*ECONOMIC

*EUROLAT sechestrat!

*Topul firmelor i-a premiat pe cei mai performanti oameni de afaceri din Maramures

*Bursa vorbelor

*PE URMELE LOR *Pentru ca nu au primit banii pe lapte de patru luni, satenii maramureseni au reactionat

EUROLAT sechestrat!

Sute de tarani din satele maramuresene asteapta ca Eurolat sa-si plateasca datoriile. De patru luni, reprezentantii Eurolat ii duc de nas pe tarani. Momeala a fost contractul semnat cu Consiliul Judetean pentru programul “laptele si cornul”. Eurolat are de facut plati de sute de milioane de lei catre taranii care au ajuns la gesturi extreme.

Zeci de sate maramuresene asteapta ca reprezentantii Eurolat sa le plateasca lapte, ultimele plati facandu-se in luna aprilie! Firma baimareana a castigat increderea oamenilor cu ajutorul contractelor guvernamentale, dar situatia este hilara. O firma care nu reuseste sa-si plateasca datoriile catre sateni castiga contracte pentru programul “Laptele si cornul” in judetul Maramures si Valcea!
Gluma s-a ingrosat, iar satenii, deznadajduiti, au recurs la gesturi extreme. Fiindca Eurolat nu le platise laptele livrat, pagubitii din Finteusu Mic au sechestrat masina firmei datornice in curtea sateanului responsabil cu colectarea laptelui! “Nu or dat banii la oameni de patru luni. In fiecare luna s-a tot facut inchiderea si noi i-am tot anuntat. Oamenii is suparati, ca multi is nacajiti si au nevoie de bani. Le-am spus: ”, a spus Ioan Varga, consilier local in Satulung (comuna de care apartine satul Finteus). Saptamana trecuta, reprezentantii Eurolat au negociat cu pagubitii. “Luni am fost la fabrica si mi-o zis sa le dam masina ca ne-or da banii. Le-am zis: < nu va dau masina, ca nu este a mea, este a oamenilor. Ori veniti sa le dati banii la oameni, ori sa va luati masina, ca io o dau la vale, la mine in curte nu o las!> Le-am zis ca or merge oamenii cu primaru’ la ei, dar directorul o zis sa ne trimitem reprezentant, sa nu mergem toti la el”, descrie situatia Eugenia Savu, responsabila cu colectarea laptelui in Finteusu Mic. In Finteusu Mic s-au strans 23.000 litri de lapte, iar datoria Eurolat la satenii din zona se ridica la 116 milioane de lei, insa firma baimareana promite banii doar pe… doua luni. “O fost si un reprezentant din partea firmei. Ne-o spus ca toti banii nu ni-i pot da, da’ or face cumva sa ne plateasca pa doua luni. Vroiau sa mearga masina de aici cu orice pret. Dar nu or venit cu banii nici pentru alea doua luni”, spune Varga. Cert e ca satenii sunt hotarati sa nu cedeze.

Unde-s banii de pe lapte?

“Nu am primit banii de patru luni. Mie trebuie sa-mi plateasca 755 de litri. La inceput ne-o platit pana in data de 10 a fiecarei luni, dupa aceea pana in 15. Tot or amanat pana cand nu ne-o mai dat banii deloc. Acuma, in ultima vreme, ne-o zis sa stam linistiti ca or castiga cu copiii (licitatia pentru programul “Laptele si cornul” in judetele Maramures si Valcea, n. red) si or avea bani. Or zas ca or lua mai multi bani de la Stat si ne-or plati si pa noi. Da’ banii castigati pe laptele care l-am dat, unde-s?”, se intreaba Ioan Danistean, unul dintre pagubiti.
Problemele din Finteusu Mic se intalnesc in toata comuna Satulung, dar si in celelate comune din zona Chiorului si din zona Codrului. Taranii din Tulghis (comuna Miresu Mare) asteapta si ei banii de la Eurolat. Fiecare satean are de primit cateva milioane. “Noi asteptam sa ne dea banii pe alea patru luni si nu mai strangem alt lapte pana atunci. Fiecare satean trebuie sa primeasca cateva milioane. In total, is o caruta de bani”, spune Gheorghe Les din Tulghis.
Si in comuna Farcasa este un centru de colectare a laptelui pentru Eurolat, dar nici aici marea “laptarie” baimareana nu a reusit sa-si respecte contractul. In satul Sarbi (comuna Farcasa), oamenii nu s-au lasat inselati luni de zile. “La noi s-o strans lapte pentru aceia din Baia Mare (Eurolat, n. red.) cam o luna, si nu ne-o platit patronu’ si apoi nu s-o mai strans. In iulie s-o strans, numa’ ca or fost neseriosi”, a spus Maria Berci din Sarbi. Chiar daca nu au primit banii de patru luni, satenii din zona Codrului mai predau inca lapte. “Nu s-or primit banii de patru luni! Avem trei centre de colectare in sat, de la trei firme. La Eurolat duce cam o treime din sat, da’ nu o platit pe nimeni din mai!”, a intarit Vasile Bancos din Asuaju de Jos. Situatia este la fel in toate satele comunei. Situatia din acest an are iz de deja-vu, Eurolat avand probleme serioase cu plata laptelui si in urma cu un an. “Laptele si cornul” a fost salvarea. Nici acum situatia nu iese din tipar.

Prefectura ce face?

“Nu am primit banii de patru luni si tat asteptam. In situatia asta-i tat satu’. Io va spui sincer, am auzit ca in Finteusu Mic oamenii or blocat masina, asa am vrut sa facem si noi, da’ am zis ca doara ni-or da. Iaca, nu ne-or platit! Nici nu mai ducem, ca nu are rost. Noi ce facem amu’? Cine ne-o plati? Io-s tare curios ce zic domnii de la Prefectura si aceia. Nu sa poate asa… Tre’ sa faca ceva!” - Teodor Remetean din Tulghis, unul dintre pagubiti.

Prefectul nu stie nimic!

Situatia de la Finteus devine tot mai incordata, dar prefectul judetului habar nu are. “Nu stiu nimic. Tot ce putem face este sa ii sfatuim pe primari sa-i determine pe oameni sa incheie contracte adevarate. Ce se intampla la Finteus, nu tine de noi. E greu de spus ce putem face acolo. Personal, nu am auzit pana acum (vineri, ora 16,28, n. red.)”, s-a scuzat Buda, aruncand in nestiinta sa vina asupra altora. Pentru cei de la EUROLAT, situatia nu este prea roz. Au castigat licitatiile in cadrul programului pentru Maramures si Valcea, dar banii vor veni abia in noiembrie.
“La licitatia la lapte s-au prezentat doua firme, una din ele dorind sa ia numai Baia Mare si Sighet. Am preferat Eurolat, pentru ca au luat tot judetul. Contractul este de 32 miliarde lei/an (3,7 miliarde/luna)”, a declarat Pusa Jakob, coordonatorul judetean al programului. Cand va vedea EUROLAT banii? Dar satenii pagubiti, domnule prefect? Pana la ora inchiderii editiei, am incercat sa luam legatura cu directorul EUROLAT, Andrei Pop, dar am fost refuzati.

Mihaela Mihalea,
Ciprian Dragos





*Topul firmelor i-a premiat pe cei mai performanti oameni de afaceri din Maramures

Organizat de Camera de Comert si Industrie Maramures, Topul firmelor 2003 a constituit o recunoastere a meritelor administratorilor care au contribuit la imbunatatirea mediului de afaceri maramuresean. GAZETA a castigat locul I pentru cele mai bune rezultate din domeniul publicitatii.

Saptamana trecuta, mediul de afaceri din Maramures a imbracat straie de sarbatoare. Agentii economici maramureseni, de la mic la mare si de la microintreprinderi la intreprinderi mari, au participat la “Topul Firmelor”. Evenimentul, organizat de Camera de Comert si Industrie Maramures, a ajuns la cea de-a 11 editie. Stabilirea celor mai productivi agenti economici ai anului 2003 a presupus si radiografierea mediului de afaceri din judet. “Printr-un parteneriat intre Directia Finantelor Publice si Directia de Statistica am realizat o analiza a productivitatii anului 2003. In Maramures s-a inregistrat o crestere cu 1,4% , din pacate sub media pe tara. Productivitatea muncii a crescut cu 7,1%, iar cifra de afaceri cu 0,7%. Este pentru prima oara in ultimii ani cand se inregistreaza o crestere a cifrei de afaceri”, a spus Gheorghe Marcas, presedintele Camerei de Comert si Industrie Maramures.
Scaderi s-au inregistrat in domeneiul productiei vegetale, in productia de zaharoase, tesaturi si cherestea (!). La finele anului 2003, doar 61,72 % dintre firme isi preschimbasera certificatele de inmatriculare, ceea ce inseamna ca aproximativ 5.300 de firme nu apar in evidentele financiare. Dupa prezentarea realizarilor si deficientelor inregistrate in mediul de afaceri maramuresean, s-a trecut la premierea celor mai harnici administratori. “In statistica noastra au intrat 8.716 firme, dintre care 312 s-au impus la nivel national. La aceasta manifestare, 125 de agenti economici beneficiaza de distinctii. Vom oferii diplome, trofee si distinctii, drept rasplata morala”, a spus Marcas.

Premiantii

Premiile au fost acordate pe categorii de activitate, in cadrul fiecarui domeniu oferindu-se distinctii pentru microintreprinderi, intreprinderi mici, mijlocii si intreprinderi mari. Primul domeniu premiat de Camera de Comert si Industrie Maramures a fost cel al Cercetarii si Tehnologiei informatiilor. In acest domeniu pe primul loc s-a clasat SC Arhimedes. S-au oferit premii pentru Industria de masini si aparate electrice, pentru Industria extractiva, de prelucrare a titeiului sau Industria chimica si a fibrelor sintetice si artificiale.
Au fost prezenti si reprezentanti ai industriei lemnului si a produselor din lemn, ai industriei confectiilor - imbracaminte si blanuri -, ai agriculturii, dar si din domeniul constructiilor. Nici tipariturile nu au ignorate. Edituri sau publicatii au ocupat locuri fruntase in “Topul firmelor”. Si pentru ca ori de cate ori se vorbeste de un top al excelentei GAZETA este prezenta, nici de data aceasta nu am stat deoparte. In domeniul publicitatii, locul I in “Topul firmelor” l-a ocupat GAZETA de Maramures. Semn ca stim ce inseamna publicitatea adevarata. Dupa repartizarea premiilor pe domenii de activitate s-a ajuns si la repartizarea unor distinctii speciale. Cea mai profitabila firma a anului 2003 a fost considerata Italsofa Romania, impunandu-se pe primul loc si in categoria principalilor exportatori, urmata de Habitex Romania si Plimob. O categorie aparte au reprezentat-o distinctiile de excelenta, unde criteriul de selectie a fost numarul de participari in “Topul firmelor”. Locul I l-a ocupat Confstar Baia Mare cu 10 nominalizari iar locul II Izoterom cu 9 prezente in top. Pentru locul III, cu cate 6 nominalizari, au fost premiate Comimpex si Socom Moda Lux.
La festivitate (incheiata cu Balul Laureatilor organizat la Hanul “Dealul Florilor”) au fost prezenti si reprezentantii administratiei, prefectul Ioan Buda si presedintele Consiliului Judetean, Marinel Kovacs.

Mihaela Mihalea





*Bursa vorbelor

Undeva pe la mijlocul saptamanii trecute, reprezentantii Ministerului Finantelor anuntau negocieri cu Banca Mondiala. De data aceasta este in joc acordarea unui imprumut in valoare de 50 de milioane de dolari, imprumut care vizeaza reorganizarea consultantei agricole. Titulatura suna bine, din pacate este pura teorie. Poate ca in urma atator milioane de dolari cheltuite pe consultanta, le va explica cineva si taranilor de ce primesc pe un litru de lapte 5.000 de lei, in timp ce marile inteprinderi din domeniu, ajutate prin zeci de subventii si scutiri fiscale, il vand cu 20.000 de lei! Tot consultantii ar trebui sa le explice taranilor de ce nu-si pot vinde marfa in piete si sunt obligati sa o vanda intermediarilor “insistenti”, iar jandarmii si administratorii de piete privesc situatia cu indiferenta, pactizand cu bisnitarii in schimbul unor foloase. Materiale. Dar pana la semnarea imprumutului de care vorbeam, Agentia Nationala de Consultanta Agricola are la dipozitie 35 de miliarde de lei, miliarde destinate pentru realizarea campaniei de informare a cetatenilor din mediul rural din acest an. Semn ca in timp ce agricultura a intrat in coma de gradul IV, guvernantii o consiliaza sa-si accepte destinul cu seninatate.

Mihaela MIHALEA





* PE URMELE LOR

Limba vicelui

Prezent la evenimentul prilejuit de premierea celor mai performanti oameni de afaceri din Maramures, viceprimarul oraselului Targu Lapus a venit cu “tema data”: sa premieze din partea Consiliului Local doua firme din localitate. Asta a fost foarte bine. Numai ca atunci cand un sugubat plictisit din sala a aruncat un: “Da’ prefectului (care e din acelasi oras, n. red.) nu-i dati nici un premiu?”, vicele s-a simtit dator sa improvizeze. Si asta s-a dovedit a fi fatal. “Domnului prefect ii… multumim pentru ca… aaa”… Toti se asteptau sa auda macar o “limba” de genul: “pentru ca egzista” (ca la Oscaruri, tata, hai ca poti!). Pana la urma, vicele si-a gasit un motiv de multumire (neesential, ceva gen: “munca pe care a organizat-o in Consiliul Local”, bla-bla-bla) si ne-a scutit de atat de poeticul “pentru ca egzista”.

Primarul popa

Primarul unei comune “de dincolo de Deal”, comuna cu valente turistice, detine o pensiune turistica. Pana aici e bine. Pensiunea e… neautorizata. De aici incepe raul. Intrebat de ce si cum, raspunsul dat a fost edificator: ”Pai ce, nu-i mai bine la negru? Asa nu mai platesti impozit, ca astia te omoara cu taxele.” Care astia? Ca taxele “au fost bagate” taman de majoritarii guvernarii (adicatelea pesedeul). Iar primarul respectiv este tocmai de al partidului-Stat, adica PSD. Si un exemplu graitor pentru toata suflarea comunei. Deci, fa ce spune popa, nu ce face popa!

Scapat din penal

Augustin Botis, poetul rateurilor politice, are atatea probleme in agenda zilnica, incat ne miram ca isi mai aduce aminte de fiecare. Aflat pe rolul instantelor de judecata “din cauza la” concedierile abuzive de la inceputul anului, Botis este increzator in forta muschilor sai, mai ales ca o informatie de ultima ora ne avertizeaza ca poetul DPC-ului sta bine cu relatiile. Dupa ce baietii cu uniforma albastra au cercetat dosarul in care figura ca reclamat (dupa o plangere din partea unui angajat propriu), cazul a fost trimis la baietii de la Parchet, care s-au gandit si au decis: “Ne U Pe!”

DPC (Dolores Pentru Copii)

Indoita de grija pentru micutii din sistem, super contabila sefa a DPC, Emilia Hotea, supravegheata indeaproape de seful compartimentului achizitii, face pe Mama Dolores in piata de alimente, pregatind sezonul friguros. Cum se poate efectua manevra: se iau 79 de milioane din visterie (ca pana la 80 se poate fara licitatie), se negociaza cu “badiucu’ de paste deal”, scoate mere, pere, castraveti la cat se poate, restul intrand la protocolul de deplasare. Si gata cu problemele financiare, doar se ocupa Hotea, ca doar lucreaza cu cifre si stie sa socoteasca “din cap”. Cocoasa de la caratul plaselor nu se pune, iar banii vindeca miraculos orice afectiune.

Apicultoru’ Popa

La intalnirea alesilor locali peremisti cu Gheorghe Funar (vicepresedintele PRM) a participat si fostul consilier judetean Ioan Popa, actualmente membru de vaza de flori al organizatiei, fara nici o functie sau cu sanse la vreo lista. Spre amuzamentul celor prezenti, Popa a venit “putin spreiat” stare care i-a dat doza necesara de curaj pentru a critica liderii filialei. I-a “desfintat” pe Bindea, pe Ovidiu Stefan si pe actualii consilieri. Peremistul Popa s-a laudat ca este pensionar, ca-i inginer minier si apicultor si ca face politica de 10 ani. Dupa acest expozeu “dur” si inmiresmat, Popa a plecat in treburile sale de pensionar. Il informam pe aceasta cale ca in Parcul Municipal s-au mai deschis locuri de joaca pentru nepotii frustratilor politic.

Filip cel absent

Unul dintre cei mai harnici angajati ai Inspectoratului Scolar este chiar purtatorul de cuvant, inspectorul Filip Pavel. El e atat de ocupat, ca nu-l gasesti mai niciodata in institutie. Ceea ce-i poate atrage titlul de Cel Absent. Practic, inspectorul este “secretos de absent” (ha-ha!) si nici macar cei de la Secretariat nu iti pot spune unde il gasesti. Ceea ce inseamna ca intodeauna, dar intodeauna!, Filip Pavel este “iesit in interes de serviciu”. Cum de fiecare data exista o explicatie, o fi avand si el una.

Patronul tepar

Dumitru Mihali, zis “Creieru’ si neuronu’ implementarii proiectului de falimentare a radio-televiziunii Cinemar”, a savarsit inca o fapta reprobabila (zic “inca”, pentru ca una e cuprinsa in porecla). La a nu-stim-cata “pasare” a “drepturilor de viata si moarte” asupra jurnalistilor de la Cinemar (cea catre Mircea Maries), la lichidare, Mihali le-a retinut angajatilor sumele pe care acestia le retrasesera in avans pe cardurile BRD. Motivatia patronului “jmecar” a fost ca acele carduri (implicit si imprumuturile) erau facute in… numele firmei, adica ale sale! Si ca el, Mihali-voievod urma sa returneze BRD imprumuturile (in fapt niste avansuri salariale) facute de angajati. De la acea memorabila fapta de vitejie (pentru care angajatii au semnat pe biletele de autobuz pe care le-a folosit patronu’ – adica niste papire bune de sters… undeva) au trecut ani. Multi. Iar angajatilor fraieriti le sosesc lunar, o data cu corespondenta, instiintari de la BRD cum ca sunt datori la banca. Sumele, bineinteles, au fost “reactualizate”. Pocinog. Se zice ca, la iminentul proces, fosta secretara a patronului ar fi dispusa sa depuna marturie in favoarea jurnalistilor. Sa nu creada “geniul finantistilor” ca “pe el nu-l poate prinde nime’”. Revenim?

Teddy si caietul “nud”

Dupa o adevarata si sofisticata meditatie asupra importantei valorii in viata cea de toate zilele, Teodor “Teddy” Ardelean, directorul bibliotecii judetene, a ajuns la concluzia ca parerea cititorilor… conteaza. Si d-asta, directorul s-a gandit sa le ceara cititorilor sa-si impartaseasca impresiile (probabil, mustrari de constiinta se arata la orizont, dupa ce constructia mamut care gazduieste bibilioteca a costat cat construirea unui oras din carti). Bine, deocamdata caietul care zace pe masuta din sectie este gol, semn ca pe cititori nu-i prea intereseaza mustrarile de constiinta ale directorului. Da’, vorba aia: niciodata nu-i prea tarziu.

A fi sau a nu fi

Cica, un bastan pesedist a fost plecat in concediu taman cand membrii PSD se alegeau. Ca in povestea cu alesul graului de neghina. Ca a mers in concediu nu ar fi o problema, chestia-i ca s-a dus in tara lu’ Hamlet, trimis de un pesedist tacut si alunecos. Insul ii sef la o institutie a statului , iar bastanul s-ar fi dus in asa-zisul concediu pe banii institutiei. Acu, ori s-a dus sa se odihneasca, ori sa rezolve probleme „stringente” ale judetului! Ca vremea draga bastanului, cu odihna activa, a cam apus.

Ocrotirea ca o afacere

Intr-o institutie ce se ocupa de ocrotire, seful s-a pus pe ocrotit mai multi medici care, probabil, nu aveau norma optima de pacienti. Asa ca a renuntat la serviciile unor medici de familie din Baia Mare si a incheiat contracte cu alti medici din comunele din jurul Baii Mari. Unele la 15 kilometri de oras. Absurdul situatiei nu poate fi explicat logic decat asa: Se spune ca unul din medicii cu lipici la sefu’ cu ocrotirea ar avea un stoc baban de medicamente primite de prin strainatate. Evident, ele trebuie consumate, ca ies ceva „firfirei”. Ca de obicei, se uita de interesul celor ocrotiti. Medicamentele sunt periculoase, deja s-ar fi semnalat „ocrotiti” ce umbla ca niste zombi. Se poate dom’ sefu’ cu ocrotitul?

In lumina termopanului

O bulibasa zdravana, insarcinata cu lucrarile de vidanjare la Prescolarii cu Deficiente, s-a juruit pa militistu’ din intersectie ca doi juristi de frunte si o super asistenta sociala a DPC, in plina comisie de selectie de oferte, au adunat si scazut metri patrati de gresii, faiante si termopane, pana s-au zapacit bilele din socotitoare. Asa se face ca cifrele din devizele-oferta nu pusca cu cele din anexe. Si tot asa se face ca printre rosturile gresiei se poate strecura o foaie de varza pusa la murat, iar faianta suna a gol. A gol la buget. Aceeasi bulibasa, ce uita a intocmi devize de lucrari, promite ca vom reveni la subiectul termopane. Lumina patrunde mai bine prin ele.