ECONOMIC

* Un nou sport in zona Codru: Ridicatul din umeri
Sa ni se dea!

* Mixabis - unic distribuitor judetean al furajelor Animix
Pentru pasari campioane!

* Bursa vorbelor

* Un nou sport in zona Codru: Ridicatul din umeri
Sa ni se dea!

Avem pretentii sa intram in Uniunea Europeana. Ii asteptam pe occidentali fara gaz, fara canalizare si cu o infrastructura demna de cursele enduro. Asa se prezinta Tara Codrului, o zona ocolita de finantari. Consiliul Judetean s-a spalat pe maini, afirmand ca “o zona slab populata nu merita nu stiu ce atentie”, iar primarii din zona se multumesc sa ridice din umeri.

Pana acum, comunele din zona Codru nu au beneficiat de investitii majore si nici de proiecte finantate prin fonduri nerambursabile. Asa ca infrastructura a ramas la standardele secolului trecut. Oamenii n-au nici gaz, nici apa si nici canalizare. Iar drumurile lasa de dorit. Cu toate acestea, primarii se multumesc sa ridice din umeri. Initial, zona Codru nu a fost “prinsa” nici macar in programul de infrastructura pentru 2007-2013. In urma demersurile facute de Dumitru Dumuta, primarul comunei Baita de sub Codru si membru al Comisiei de Dezvoltare a Consiliului Judetean (CJ), situatia s-a remediat. Dumuta a militat pentru ca zona sa fie trecuta cu aductiune de apa si gaz, in completarea proiectului pentru infrastructura. Dar demersul s-a oprit in acest stadiu, deoarece primariile nu au mai realizat proiecte individuale care sa sustina programul colectiv. Primarii s-au multumit sa astepte, desi nu au primit nici o garantie ca trecerea lor in program este viabila.

Criteriile politice

Fiindca alegerile din primavara nu au inregistrat schimbari majore in primariile din zona, nu se poate da vina nici macar pe legislaturile trecute. Mai nou, romanii s-au invatat cu cerutul, iar primarii nu fac exceptie. “Sa ni se dea!”, cer imperativ alesii. Dar, daca se poate, sa nu faca proiecte, fiindca este de munca si cu proiectele astea... “De noi s-a cam uitat intotdeauna. Infrastructura din zona asta e la pamant. Avem un proiect de alimentare cu apa prin Solel Boneh si am mai cerut o suplimentare de fonduri de circa 700.000 de euro. In programul de dezvoltare a infrastructurii pentru perioada 2007-2013 nu am prins nimic individual. N-am depus proiect nici la Sapard, ca n-are rost sa cheltuim banii degeaba cu intocmirea proiectelor. Consiliul Judetean s-a orientat spre alte comune mai mari, in special spre cele de peste deal, ca au electorat mai mare”, a spus tanguitor Vasile Boitor, primarul din Asuaju de Sus, suparat pe comuna pentru ca “sta prost” la partea demografica. Realitatea este ca fara proiecte, nu vin nici banii. Dar pana sa invete asta si primarii, va mai trece timp. Pana una alta, se aseaza comod in fotoliile primariei si se multumesc sa dea vina pe cei mai mari, o practica deja cunoscuta in administratia din Romania.

“Suntem defavorizati!”

Arinis este alta comuna fara proiecte in derulare. Insa Gheorghe Muresan, primar in Arinis, nu are prea multe sa–si reproseze, fiindca vina o poarta… Centru. “Suntem o zona defavorizata si toata lumea recunoaste asta, dar nu ne ajuta nimeni cu nimic. Noi am depus un singur proiect la Sapard, pentru drumuri, insa din cauza numarului mic de locuitori nu cred ca va fi declarat eligibil. Avem numai 50 de puncte, si minimul este de 60. Am incercat, dar degeaba. Noi tot ce am facut aici a fost finantat din bugetul local. Cei de la Centru nu sunt interesati, fiindca aducem un numar mic de voturi. Si daca n-avem infrastructura, n-avem nici agenti economici. Eu am incercat sa aduc cateva firme, dar cine vine daca n-ai apa, gaz, canalizare, nimic. Acuma e vorba, intr-adevar, sa se faca aductiunea de gaz, dar si problema asta e discutabila. Din cate am inteles, racordarea la retea va costa 3.000 de euro pentru o singura casa. Cine are atatia bani? Asa ca ma tem ca vor veni conductele, vor trece prin fata casei si omul nu va putea sa-si instaleze gazul, ca nu va avea bani”, a declarat Muresan. Pe langa ignorarea venita din partea CJ, nici primarii nu s-au evidentiat printr-un exces de zel.

Un start nereusit

Cand vine vorba de realizari Ioan Calauz, primarul comunei Basesti, iese la inaintare cu o asociatie. ”Noi am infiintat Asociatia Primarilor din zona Codru tocmai pentru a ne uni fortele, sa putem lupta impreuna pentru proiectele mari – apa, gaz, drumuri, telefonie”, a spus Calauz. Asa de “zdrobitoare” a fost lupta ca au reusit sa realizeze… un singur proiect!, finalizat doar la partea teoretica. In ce priveste asocierea, primarii ar fi capabili sa se asocieze si in grupuri de cate doi membri, numai sa faca parte din cat mai multe asociatii. Proiectele concrete, realizate individual de comune, sunt sublime, dar lipsesc cu desavarsire.

“S-au impotmolit”

Seful filialei ADR-NV sustine ca motivul pentru care primarii nu s-au spetit sa intocmeasca proiecte e de natura financiara. ”Listele nu sunt finalizate, se asteapta propunerile primariilor. Dar sa stiti ca au fost tot soiul de programe la care era nevoie ca primariile sa sustina o parte din investitii, iar ei au spus ca nu pot suporta astfel de cheltuieli. Asa s-au impotmolit lucrurile. Acum exista propuneri pentru apa si gaz in zona Codru.” Dorin Pacurar, seful filialei ADR-NV Maramures

“N-am prins nimic!”

Primarul din Basesti e convins ca in spatele esecului stau preferintele politice ale celor care finanteaza proiectele. “Pe 2007-2013 am depus un proiect comun de alimentare cu gaz si mai speram ca vom facem face aductiunea de apa prin Solel Boneh. Am auzit ca va fi transa a doua. Altfel de proiecte pe infrastructura n–am depus. Avem unul pe drum, pe SAPARD, care e eligibil si e pus in asteptare de doi ani. Si stiti cat trebe de umblat pentru a intocmi proiectele astea… si-apoi se dau si pe criterii politice. Am incercat unul si de reabilitare a scolii prin Banca Mondiala. Si acolo o fost pe criterii politice, dar si numarul redus de elevi. N-am prins nimic. Noi ne mai punem speranta in alegerile din toamna si in regionalizare, care, daca se face asa cum s-a spus, prinde zona Codru exact la mijloc. Nici economie n-avem, oamenii lucreaza la firma asta, Muller, din Farcasa, da’ pe noi nu ne avantajeaza cu nimic. La cei de la Centru nu le pasa in continuare, fiindca n-aducem voturi unde trebe’. Sunt complet izolati.” - Ioan Calauz, primar in Basesti

Mihalea Mihalea, Ioana Lucacel





* Mixabis - unic distribuitor judetean al furajelor Animix
Pentru pasari campioane!

Cresterea animalelor este un domeniu in care inovatiile sunt privite cu scepticism, insa doi maramureseni au avut curajul sa aduca pe piata niste produse mai putin cunoscute. Riscul a adus castig. La trei ani de la demararea afacerii, tot mai multi crescatori de animale s-au convins de calitatea furajelor Animix, produse de Vipromin.

Experienta de cativa ani buni in domeniul distributiei de produse veterinare si vizita la una dintre fabricile care produce in conditii impecabile si cu sisteme tehnologice avansate furaje Animix i–au convins pe Dinu Pop si Cristian Iliuta sa distribuie si sa promoveze in Maramures aceasta marca deja notorie in Occident. Asa s-a nascut, in 2001, firma Mixabis. Initial, cei doi au folosit metoda promovarii prin pliante si cataloage. Apoi, pentru a-si convinge clientii de avantajele folosirii produselor Animix, au inceput sa se foloseasca de prezentarea unor “mostre” (pui, curcani si porci alimentate cu produsele si tehnologiile lor). Rezultatele au convins, iar firma a inceput sa-si castige clienti fideli. Cea mai dificila “campanie” s-a dus in zona de peste Deal, in special in Borsa si Viseu, unde oamenii erau extrem de fideli tehnicii clasice de crestere a animalelor. Insa, in timp, si aceasta zona a devenit o piata profitabila de desfacere a furajelor Animix. Ce crescator n-ar fi interesat de un produs care aduce un pui la greutatea de 2 kg in doar sase saptamani sau un curcan la o greutate de peste 25 kg in numai 5 luni? Mai ales ca solutia nu necesita un efort financiar deosebit.

Calitate europeana

Afacerea celor doi a inceput sa se extinda, Mixabis oferind si consultanta gratuita in domeniu, tehnologii de crestere a animalelor, vanzare de diferite rase de pui si mancare pentru caini si pisici. Avantajele folosirii celor trei tipuri de furaje Animix (furajele combinate; furajele concentrate, care se folosesc in amestec cu cereale; furajele Premix, care contin vitamine, minerale si aminoacizi) sunt evidente. Pe langa rezultatele bune (care inseamna implicit si profit), aceste furaje contin medicamente care protejeaza animalul in perioada de crestere, dar si un aromatizant pe baza de vanilie. Acest tip de produse este recomandat micilor crescatori de animale care, pe langa profitul economic, sunt atrasi si de calitatea deosebita a exemplarelor. Asa ca intre clientii fideli ai Mixabis a aparut un fel de concurenta si, implicit, curiozitatea vizavi de diferite tehnologii de crestere a rezultatelor si de diferite rase cu potential biologic. Vanzarea de mancare de caini si pisici a fost privita initial ca o activitate suplimentara. Insa, contrar asteptarilor, s-a dovedit a fi destul de profitabila. Asta datorita faptului ca sortimentele de mancare Pedro (pentru caini) si Felisia (pentru pisici) ofera calitate la cele mai mici preturi de pe piata. Desi la prima vedere si vanzarea de pasari ouatoare pare o afacere rentabila, situatia e ingreunata de lipsa pietei nationale de desfacere (mai ales in cazul curcanilor), consumatorul roman preferand carnea de porc. Este motivul pentru care Pop si Iliuta s-au orientat mai mult spre pui. Principala activitate a firmei Mixabis (cea de distribuire a furajelor Animix), este una pe termen lung. Integrarea in UE, eveniment care da multa bataie de cap celor mai multi crescatori de animale, nu va afecta negativ afacerea. Ba din contra, s-ar putea chiar sa ii dea un nou avant, pentru ca aceste produse respecta normele din domeniu.

Ioana Lucacel





* Bursa vorbelor

Evolutiile economice ale Romaniei transforma tara din cotitura Carpatilor intr-una a tuturor posibilitatilor. Uite ca Anuta, croitoreasa de la etajul doi, a ajuns sa coasa pantaloni pentru Armani sau jachete pentru Versace, in timp ce gandurile sale zboara la taxele neplatite de trei luni si la cei doi copii de acasa, care asteapta inceperea scolii incaltati cu aceiasi adidasi jerpeliti. Cand te gandesti ca o pereche de jeansi cusuti de Anunta costa cat salariul ei pe vreo sase luni, te apuca durerile de cap. Mai mult, in ultimele saptamani s-a anuntat o crestere a cererii la produsele de lux. Da’ cine le cumpara, nu se stie inca. Ramanem pe plaiuri mioritice, unde se va derula proiectul pentru educarea tinerilor in vederea respingerii coruptiei mici (“Nu da spaga” - al fundatiei Concept), proiect care a atras fonduri europene de 200.000 de euro. Bun, dar de marea coruptie nu se atinge nimeni? In incheierea acestei retrospective, amintim ca 454 de contribuabili mari inregistreaza o datorie catre Stat de peste 58.000 de miliarde, in timp ce Ministerul Finantelor este mandru ca a redus lista cu... 28 de firme. Mare realizare, nu gluma. Suntem mandri de voi, baieti!

Mihaela MIHALEA