ECONOMIC- SOCIAL

* Pasunea comunala din Sacalaseni a devenit… rampa de gunoi!
Pasunea de sticla

* Photo Fuji Studio si noutatea tehnica
Fotografia pe… aur!

* Miei de export in tara Mioritei!

* Bursa vorbelor

* Punguta Financiara

* Cazuri rezolvate de politistii maramureseni: jaf, atac armat, tâlharie, furt si chiar
Un Viol... tacut

* Pasunea comunala din Sacalaseni a devenit… rampa de gunoi!
Pasunea de sticla

Stiti cum i se spune, mai mult in barba ce-i drept, primarului din Sacalaseni? Primarul de Coas. De ce? Nu doar pentru ca Sabin Rat este din Coas, ci pentru ca, de patru ani, Sacalaseniul a devenit un fel de “no man`s land” pentru edilii comunei. Cei mai multi consilieri sunt din Coltau sau consateni cu primarul, deci grosul bugetului are ca destinatie aceste localitati.

O pasune s-a transformat in groapa de gunoi, unde animalele pasc printre cioburi de sticla, mizerii si resturi vegetale. Primarul sta si se uita. Crede ca satenii sunt rau intentionati si el este curat ca lacrima.

Una din initiativele edililor comunei Sacalaseni a vizat salubrizarea satelor apartinatoare, prin amenajarea unor rampe pentru gunoiul menajer. Coltau si Sacalaseni au fost primele beneficiare ale acestei initiative. Nimic rau, aparent. Ce a iesit, insa, e o poveste pe care o aflati acum. In Sacalaseni, locatia cea mai potrivita pentru rampa de gunoi s-a considerat a fi… pasunea comunala! Pe deal, lânga balta cunoscuta mai ales de pescari, orizontul e colorat nu in verde, cum s-ar cuveni (având in vedere ca suntem la tara, in plina natura, bla-bla). Un strat de sticla sparta, peturi, gunoaie si resturi vegetale zac pe ceea ce ar trebui sa fie locul de pasunare a animalelor satenilor. Nu intereseaza pe nimeni ca animalele se hranesc cu firicele de iarba care reusesc sa se iteasca printre gunoaie, nici ca la fiecare pas, cioburile ranesc orice vietate care se incumeta in zona.

Gospodarul de Coas

Satenii din Sacalaseni nu prea mai indraznesc sa-si abata animalele pe pasunea comunala. “E mare mizerie acolo si ni-i teama ca imbolnavim animalele. Ba ne si pomenim ca se taie in sticlele aruncate peste tot. Primarul a fost facuta groapa, dar nu o grijeste nime’. Tati astia cu baruri arunca gunoaiele acolo, de or ajuns pasta tat. Imediat a ajunge in sat” ne spune un taran din localitate. Bineinteles, a dorit sa nu-si spuna numele, ca “nu sa stie ce-i poate capul primarului”. “Asta de când ii primar, numai de Coas si Coltau s-a ocupat. Tati banii s-au dus acolo, iar satu’ nost a ramas de izbeliste”. De fapt, nici primarul Sabin Rat nu vede utilitatea gropii de gunoi, pe care tot el a amenajat-o! Ca dovada, din luna martie 2003 s-a incheiat un contract de salubrizare cu DRUSAL SA Baia Mare, care vine o data pe saptamâna in Sacalaseni sa ridice gunoiul menajer. Pe banii satenilor, fireste. Intrebat cât s-a cheltuit din bugetul comunei pentru inutila rampa de gunoi, primarul a suferit brusc de amnezie: “Nu mai tin minte. A fost o hotarâre de Consiliu Local, dar nu mai stiu sa va spun câti bani s-au alocat. Prin ’99-2000 s-a inceput. Cred ca nu s-au cheltuit bani. Parca un consilier cu utilajul lui s-a pus sa faca sant. Dar sa stiti ca primavara asta hotarâsem sa curatam locul si sa luam gunoiul de acolo. Ca s-au amenajat doua gropi, aici si la Coltau. Iar cetatenii rau intentionati vin si basculeaza gunoiul din carute, tocmai aici. Cei de la crâsmele din sat arunca sticlele tot acolo.” Chiar asa? Consilierii comunei sa fie atât de indatoritori incât sa faca munca voluntara? Si inca inutila? Scuzati scepticismul, dar din moment ce exista o hotarâre de Consiliu Local pentru amenajarea gropii de gunoi, inseamna ca s-au alocat niste bani pentru lucrare. In plus, daca tot s-a inceput lucrarea, de ce era nevoie de contractul cu DRUSAL? Iar daca s-a renuntat la idee, ce-i drept o idee proasta de la inceput, de ce nu s-a curatat locul, mai ales ca se stia ca este pasunea comunei?

Bâlbâieli edilitare

Sabin Rat, primarul din Sacalaseni, da vina pe cetatenii comunei. Dar nu a luat nici o masura ca poluarea imasului sa inceteze. Se lauda ca a pus tablite de avertizare (gen “Depozitarea gunoiului in locuri neautorizate este interzisa”) si ca a dat niste avertismente. Cui? Nu a putut sa precizeze. Iar de amenzi, nici nu s-a pus problema. In schimb, se lauda cu parcul din Coas (de unde altundeva?), cu cele 30 de banci stradale, cu doi kilometri de drum asfaltat in (ghiciti unde?) Coas, reparatiile scolilor si ale caminelor culturale. Când a venit vorba de beneficiarii venitului minim garantat, primarul iar a dat in bâlbâiala. “Avem 200-220 de oameni care primesc efectiv ajutorul. I-am pus sa lucreze la drumurile comunale, sa le decolmateze si sa le igienizeze. Nu m-am gândit sa-i trimit sa curete gunoiul de pe deal.” Poate va gânditi acum. Mai ales ca ati spus ca primavara aceasta va fi igienizata pasunea.

Ce zic satenii?

“Nimic n-o facut primaru’ pentru comuna. Tat in Coas si-n Coltau s-or dus banii, iar Sacalaseniul l-o lasat de izbeliste. Uitati-va ce gunoaie is pe pasune, ca ni-i si frica sa ducem animalele acolo. Or sapat un sant, si atâta. E plin de cioburi de la crâsmele din sat, ca tati acolo arunca sticlele. Nu sa mai poate asa. O adus apa si gazul si la noi, ca asa o fost proiectul. Da-n rest, nimic. Noi tat dam bani, da’ nu se face nimic in satu’ nost. Ca nu este decât un consilier local din Sacalaseni, in rest tati is din alte sate.”

I-au murit laudatorii!

“Am facut lucruri importante pentru comuna: podul de la Intrerâuri si drumul de acolo, achizitionarea terenului pentru construirea unui camin cultural in Culcea, am reparat 14 scoli din comuna si acum avem un proiect SAPARD pentru canalizarea satelor Coltau, Catalina, Culcea si Sacalaseni. Din sapte sate, sase beneficiaza de apa. Am asfaltat drumurile comunale din Coas si Culcea si am amenajat un parc in Coas, unde am pus si banci ca sa poata sedea oamenii, de-a lungul drumului judetean Coas-Catalina. Am facut reparatii capitale la caminele culturale din Coas si Coruia.” Se repeta cam des numele localitatii Coas, nu vi se pare? La plecare, primarul Sabin Rat a tinut sa precizeze: “Eu is din Coas. Sigur ca voi candida acolo, dupa ce se despart comunele. N-am io treaba cu Sacalaseniul, ca oamenii de aici is rau intentionati. Da’ ati avut vreo sesizare despre groapa de gunoi sau de ce intrebati?” Da, domnule primar, oamenii din Sacalaseni sunt nemultumiti. Nu e normal ca animalele sa fie hranite printre gunoaie si cioburi.

Lavinia COTARCEA



* Photo Fuji Studio si noutatea tehnica
Fotografia pe… aur!

Ca in orice meserie, a fi fotograf presupune pricepere. Dar e nevoie si de un strop de geniu, un dram de nebunie si ochi de artist. Oricine poate sa declanseze un aparat de fotografiat, dar nu oricine stie sa faca o fotografie in adevaratul sens al cuvântului. Adica, sa surprinda prin obiectiv o farâma de viata.

Vi se poate parea desuet sa aducem in discutie un studio foto, acum, când aparatele de fotografiat sunt atât de destepte, incât pot si singure sa capteze imagini. Demersul nostru are insa câteva argumente… beton. Sa cadrezi bine o fotografie nu e chiar la indemâna oricui. Usurinta de a folosi un aparat de fotografiat de ultim racnet ne poate crea falsa impresie ca o imagine de calitate nu e mare scofala. Dar v-ati intrebat de ce la o expozitie de fotografie privitorul ramâne uimit in fata imaginilor unice? De ce e atât de reusita o fotografie facuta de un profesionist fata de cele realizate de noi, profanii? Raspunsul e simplu. Profesionistii stiu sa analizeze distantele, luminozitatea, umbrele si alte elemente care ne impiedica pe noi, amatorii, sa facem din fotografie o arta. O expresie a fetei, un element din decor care noua ne scapa, il poate face pe fotograf sa obtina un premiu. Aici e sclipirea de geniu. Intr-un cuvânt, oricât va avansa tehnologia, pentru o fotografie reusita e nevoie de un om in spatele obiectivului. De aceea, nu ni se pare deloc desuet sa discutam despre un studio foto.

Noutatea

Photo Fuji Studio SRL este rodul muncii a trei asociati: Nicolae Pop si fratii Ovidiu si Marcel Hossu. Pornind la drum cu studioul de pe Bulevardul Traian din Baia Mare, profesionalismul lor a câstigat bunavointa zeului comertului, care i-a ajutat sa inaugureze un nou sediu pe Bulevardul Decebal. Orice ocazie poate fi imortalizata cu ajutorul meseriasilor de la Photo Fuji Studio. De la fotografiile de mici dimensiuni, clasicele poze de legitimatie, pâna la tablouri realizate din alaturarea a 9 imagini de dimensiuni A4, orice format este posibil aici. O noutate este inscriptionarea de imagini pe medalioane din aur si argint.

Clientii si tehnologia

O categorie aparte a clientilor acestui studio o constituie absolventii claselor a VIII-a si a liceelor, care solicita albume si imagini procesate. Fotografiile pot fi transpuse pe hârtie fotografica de pe orice tip de suporti, de asemenea fiind posibil video-transferul de pe casete VHS normale pe DVD. Se pot face capturi de pe casete video care sunt transformate in fotografii si se pot realiza efecte speciale. Cei care si-au luat adio de la imaginile surprinse pe filme foto vechi, se vor bucura sa afle ca la Photo Fuji Studio aceste amintiri pot fi transferate pe CD la o rezolutie foarte buna, redând calitatea imaginilor. Printre serviciile oferite de studio se numara si realizarea de invitatii pentru ocazii speciale si de pliante publicitare de o calitate deosebita. De ce se pot face atitea minuni aici? Pentru ca studioul e dotat cu aparatura de ultima generatie. Marturie este faptul ca minilaboratorul foto Noritsu QSS 3000, tocmai a fost prezentat la Simpozionul Noritsu de la Bucuresti.

Lavinia COTARCEA



* Miei de export in tara Mioritei!

Daca pâna acum ne ascuteam dintii pe friptura de Paste, din miei care s–au luptat cu cangurii pe petecul australian de iarba, de acum ne putem astepta sa ne infruptam din… mielul otoman. De ce? Pentru ca mielul românesc nu e rentabil!? Turcii aduc mieii in România la un pret cam cu 20% mai mic decât al producatorilor mioritici. Cu 80.000 de lei pe kilogramul de carne in viu, crescatorii nu vând, intermediarii nu au de lucru si oferta pe piata este mica. Producatorii români s-au grabit sa scape de animale de câte ori au primit un pret acceptabil, iar ceea ce a ramas in turme se pastreaza la ingrasat. In decembrie-ianuarie, mieii s-au vândut cu 100.000 de lei pe kilogram, in timp ce acum pretul abia depaseste 60.000. In aceste conditii, turcii si australienii devin cistigatorii pietei de sarbatorile pascale. Sigur ca declaratiile “ministrului agricultor” Ilie Sârbu sunt linistitoare. Ca de obicei, guvernantii habar nu au ce se intâmpla dincolo de giganticele lor birouri. Daca si-ar scoate nasul in târg, poate ar afla si ei adevarul.

Lavinia COTARCEA



* Bursa vorbelor

“Daca ar exista un medicament impotriva coruptiei, l-am aduce” spune reprezentantul Bancii Mondiale. Unde sa-l aduca? In România, fireste. Ar fi o afacere, sa descoperi pastiluta care sa provoace arsuri gastrice sau eruptii alergice in momentul in care comiti un act de coruptie. Clienti ar fi destui. Cei carora li se solicita mita ar putea strecura miraculosul medicament in whisky-ul baut ca aldamas. Ar fi mult mai eficient decât clasica deja inscenare cu bancnotele marcate, care functioneaza doar daca cel ce da mita sufera de avaritie. Poate atunci nu ar mai fi trâmbitate flagrantele coruptiei, ca si cum ar fi vreo victorie seculara. Desconspirarea coruptilor ar fi mult mai lesne de facut si ar deveni fapt cotidian. Si poate nu am mai aparea cap de lista in topul mânjitilor europeni. Pastila anticoruptie ar deveni mai celebra ca Viagra si mai folosita ca aspirina. Si ar avea si un efect igienic in viata economica româneasca. Dar nu numai. Ca au si restul tarilor mafiotii proprii.

de Lavinia COTARCEA



* Punguta Financiara

Credite pentru IMM-uri

Raiffeisen Bank si Fondul European de Investitii (FEI) au semnat un acord in valoare de 40 milioane de euro pentru garantarea creditelor destinate intreprinderilor mici si mijlocii din România. Acordul se refera la credite pentru investitii cu o durata minima de trei ani, iar FEI va garanta 50% din imprumutul acordat IMM-urilor.

Carburanti mai scumpi

Majorari de pret la carburanti se zaresc la orizont. In perioada urmatoare preturile carburantilor vor fi majorate cu valori cuprinse intre 10 si 20 eurocenti pe litru. Scumpirile sunt determinate de costurile in crestere pentru importul de titei.

Declaratii la domiciliu

Compania Nationala “Imprimeria Nationala” va trimite la domiciliu, tuturor persoanelor fizice care au realizat anul trecut venituri care se globalizeaza, formularele de declaratii de venit global, declaratii speciale, precum si instructiuni de completare.

Mihaela MIHALEA



* Cazuri rezolvate de politistii maramureseni: jaf, atac armat, tâlharie, furt si chiar
Un Viol... tacut

Sta viitorul sub semnul agresiunii? Vom ajunge sa ne fie teama sa iesim din casa dupa lasarea serii, de teama de a deveni potentiale victime? Intrebarile sunt stârnite de trei tâlharii “pigmentate” cu multa violenta, petrecute recent in Maramures. Din fericire, cazurile au fost solutionate de politistii maramureseni. Aceste cazuri.

“Cum facem rost de marfa?” In 15 martie, Ioan S. (37 ani, abia eliberat din penitenciar) a raspuns la intrebare, propunând jefuirea unui magazin de pe strada Moldovei. Colegii de pahar, respectiv Cristian S., Mitica Szucs si Tania Ionela M. (15 ani) accepta si pornesc spre locul vizat. Ioan S. se “inarmeaza” cu un cleste de mari dimensiuni (“gura-de-lup”) de la domiciliul sau. Gasca isi repartizeaza atributiile: Cristian sta de “sase”, iar Mitica taie gratiile unui geam si intra in magazin, usurând accesul celorlalti. Burdusesc doua sacose cu tigari, alcool, mezeluri si cosmetice, si ies in scara blocului, de unde incearca sa fure o bicicleta, pentru a cara marfurile furate. Tânarul C.R., care se intorcea de la serviciu si a fost abordat in scara blocului de un barbat, care (culmea!) il intreaba ce cauta acolo. Mitica Szucs, caci despre el este vorba, il ataca pe tânar cu un cutit luat din magazin. Acesta se apara cum poate, fiind in final taiat la mâna si in spate. Gasca se spulbera in graba, uitând la locul faptei sacosele cu marfa, o plasa in care se aflau niste trimiteri la radiologie, impreuna cu filme radiologice si… o multime de amprente. Ancheta a decurs usor, grava este insa usurinta cu care o spargere, aparent banala, s-a transformat intr-o agresiune ce a pus viata unui om sub semnul intrebarii.

Infractiuni pe muteste

“Oferta publica” de pixuri, brelocuri a devenit banala, mai ales când este prezentata de comercianti surdo-muti. Lumea surdo-mutilor este un univers inchis, cu legi adaptate handicapului, dar si cu “uscaturile” proprii. Faptele petrecute luna trecuta, au fost inedite in agenda politistilor maramureseni. Victime: doi cetateni ucraineni, ambii surdo-muti, Yaroslava P. (37 ani) si Petro P. (24 ani). Cei doi, aflându-se in restaurantul “Expres Gara”, au fost abordati de patru români, surdo-muti si ei, care le-au solicitat sa le indice unde locuieste “seful surdo-mutilor” din Baia Mare. Petro a plecat cu doua din proaspetele sale cunostinte, care au “binevoit” sa-l usureze de 1,2 milioane de lei si un telefon mobil. Totul, asezonat cu violenta. Yaroslava a urcat in autoturismul celorlalti doi, pentru a-i conduce la domiciliul “sefului”, dar a ajuns in apropierea fabricii de alcool din Lapusel, unde a fost violata si deposedata de o geanta in care avea bunuri de 3 milioane de lei. Cei patru “gentlemani tacuti” i-au lasat femeii 50.000 de lei ca sa ia un taximetru spre casa. Paul L. (29 ani) si Marius Cristian G. (25 ani) au fost primii prinsi de politisti. Ambii fiind din Galati, a fost nevoie de o capcana prin care cei doi sa poata fi adusi in Baia Mare. In urma cercetarilor, s-a aflat ca acestia nu erau la prima infractiune, raza lor de operare cuprinzând Bucuresti, Deva, Caras-Severin si Braila. Dupa câteva zile de ancheta, unul a cedat, divulgând numele celorlalti doi faptasi. Mircea P. (28 ani) din Braila si Aurel S. (24 ani) din judetul Teleorman au fost prinsi in urma colaborarii intre politistii locali cu cei din Galati si Braila.

“Comerciantii” minori

Batrânii care locuiesc singuri sunt victime sigure. Saptamâna trecuta, doi pensionari din Hideaga au reclamat ca in casa lor au intrat doua fete si doi baieti care i-au imbiat sa cumpere andrele, ace de cusut si maturi. La refuzul gazdelor, cei patru au iesit, dar au observat sosirea factorului postal care aducea pensiile. Au reintrat in casa, i-au batut pe batrâni si au furat 2,5 milioane (in bancnote de 50.000 de lei). Politistii au dat de urma faptasilor pornind de la informatia ca in Ulmeni, la un magazin alimentar, au fost cumparate mai multe produse, achitate doar cu bancnote de 50.000 de lei. Suspectii au fost identificati in urma unei razii la Chelinta, in persoana lui Walter P. (17 ani), Florina S. (16 ani), Claudia V. (15 ani) si Marinel T. (15 ani). In urma cercetarilor, s-a stabilit ca cei patru au mai comis un furt in Hideaga, in aceeasi zi in care au tâlharit batrânii.

Lavinia COTARCEA