ECONOMIC

* O alta vaca de muls: finantarile pentru dezvoltarea turismului
“Fiecare a luat cat a putut!”

* La ARDAF s-a declansat campania aflata sub
Magia numarului 12

* Bursa vorbelor

* Vanatorii de capete

* Punguta Financiara

* O alta vaca de muls: finantarile pentru dezvoltarea turismului
“Fiecare a luat cat a putut!”

Daca ar fi sa ne luam dupa sumele uriase obtinute numai prin programul PHARE, am ajunge sa credem ca Maramuresul galgaie de profesionisti in turism. Gresit! Aroma banilor a fost adulmecata de smecherii care abia asteptau sa mai gaseasca o vaca de muls.

Formarea de manageri pentru turismul rural a inghitit 10.000 de euro obtinuti de Asociatia Microregiunea pentru Dezvoltare Economico-Sociala Baia Mare, dar si alti aproape 50.000 de euro sub pomposul titlu ”Servicii de turism performante prin profesionalizare si manegement performant”. Sa mai amintim si de cei 16.000 de euro contractati de Fundatia Pro-Viseu pentru initiere si formare in domeniul turismului? Sau despre 27.000 de euro pe care Camera de Comert si Industrie Maramures i-a dat Sighetului pentru a forma profesionisti in domeniul hotelier? Sau despre... dar cred ca v-ati format deja o parere despre sumele uriase care au venit in Maramures pentru dezvoltarea turismului. Cu atatea cursuri de formare si atatea fonduri pentru a pregati specialisti in turism, ar trebui ca la fiecare colt de strada sa gasim un manager instruit, pregatit, educat, care sa-i umileasca in cunostinte pe meseriasii de la Hilton, Marriott sau Best Western. Insa realitatea arata altfel.

Functionarii experti

In Cavnic, primarul Nicolae Bindiu a facut propaganda unui proiect care viza realizarea unui centru de formare in turism. S-a organizat un curs de pregatire a managerilor la care au participat peste 30 de cavnicari, urmat de cursul de pregatire a lucratorilor in turism cu circa 35 de cursanti. Asadar, in Cavnic, cel putin 65 de oameni au pregatire de specialitate in domeniul turismului. Ai fi zis ca orasul mineresc va fi invadat peste noapte de o sumedenie de pensiuni, hoteluri, moteluri. Degeaba, ciupercile ce erau asteptate dupa ploaia de instruiri nu au aparut. ”Foarte multi din managerii pregatiti aici vor sa isi deschida pensiuni. Dintre cei 35 de calificati, sunt vreo 5-7 care vor sa plece in Italia (!), la munca, pentru un stagiu de trei luni. Am auzit ca au fost facute si trei angajari. Am infiintat o clasa de turism la liceul din localitate, am amenajat un cabinet cu acest profil, unde am cumparat 3 calculatoare, un server, copiator, imprimanta, TV si DVD, fax-telefon, scanner. De asemenea, am construit si o pagina web. E un succes”, crede optimistul Bindiu. La cheltuit nu ne intrece nimeni, dar rezultatele? Banii erau destinati calificarii muncitorilor pentru turismul din Italia? Asta n-am prea inteles, partea cu copiatoarele e clara. Am fost curiosi sa aflam de la proaspetii manageri care au fost argumentele pentru care s-au inscris la curs. Pe Cristian Ciubotaru l-am gasit la locul de munca. Adica... la primaria Cavnic. O fi vrand omul sa se privatizeze, s-o fi saturat de tocit coatele in birou, credem, dar raspunsul lui Ciubotaru ne-a lamurit: ”Nu cred ca o sa profesez, dar m-am inscris pentru ca e bine sa invat si altceva. Eu am fost printre cei care au popularizat actiunea primariei, asa am aflat. S-a facut o selectie a celor inscrisi, in functie de nivelul de studii si daca au disponibilitate pentru continuarea activitatii in domeniu (!)” Dupa o vreme, Cristian Ciubotaru si-a dat seama ca nu o sa ”dea bine” raspunsul lui si a adaugat: ”Era vorba sa fie instruiti si functionari din primarii, pentru ca acestia sa poata sprijini intreprinzatorii in turism”. Gresit! Cursul avea ca scop formarea managerilor in turism. Sa fi fost ”sarcina de serviciu” sau o selectie ”pe ochi frumosi ...de functionar”?

Alta... distractie

Un alt zmeu hapaitor de bani s-a dovedit a fi proiectul ”Eden”, realizat de CDIMM in parteneriat cu Consiliul Judetean Maramures, cica finalizat in decembrie 2002. Despre ce e vorba? ”Prezentul proiect are ca scop elaborarea unei metodologii pentru solutionarea conflictelor privind folosirea terenurilor in zonele unde dezvoltarea turismului afecteaza mediul inconjurator...”. Foarte frumos, da’ ce s-a facut? Livia Sima, presedinte ANTREC Maramures spulbera ceata: ”Banii s-au tocat pe excursii prin Grecia, Ungaria si in tara. Da, s-a tiparit si o brosura, dar nimic altceva. Si vorbim despre sume de ordinul sutelor de mii de euro. Pana la urma, cred ca si finantatorul are o vina, pentru ca numai el poate sa verifice destinatia banilor. Noi nu avem autoritatea de lua la intrebari unde s-au dus banii, nici macar Politia Economica nu poate, decat la sesizarea finantatorului.”

Penurie de pensiuni

Pe site-ul ANTREC, Maramuresul figureaza cu 5 (cinci!) pensiuni agroturistice: doua din Botiza si cate una din Ieud, Ocna Sugatag si Salistea de Sus. In schimb, ANTREC Maramures are inregistrate circa 350 de pensiuni. Situatia nu este exacta, pentru ca din trei in trei ani, trebuie reautorizate. Livia Sima sustine ca in acest domeniu se lucreaza mult “la negru”, pentru ca impozitele mari descurajeaza legalitatea. In ciuda numeroaselor proiecte de formare in turism, perioada de explozie privind infiintarea pensiunilor rurale a avut loc in anii ’98-’99.

Vorbe gaunoase

Toate ”vladicile” guvernamentale care au poposit in Maramures s-au intrecut in a lauda minunatiile din zona si a promite sprijin pentru dezvoltarea turismului. ”Cand a venit Agathon in Maramures, eram prinsi in prima faza a proiectului . Dupa ce a plecat, ne-a dat in cap si am fost scosi din prima etapa a programului. Am avut aprobate fonduri pentru doua parcari in Rogoz si Barsana. Nici pana azi nu am primit banii. Halal sprijin! Dincolo de declaratiile ce promit, ni se da in cap. Sigur ca turismul nu merge cum s-ar cuveni. Au existat in judet patru birouri de informare turistica. Azi, nici unul nu mai functioneaza. Am fost sa verific cum s-a amenajat biroul din Borsa si am gasit o minunatie de mobila tip (!). De cum s-a raportat incheierea proiectului, biroul s-a inchis si mobila a disparut in casa unui profesor din Borsa. Asta e cu banii pentru turism. Fiecare a luat cat a putut, pentru ca s-au prins ca dupa finalizare, nu mai verifica nimeni.” - Livia Sima, presedinte ANTREC Maramures.

Lavinia COTARCEA



* La ARDAF s-a declansat campania aflata sub
Magia numarului 12

Numarul 12 a primit in timp insusiri supranaturale. Babilonienii, de exemplu, considerau numarul 12 ca fiind de baza in calculul matematic. Astronomii lumii antice au impartit bolta cereasca in 12 regiuni, anul a fost impartit in 12 luni, ziua in de 2x12 ore. Marile divinitati au avut 12 ucenici. In concluzie, numarul 12 trebuie sa fie de bun augur. Societatea de asigurare ARDAF SA se afla in plina campanie aflata sub magia acestui numar aniversar.

Cum intervine numarul 12 in campania lansata de ARDAF SA? E simplu: magia porneste de la data lansarii, 12 aprilie 2004, ca si cea de incheiere, 12 aprilie 2005. Tragerile la sorti ale premiilor puse in joc – produse electrocasnice - prin cele doua tombole au loc pe 12 octombrie 2004, respectiv 12 mai 2005. Campania “Anul asigurarilor de locuinte CAMINUL ARDAF” se desfasoara de-a lungul a 12 luni. Motivul alegerii acestui numar ca pretext pentru campania ARDAF se intelege atunci cand aflam ca societatea implineste in acest an 12 ani de activitate pe piata asigurarilor din Romania. In cadrul acestei campanii se urmareste promovarea asigurarilor de locuinte in randul persoanelor fizice, dar si asigurarea de asistenta medicala in strainatate, polite ce sunt oferite clientilor asigurati RCA la ARDAF, cu o reducere de 10%. Pe de alta parte, ARDAF vizeaza si informarea cetatenilor cu privire la prevederile noului Cod Fiscal care specifica scaderea venitului impozabil cu sumele cheltuite pentru asigurarea locuintei. Este de remarcat ca polita Caminul a fost evidentiata de analistii pietei de asigurari din Romania, castigand o serie de premii la categoria “produsul anului”. Conceputa pentru a proteja tot ceea ce reprezinta caminul pentru o familie, produsul cuprinde intr–o singura polita un pachet de asigurari care se refera la cladirile si bunurile detinute de asigurat, autovehiculul acestuia, asigurarea de accidente a asiguratului si a membrilor familiei, raspundere civila pentru pagube produse tertilor, aflate in perimetrul asigurat. La prima vedere, pare un produs scump. Dar specialistii de la ARDAF au dedicat aceasta polita persoanelor cu venituri medii si mici, clientii beneficiind, pe langa protectia complexa, de importante reduceri la asigurarea de cladiri si bunuri (60%), asigurarea CASCO (10%), precum si posibilitatea de a plati in 12 rate.
Despre renumele companiei ARDAF s-a tot vorbit. Am incercat sa aflam cateva secrete ale succesului de la Carmen Partene, directorul Sucursalei ARDAF Baia Mare.
Reporter: De ce este ARDAF o societate de top?
Carmen Partene: Pentru ca muncim ca sa fim cei mai buni. Daca suntem, ii lasam pe altii sa o spuna.
Rep.: Care este cel mai bun produs al firmei?
C.P.: Polita ”Caminul”. Cuprinde in asigurare cele mai multe riscuri, nu este scumpa, fiind accesibila oricui, oferind protectie pentru munca de o viata a unei familii. Ne dorim ca in fiecare casa, langa certificatul de casatorie, cele de nastere ale copiilor si actele de proprietate, sa se gaseasca si o polita Caminul.
Rep.: A fi femeie este un avantaj sau un handicap in lumea asigurarilor?
C.P.: Oare are importanta? Eu cred ca e mai important sa-ti placa ceea ce faci. Dar daca ma gandesc mai bine, sunt multe femei directori de sucursale sau chiar presedinti ai companiilor de asigurari. As spune totusi ca nu conteaza daca esti femeie, conteaza sa fii om.
Rep.: Unde credeti ca veti fi peste zece ani?
C.P.: Tocmai spuneam ca imi place munca mea. Deci, probabil, voi fi tot aici. Am avut oferte de la alte firme, dar le-am refuzat, pentru ca nu ma vad desprinsa de ARDAF. Sunt aici din 1993, am prins radacini. Si cata vreme suntem in top, inseamna ca munca noastra nu e in zadar. Inseamna succes, nu?

Lavinia COTARCEA



* Bursa vorbelor

In tara asta amarata mai sunt unii care nu mai pot de bine ce le e. Incercand tot ce e omeneste posibil, fiind capabili sa-si satisfaca orice pofta le nazare, i-a napadit plictiseala. Cautand senzatii noi si cat mai tari, au poftit la cocaine si alte halucinogene, care sa le furnizeze o tara de Nirvana artificiala. Asta in vreme ce majoritatea romanilor traiesc ametiti de iminentele scumpiri, cu simturile atrofiate de foame si stres. Ca drog mai puternic decat grija zilei de maine, nu exista. Dependenta de paine este mai greu de tratat decat cea de LSD. Cu toate astea, cei ce s-au perindat la guvernare au incercat tot mai hotarat sa ne vindece de obiceiul asta prost de a manca si de a ne incalzi. N-au reusit, din pacate. Zic, din pacate, pentru ca daca reuseau ne faceau un bine. Unul universal valabil atat gospodinelor care se dau de ceasul mortii prin piete, lesinand la vederea preturilor, cat si sustinatorilor de familii care au obosit de atata munca demna de un Hercule. Nirvana lor se declanseaza in fata unei oale aburinde de sarmale, moment punctat cu mandrie in istoria familiei.

de Lavinia COTARCEA



* Vanatorii de capete

Desi Codul Muncii a intrat in vigoare in martie 2003, de abia saptamana trecuta s-a ajuns la un consens privind conditiile de infiintare si functionare, precum si procedura de autorizare a Agentului de munca temporara (ceea ce americanii numesc “vanatori de capete”). Aceasta hotarare, care va functiona de abia prin toamna, se refera la angajarea de sezonisti, a specialistilor, sau pentru inlocuirea temporara a unui salariat al carui contract de munca este suspendat. Agentul de munca temporara este o societate comerciala autorizata de Ministerul Muncii care pune la dispozitia firmelor interesate, pe baza de contract, personal calificat sau necalificat, platind salariatului toate drepturile materiale si virand contributiile de asigurari sociale. Pentru obtinerea autorizatiei de functionare ca Agent de munca temporara, societatile comerciale trebuie sa aiba prevazut in actul constitutiv, ca obiect de activitate, ”Selectia si plasarea fortei de munca”, sa nu aiba debite la bugetul de stat sau cel local, sa nu figureze in evidentele cazierului fiscal cu fapte sanctionate de legile financiare, vamale si ale disciplinei financiare, sa nu fi fost sanctionate pentru incalcarea prevederilor legislatiei muncii, comerciale si fiscale, precum si sa constituie o garantie financiara-echivalentul a 25 de salarii de baza minime brute pe tara.

Lavinia Cotarcea



* Punguta Financiara

Facilitati la carne

Noi scutiri pentru carne. Importurile de carne congelata de porc si de vita vor fi exceptate de la plata taxelor vamale in perioda 1 iulie-31 decembrie. Noile facilitati sunt o prelungire a actului vamal existent, pentru care nu s-a mai acordat scutiri (exceptie facand carnea de vita).

Un mail mai mare

Competitia mail-ului! Dupa ce Yahoo a marit capacitatea de stocare a casutei de mail de la 4-6 MB la 100 MB, Microsoft a raspuns concurentei marind casuta electronica de Hotmail de la 2 MB la 25 MB.

Reinfiintarea CAP-urilor

Statul sprijina reinfiintarea cooperativelor agricole prin facilitati fiscale. Noile CAP-uri vor fi scutite de la plata impozitului agricol si o reducere de 5% din impozitul pe profit (in primii cinci ani de la constituire). La acestea se adauga accesul la subventii, fonduri publice si fonduri externe.

Mihaela MIHALEA