici se elimina singuri, pentru ca toti au inteles ca tragem la aceeasi caruta. Acesta e secretul si bucuria reusitei. Am un colectiv de oameni stabil, bine pregatiti profesional si constienti ca daca firma merge bine, tuturor ne este bine. De aceea, calitatea produselor este de necontestat. Daca unul din copiii mei vine in sectie si ii este foame, il las sa aleaga ce doreste. Totul e la fel de bun.
Rep. : Sa intelegem ca v-ati realizat visul?
F.L. : Sectia de productie e doar unul din ele. Un altul ar fi familia mea, care m-a sustinut in tot ceea ce am facut. Sotia mea lucreaza alaturi de mine, intelege ca acum petrec putin timp cu ei si incearca sa suplineasca si locul meu in cresterea celor doi copii. Ceea ce imi doresc este sa am o ferma zootehnica, cu cel putin 6000 de capete. Asta e dragostea dintai si nu am uitat-o. Inceputul l-am facut deja, am 720 de animale si daca am cateva clipe libere, dau o fuga acolo. Asa reusesc eu sa ma relaxez.

Lavinia COTARCEA



* Modelul rusesc
Mergem spre vest, adica adoptam cu "succes"...

Revolutia fiscala ceruta din ce in ce mai vehement de toata lumea pare sa se apropie. Ministrul finantelor, Mihai Tanasescu, a confirmat oficial ca a fost propusa in sedinta de guvern inlocuirea grilei cu cinci trepte de impozitare a veniturilor, de la 18% la 40%, cu o cota unica de impozit, dupa modelul care a avut succes in Rusia, marind veniturile bugetare. Nivelul exact al acesteia urmeaza sa fie stabilit in urma discutiilor intre membrii executivului, situandu-se intre 22 si 24%. “Intre 22 si 24 intotdeauna e 23, nu?", a incercat o gluma ministrul buzunarelor noastre. De fapt, procentul a rezultat in urma calculelor economistilor, nivelul ideal pentru buget fiind de 22,7%. Cota unica desfiinteaza sistemul impozitului pe venitul global. Impozitul pe salariu se va retine la sursa, oricate slujbe ar avea un contribuabil, deducerea de baza urmand sa fie acordata doar la locul de munca de baza. Masura inseamna venituri in plus in primul rand pentru cei cu salarii brute mari, trecute insa in cartea de munca. Guvernul PSD sustine ca va avea grija sa nu piarda nimeni, (credem si noi, doar e perioada pre-electorala), precizand ca deducerile la calculul impozitului vor fi regresive, in functie de nivelul veniturilor. Pentru castiguri brute de pana la 12 milioane lei, deductibilitatea ar urma sa creasca de la 1,8 milioane lei la 3,5 milioane lei, in timp ce veniturile care nu depasesc 25 de milioane lei vor beneficia de o deductibilitate de 2 milioane lei. Peste aceasta ultima suma nu se vor mai acorda deduceri. In acelasi timp, vor fi desfiintate toate celelalte deduceri, chiar si cele pentru intretinerea copilului. In calea adoptarii acestei masuri de reforma fiscala, sta faptul ca FMI nu a fost informat in august despre aceasta intentie si acum cere garantii privind realizarea veniturilor bugetare. Politicienii romani se grabesc, pentru ca propunerea va fi inclusa in proiectul de Cod fiscal care urmeaza sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2004. Orice intarziere in luarea unei decizii intarzie proiectul de buget pe 2004, asa ca s-a luat in calcul si varianta ordonantei de urgenta daca dezbaterile din Parlament vor dura prea mult. Zor mare!

Lavinia COTARCEA



* Punguta Financiara

Berea

Patronatul Industriei Berii din Romania a solicitat Ministerului Agriculturii exceptarea temporara de la plata taxelor vamale a unor importuri de orz pentru maltificare si pentru samanta. Cererea este determinata de calamitarea totala sau partiala a suprafetelor de orz din tara. Producatorii au subliniat ca in cazul in care cererea nu va fi indeplinita, vor trece la reducerea productiei de malt, ceea ce va diminua incasarile bugetare.

Legea porcilor

Prin Hotararea de Guvern nr. 1026/ 2003 s-a stabilit ca porcii sa nu mai fie vaccinati impotriva pestei. De la aceasta lege sunt exceptati porcii cu activitate de reproducere si cei salbatici. Intr-o perioada de aproximativ doi ani, porcii vor trebui sa poarte "cercei", sa fie identificati cu ajutorul crotaliilor, iar comertul cu porci se va realiza numai in targuri autorizate sau in locul unde este crescut animalul. Vor putea fi deplasati numai porcii identificati, iar vaccinul va avea regim special, vanzandu-se numai pe baza de reteta. Crescatorul care-si vaccineaza porcul va fi pasibil de o amenda cuprinsa intre cinci si zece milioane.

Mihaela MIHALEA



* RURAL - Somcuta Mare, comuna care va deveni oras
Ritm de "dant chiorean"

Inca din secolul al XIX-lea, Somcuta Mare a fost cel mai important centru economic din Tara Chioarului. Dupa ce treci de tablita care te anunta ca ai intrat in Somcuta Mare, ai impresia ca ai poposit intr-un orasel prosper. Fabrici, ateliere mestesugaresti, asociatii familiale, judecatorie, sucursala unei banci centrale, liceu, unitate militara, spital, alimentare cu gaz si apa potabila. Chiar daca Somcuta se pregateste sa "adere" la statutul de oras, oamenii nu au uitat cantecul si "dantul" chiorean.

Desi este o comuna moderna, care se pregateste sa devina oras, Somcuta Mare a ramas "fidela" agriculturii, cresterii animalelor, traditiilor si folclorului chiorean. Drept dovada stau cele doua grupuri corale si cele trei ansambluri folclorice din localitate, precum si "Serbarile Chioarului" sau "Expo-Baltata Romaneasca", evenimente devenite deja traditionale.

Situata la circa 35 km de Baia Mare, comuna Somcuta Mare este cel mai important centru economico-social din Tara Chioarului. Mai mult chiar, localitatea indeplineste toate conditiile necesare pentru a deveni oras. Liceu, judecatorie, banca de credit, spital, unitate militara, fabrici si asociatii familiale, livezi, palincii, oameni gospodari, vite frumoase, alimentare cu apa si gaz metan, biserici din lemn, coruri, ansambluri folclorice. Localitatea a fost atestata documentar in anul 1358 sub numele de Somcuth. Denumirea localitatii provine din alaturarea termenilor maghiari "som" (care inseamna corn) si “cuth" (care inseamna fantana). Traditia spune ca prima denumire a localitatii ar fi fost Corneasa, de la arbustii de corn care se aflau in aceste locuri. Denumirea s-a pastrat si astazi pentru unul din satele comunei, Valenii Somcutei-Corneasa. De-a lungul timpului, localitatea a purtat mai multe denumiri: Progur Somkut (in 1603), Senkot (in acelasi an), Sonjyt (in 1639) si Nagy Somkut (intre 1760-1762). Comuna cuprinde satele: Finteusu Mare, Valenii Somcutei, Buciumi, Hovrila, Buteasa, Codru Butesii si Ciolt.

Folclor si coruri

Corul de barbati de la Finteusu Mare are peste opt decenii de existenta si un palmares impresionant. Corul de femei de la Buciumi, cu o vechime ce se apropie vertiginos de noua decenii, este un grup coral mixt, denumirea de "cor de femei", provenind de la "profilul" initial. Ansamblul folcloric "Chioar" este renumit in judet, si nu numai. Ansamblul s-a infiintat in urma cu cinci ani si are 35 de membri cu varste cuprinse intre 16 si 30 de ani. “Chioar" a participat la mai multe festivaluri internationale de folclor, organizate peste hotare. In anul 2001, ansamblul a castigat marele premiu al Festivalului de la Lille (Franta). Anul acesta a fost recompensat cu un premiu pentru “Cea mai buna reprezentatie" la un festival din Italia. Somcuta se poate mandri si cu ansamblul "Stejarul" si ansamblul "Doina Chioarului" ai caror artisti sunt elevi ce nu au absolvit inca gimnaziul.

Marincas din Hovrila

Gheorghe Marincas se numara printre cei mai gospodari oameni din satul Hovrila. Are agricultura "in sange" si nu a renuntat la munca ogorului desi era angajat la mina Sasar si facea naveta. Dupa pensionare, s-a dedicat total agriculturii. In prezent, gospodarul are 14 ha de pamant cultivate cu floarea soarelui, cartofi, grau, porumb, lucerna si patru vaci, doi cai, zece oi si 15 porci si mai are si o palincie. Marincas preda la centrul de colectare 1.500 de litri de lapte lunar, iar porcii ii comercializeaza la abator sau la tirgul de animale. In plus, si-a achizitionat un tractor si toata gama de utilaje agricole. Pe viitor, gospodarul doreste sa creasca numarul ramatorilor din batatura.

La cinci ani de secol

Clara Ilutan a implinit anul acesta 95 de ani. Desi necazurile nu au ocolit-o, batranica si-a pastrat zambetul pe buze. E sprintena si vorbareata si chiar daca doar cinci ani o despart de un secol de existenta, nu se poate dezlipi de munca si de un rozar vechi. "Am fost cinci surori, io is cea mai mare, da' numa' io mai traiesc. Nu mi-o fo' tare bine, da' nu poci supara pa Dumnezeu cu nimica, ca m-o ajutat tatdeauna. N-am facut numa' sapte clasa, ca ase o fo' atunci. De la 10-11 ani, am mars pa camp si am invatat sa fac in cuptor (paine de malai - n.red.). La optsprezece ani, m-am maritat. Cand eram io fata nu erau discoteci ca si amu'. Sa face dant in sura, duminica si-n sarbatori. Amu' ii de zece ori mai bine ca si atunci. Pa vremuri mancam numa' malai, ne tasem haine la razboi si numa' atunci avem bani cand vindem un vitel ori un porc. Amu' nu-i rau, ca in veci n-o fost atata mancare ca si amu', numa' oaminii nu-s multumiti in veci. Io nu pot zace ca mi-o fo' rau, de bola n-am suferit, si daca am lucrat am avut si ce manca", a spus batranica.

Economia comunei

Comuna Somcuta este cel mai important centru economic din zona Chioarului. In localitate functionaza 139 de asociatii familiale care au diferite activitati economice, trei fabrici de confectii, care au in total 400 de angajati, un atelier de prelucrari metalice, trei ateliere de prelucrare primara a lemnului, trei firme cu profil morarit-panificatie, precum si o ferma pomicola care apartine de societatea comerciala Scipomar.

Biserica "stramutata"

Biserica din lemn din Valenii Somcutei a fost construita la inceputul secolului al XVII-lea, insa forma actuala a bisericii dateaza din anul 1845, cand a suferit mai multe modificari interioare, s-a adaugat pridvorul si a fost invelita cu sindrila. Se presupune ca monumentul s-a aflat initial pe valea Izei sau a Marei, datorita asemanarii cu bisericile de lemn din acea zona, de unde a fost "stramutat" in cimitirul satului Valenii Somcutei. In 1871, vechea pictura pe lemn a fost acoperita cu pictura pe panza.

Somcuta Mare

Primarul comunei este Romulus Pop l Somcuta are 7.715 locuitori l in comuna functioneaza noua scoli generale, doua gradinite cu program prelungit, Grupul Scolar Industrial "Ion Buteanu", o judecatorie, o sucursala a Bancii Comerciale Romane, un centru de sanatate si o unitate militara l in localitate exista peste 80 de palincii l din cei 120 de km de drumuri comunale, 35 de km sunt asfaltati, iar restul sunt pietruiti l Somcuta Mare, Buciumi, Valenii Somcutei, Hovrila, Buteasa si Ciolt beneficiaza de alimentare cu gaz metan l 109 persoane din comuna primesc ajutor social l in comuna se organizeaza cel mai vechi targ de animale si produse agricole din zona Chioarului l protocolul de infratire intre comuna Somcuta Mare si localitatea Market din Franta este in curs de derulare l in Somcuta a functionat prima scoala in limba romana din zona Chioarului l scoala din lemn, construita in anul 1734, se afla in prezent la Muzeul Satului din Baia Mare.

Ioana LUCACEL



* INTERVIU - Interviurile Gazetei: azi, Peter L. Imre, director Corporate Affairs, Philip Morris Romania
Dependentul de succes

O viata presarata cu momente dramatice. Cautari, intrebari cu sau fara raspuns, victorii, esecuri, intalniri cu miracolul, nesabuinte, toate au fost prezente in viata lui. Dincolo de elegantul costum, Peter L. Imre este un barbat interesant si un om de afaceri recunoscut. De ce in ordinea asta? Pentru ca presa a speculat din plin intamplarile sale amoroase. GAZETA, insa, va propune un alt fel de interviu cu Peter L. Imre, un model de invingator universal.

La 20 de ani, cancerul l-a provocat la duel. Operat si supus unui program terapeutic complex, din 42 de pacienti, Peter Imre a fost singurul supravietuitor. Vointa de a trai, dublata de credinta ca Dumnezeu are alte planuri cu viata lui, l-a ajutat sa invinga. Au urmat ani de cautari. In urma unei permisii "soldatesti", a aflat ca va fi tata. Peter junior are acum 22 de ani si e "prietenul tatii".

S-a nascut sub semnul Pestilor, pe 27 Februarie 1962. A inceput facultatea de Istoria Artelor, a trecut la Agronomie si a continuat sa studieze Comertul si Managementul Hotelier. S-a perfectionat in Finante, Marketing si Managementul Comunicatiilor. Dupa trei ani de munca la firma "Hertz rent-a-car" in Budapesta, i-a intalnit pe cei de la Philip Morris. Prima functie in cadrul firmei a fost cea de consultant pentru Formula 1, anul 1998 gasindu-l ca director in cadrul Departamentului Corporate Affairs. Membru de Onoare la Clubul Roman de Presa si Membru al Consiliului de Directori in cadrul Camerei de Comert Americane, este Vicepresedinte al Asociatiei de Promovare a Tineretului.
Reporter: Cum s-a format managerul Peter Imre? Peter Imre: Am facut de toate, am dorit sa ma fac tractorist, am studiat istoria artelor si management hotelier. Am lucrat ca sofer la o firma de inchiriat masini, unde i-am cunoscut pe membrii echipei Philip Morris, iar de 15 ani am ramas in aceasta companie. Unii spun ca, in aceasta lume alerta, un manager de succes isi schimba locul de munca, respectiv compania, o data la trei ani. Eu as dori sa ies la pensie de la Philip Morris. Pentru mine, orice afacere trebuie gandita cu capul si cu inima, in acelasi timp.
Rep.: Ce responsabilitati implica functia dumneavoastra?
P.I.: Este o munca multidisciplinara care cere cunostinte economice, juridice si aptitudini de comunicare. Se bazeaza pe increderea in echipa. Este relatia companiei cu cei care iau decizii legislative, cu politicieni, mass media si cu societatea. De fapt, Departamentul de Corporate Affairs gestioneaza marca cea mai de pret - reputatia companiei. Lucrez cu o echipa relativ mica, extrem de bine pregatita si flexibila. Exista fisa postului, dar fiecare membru al echipei face tot ceea ce inseamna responsabilitatea departamentului. Sunt convins ca nu exista o munca mai frumoasa decat cea pe care o fac cu echipa mea.
Rep.: Cum credeti ca trebuie sa fie subalternul perfect? Dar seful perfect?
P.I.: Deschis sa invete de la cel de la care are ce invata. Am convingerea ca doar cunostintele si credinta ne pot face cu adevarat liberi. Fiecare trebuie sa ne facem partea noastra cat mai bine, restul e facut de Dumnezeu.

Anticiparea reusitei

Rep.: Ce schimbari credeti ca vor aparea in societatea romaneasca dupa intrarea in UE?
P.I.: Sunt convins ca in 10 ani Romania va depasi la cresterea economica tarile din regiune. Potentialul tarii este extraordinar si doar partial valorificat, ceea ce da un plus de atractivitate. Francezii au avut revolutia lor, exact cu doua sute de ani inaintea revolutiei din Romania si inca au lacune in democratie si sistemul economic-social, in timp ce de la romani se asteapta ca totul sa functioneze perfect dupa 14 ani. Uitam ca lucrurile au inertia lor. Perioada de tranzitie, dupa parerea mea, este ca si cand ti-ai renova casa in timp ce trebuie sa locuiesti in ea: te mai murdaresti de mortar, praf, e inconfortabil, dar la sfarsit va iesi ceva nemaipomenit.
Rep.: Care e secretul reusitei ?
P.I.: Multa dorinta de a succede, credinta in Dumnezeu si in tine, in mod cert enorm de multa munca. Dragoste, pasiune pentru ceea ce faci.
Rep.: Cel mai fericit moment din viata?
P.I.: Clipa de azi. Ziua de ieri a trecut si nu mai poti schimba nimic. Iar ziua de maine, indiferent cate planuri iti faci, nu s-a nascut inca. Prin urmare, ramane sa traiesti fericit doar ziua de azi. Pentru o zi, toata lumea poate fi fericita - si zilele adunate, dau o viata plina, fara regrete.
Rep.: Cea mai trista infrangere?
P.I.: Nu a fost inca.

Despre iubire

Rep.: Sunteti un sentimental?
P.I.: A fi sentimental inseamna a fi in contact cu trairile mele interioare si a le impartasi cu partenera de viata, a vorbi despre ele si a le intelege radacinile. A fi sentimental inseamna a fi capabil sa daruiesti iubire si a fi pregatit sa primesti iubire. Sub acest aspect, sunt un sentimental.
Rep. : Care este locul partenerei in viata personala?
P.I. : In dragoste suntem intotdeauna trei: ea, eu si relatia care ne uneste. Este imperativ sa avem libertatea de a ne pastra personalitatea. Dragostea se da din plin si aceasta realizare incepe cu a invata sa te iubesti pe tine insuti, sa te accepti. Numai atunci poti darui. Pentru mine, partenera este cea cu care impart neconditionat fiecare gand si moment al vietii mele. Nu cred in secrete, mister, suspans. Cred ca secretul este sa descoperim impreuna miracolul vietii, in fiecare clipa.
Rep.: Ce inseamna pentru dumneavoastra casatoria?
P.I.: Pretul pe care-l platesc barbatii sa aiba sex pe gratis, iar sexul este pretul pe care femeile il platesc ca sa se casatoreasca. Lasand gluma, pentru mine e mult mai important sa traiesc implinit langa femeia iubita, decat formalizarea relatiei printr-un act. Dar respect dorinta partenerei de a lega relatia in fata lui Dumnezeu si a ofiterului de stare civila.
Rep.: Cum ar trebui sa se desfasoare o zi perfecta?
P.I.: Sa contina multa dragoste.

Dumnezeu si Pink Floyd

Rep.: Momente importante din viata personala.
P.I.: Pe 9 decembrie 1981, s-a nascut Peter mic (fiul meu). Pe 20 noiembrie 1987 l-am cunoscut pe reprezentantul Philip Morris. Ziua de azi.
Rep.: Care a fost cel mai dramatic moment al vietii si cum ati reusit sa-l depasiti?
P.I.: In 1981 am fost diagnosticat ca avand cancer. Am stat un an la oncologie si am avut certitudinea ca ma voi vindeca. Eu spun ca aceasta se numeste credinta.
Rep.: Ce inseamna pentru dumneavoastra Dumnezeu?
P.I.: Credinta este neconditionata, de altfel ca si iubirea. A accepta viata cu minunile ei inseamna puterea data de Dumnezeu. Plenitudinea clipei inseamna Dumnezeu.
Rep.: Ce carte ati recomanda fiului dumneavoastra?
P.I.: Sunt multe carti pe care i le sugerez, pentru ca au avut un puternic impact asupra mea: Alchimistul, Egipteanul, scrierile lui J. Salome. El are viata lui, nu doresc sa o influentez, ci doar sa-i impartasesc experientele mele. Relatia noastra e, mai degraba, o foarte buna prietenie, decat clasica relatie tata - fiu. La randul meu, invat mult de la el.
Rep.: Ce muzica ascultati?
P.I.: Am ramas cu modelul generatiei mele, Pink Floyd, Genesis, dar ma duc cu placere la un concert al lui Julio Iglesias. Vama Veche este formatia pe care o admir si o ascult des, consider ca spectacolul "Am sa ma intorc barbat" este cel mai bun spectacol montat vreodata in Romania si poate fi prezentat pe West End, la Londra, fara rusine.
Rep.: Un moment de neuitat din copilarie ?
P.I.: Mirosul de iubire al imbratisarii mamei.

Optiuni si argumente

l Paulo Coehlo sau Knut Hamsun?
Paulo Coehlo. Este cel mai profund scriitor ai ultimilor 200 de ani.
l Tracy Chapman sau Beethoven?
Tracy Chapman si Beethoven - in momente diferite, dar bucuria pe care mi-o produc e comparabila.
l Fotbal sau tenis?
Tenis. Joc mult mai bine decat fotbal.
l Compromis sau esec?
Esecul nu-l aleg, el vine. Alegerea mea este compromisul.
l Femeia inteligenta sau femeia frumoasa? Femeia.
l Tigara sau pipa?
Tigara, nu cred ca e nevoie de argumente. l Ferrari sau Mercedes? Mercedes SL 500.

Lavinia COTARCEA



* TINERET - 52% dintre scoli sunt neautorizate de DSP
Indolenta si incapacitate

Noul an scolar gaseste invatamantul romanesc intr-un haos total. Lipsa banilor din sistem este completata de indiferenta angajatilor. In acest sablon al indolentei se potrivesc de minune unii directori de scoala, care pentru a intra in noul an scolar, au crezut ca este suficient sa deschida portile institutiei pe care o conduc. Situatia este acceptata de Inspectoratul Judetean Scolar, cu aceeasi nepasare. Problema autorizatiilor sanitare subliniaza incapacitatea care zace in sistem.

A inceput scoala! Elevii s-au pregatit pentru un nou an scolar. Din pacate, nu se poate spune acelasi lucru despre institutiile de invatamant. Din cauza atitudinii adoptate de unii directori, o parte din scoli isi deschid portile fara a dispune de toate conditiile necesare desfasurarii procesului de invatamant. Prostul management este tolerat de Inspectoratul Judetean Scolar, care da dovada de aceeasi nepasare.

Ziua de 15 septembrie ar trebui sa gaseasca institutiile de invatamant cu autorizatia sanitara de functionare, eliberata de Directia de Sanatate Publica, in urma controalelor efectuate de inspectori sanitari. Inspectorii urmaresc ca spatiile sa fie igienizate, sursa de apa sa fie verificata, sa existe grupuri sanitare corespunzatoare, conditii de iluminat, mobilier corespunzator si incadrarea in baremuri privind numarul de elevi pe clasa. De anul trecut se solicita si un control periodic al cadrelor didactice. Directorii de scoli sunt cei care trebuie sa solicite eliberarea acestei autorizatii. Deoarece legea nu prevede inchiderea scolilor neautorizate, o parte din directori nici macar nu solicita autorizatia. Singura optiune a inspectorilor sanitari ramane amenda, care tot din fondurile “subtiri" ale scolii va trebui platita.

Filip bufonul Inspectoratului

Desi scolile nu stau pe roze, Inspectoratul Judetean Scolar se pare ca este de alta parere. Pavel Filip, purtatorul de cuvant al Inspectoratului, a fost cel care ne-a impartasit aceasta atitudine. “Situatia din invatamant este buna. Nu avem nici o problema cu scolile. Sunt si lemne de foc, este tot ce trebuie", a spus Filip, razand cu gura pana la urechi, fapt care ne-a facut sa concluzionam ca pentru o mai buna imagine, Inspectoratul a angajat un bufon cu misiunea de a bine-dispune interlocutorii. Intrebat daca Inspectoratul dispune totusi de o lista cu institutiile autorizate, purtatorul de cuvant a reinceput sa rada (probabil pe considerentul ca situatia scolilor este demna de luat in gluma) si a spus ca o astfel de evidenta nu tine de competenta lor. Ceea ce, ne-am convins ulterior, este o minciuna. Dar bufonul are voie chiar sa-l contrazica pe rege, asa ca o biata minciuna e o nimica toata. Directia de Sanatate Publica spune altceva. “In primul rand, Inspectoratul ar trebui sa fie de interesat de lista scolilor autorizate, ca doar inspectorul de la SANEPID nu merge in control ca asa vrea el", a spus Calin Pop, directorul Directiei de Sanatate Publica. Gheorghe Timis, directorul adjunct al Directiei ne-a confirmat insa ca Pavel avea evidenta scolilor autorizate. “Am vorbit cu Pavel Filip si chiar i-am trimis o adresa vis-a-vis de problemele scolilor din judet. Situatii necorespunzatoare sunt mai ales in mediul rural. Majoritatea scolilor nu si-au rezolvat problema lemnelor", a spus Timis. Pana la 30 august 2003, un procent de 52% dintre scoli nu erau autorizate, adica un total de 301 institutii, din care 161 nici macar nu au solicitat. Probleme se intalnesc pe Valea Izei, in special cu igienizarea grupurilor sanitare si pe Valea Viseului si Valea Codrului, cu sursele de apa, dar problema apei apare si in orasele Cavnic, Seini si Somcuta Mare. Conform “manifestarilor" lui Pavel Filip, nimeni altul decat reprezentantul Inspectoratului Scolar, situatia este haioasa. La mijloc, ca intodeauna, ramane elevul, adica segmentul “nereprezentativ".

Mihaela MIHALEA