ECONOMIC

* “SAPARD iti da, dar nu-ti baga-n traista!”
Fondurile SAPARD, pe raul Indolentei

* Auto Bari Baia Mare a creat
Oaza motorizata

* Bursa vorbelor

* Minciuni guvernamentale

* INTERVIU - Flaviu Balint, director RCS-RDS Baia Mare
Omul de la cablu

* “SAPARD iti da, dar nu-ti baga-n traista!”
Fondurile SAPARD, pe raul Indolentei

Dintre toate programele europene de pre-aderare (destinate tarilor candidate la UE), programul SAPARD a fost cel mai intarziat in Romania. Cauzele sunt multiple, una din ele (cu care sunt de acord toti analistii) fiind politizarea structurii institutionale. Dar motive ar mai fi. Printre cei responsabili de esec se numara consiliile locale si consiliile judetene, cel putin in cazul masurii 2.1 destinata drumurilor, alimentarii cu apa si canalizarii localitatilor rurale.

Desi in majoritatea satelor din Romania ar fi trebuit sa gasim la aceasta ora macar o vaga urma a lucrarilor cu pricina, toate facute pe banii europeni alocati prin programul SAPARD, realitatea ar soca orice cunoscator a ceea ce inseamna finantare nerambursabila. Si pentru ca singura conditie era ca aproximativ 150 de milioane de euro primiti de la Uniunea Europeana sa fie cheltuiti pana la 30 septembrie 2004, este evident ca romanii nu au fost capabili sa prinda o asemenea “castana”. Este jenant ca acum, cu doua luni inainte de expirarea termenului, sa fie efectuate lucrari care acopera mai putin de o treime din banii alocati. In Maramures, problema finantarilor SAPARD prin masura 2.1 este de-a dreptul dezastruoasa. Din 62 de comune, cate numara judetul anul trecut, doar 36 au depus proiecte, 4 fiind declarate neeligibile. S-au incheiat 13 contracte de finantare, restul de 19 comune fiind in situatia de a avea proiectul aprobat si de a astepta realocarea fondurilor ramase necheltuite de catre alte judete. Paradoxul este absolut. Pe de o parte, exista sume enorme de bani europeni necheltuite, iar pe de alta parte, 19 proiecte din Maramures asteapta o realocare de fonduri. Care o fi dezlegarea enigmei?

“Capul spart” al dreptatii

Adevarul este intr-o ceata densa, care cu greu poate fi risipita. Dincolo de scandalurile de coruptie care au macinat credibilitatea unor functionari SAPARD, dar si a beneficiarilor de finantari, exista o “conspiratie a tacerii” in fata dilemelor presei. Putine au fost cazurile in care s-a dat in vileag vreun matrapazlac si putine au fost raspunsurile responsabililor implicati date intrebarilor noastre. Concluzia generala rimeaza aproape perfect cu etern actualul procedeu de “aruncare a matei moarte peste gardul vecinului”. Cel mai des, cadavrul matei s-a pasat intre Consiliul Judetean Maramures (CJ) si Biroul Regional Satu Mare – Regiunea 6 Nord-Vest, cu un popas scurt la Biroul SAPARD din cadrul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Maramures. Aici, Lucia Mohan, specialist pe probleme SAPARD, a aratat prima cu degetul spre CJ, ca fiind cel responsabil cu popularizarea programului catre consiliile locale: “In acest an, nu s-a efectuat nici o plata pentru masura 2.1 a programului SAPARD. In data de 17 august sunt programate doua proiecte de aductiune cu apa si amenajari de drumuri, catre care se vor face plati partiale, este vorba de Ruscova si Cicarlau, acestea fiind singurele care au respectat termenele stabilite. Restul nu au executat lucrarile! Conditia finantatorului pentru a efectua plata este ca cel putin 20% din lucrare sa fie executata. Din pacate, in 2003, doar cele doua consilii locale amintite au semnat contractele de finantare. Celelalte primarii au fost chemate anul acesta, in primele trei luni. E timp foarte putin pentru a ajunge cu lucrarile la nivelul cerut, pentru ca toate procedurile impun termene stricte (de exemplu, licitatia trebuie anuntata cu 30 de zile inainte). Eu zic ca vinovatii pentru pierderea fondurilor sunt consiliile locale, dar si Consiliul Judetean. Nu au vrut sa apeleze la consultanti buni, documentatia a fost incorect realizata. Un alt motiv de intarziere este si schimbarea procedurii in martie-aprilie 2004. In concluzie, in Maramures, pana in 17 august vor fi achitate partial doua proiecte: Ruscova (in valoare de peste 24 miliarde de lei) si Cicarlau (cu o valoare de peste 32 miliarde de lei).”

Satenii si SAPARD-ul

Nici sumele uriase de bani oferite si nici necesitatea canalizarii, apei si drumurilor in satele maramuresene nu i-au mobilizat pe primarii adormiti in nepasare. “Am depus totul. La noi o fost tare incurcata treaba, ca am mars si la Bucuresti. Am avut probleme ca am incercat sa nu intram pa terenurile oamenilor. O fost o serie de probleme, dar incercam in 2 ani sa terminam lucrarea”, a sustinut Vasile Ardelean, primarul din Ulmeni. Si Farcasa motiveaza ca intarzierea e din cauza birocratiei. “In ianuarie ne-au aprobat si noua proiectul, dar n-am reusit inca sa depunem studiul tehnic. Am facut o multime de drumuri, dar trebuie o multime de acte. Pe masura ce se va face receptia lucrarii, vom primi si banii de la SAPARD”, a spus Ioan Stegeran, primarul din Farcasa. Practic, toata lumea e convinsa ca in cateva zile va reusi sa termine ce n-a reusit nici sa inceapa. Cert e ca la 30 septembrie vom flutura mana in semn de adio unui puhoi de bani dati de-a moaca romanilor incapabili sa ii cheltuie.

Autonomia indiferentei

Consiliul Judetean Maramures pretinde ca n-a poftit la usturoi si gura ii miroase a trandafiri. E vorba de vechiul CJ, desi interlocutoarea noastra (Angela Filip) este tot director in cadrul CJ: “Tot ce tine de SAPARD este la biroul de specialitate din cadrul Directiei pentru Agricultura. Ei ne comunica daca sunt probleme, iar primarii tin legatura direct cu biroul de implementare. Exista autonomie. I-am rugat pe primari acum sa urgenteze transferul de putere, acolo unde a fost cazul, ca sa nu se intarzie cu implementarea proiectelor. Dar nu ii putem obliga la nimic. Ei trebuie sa isi respecte termenele pentru a primi banii. Consiliile locale nu sunt subordonate nici Consiliului Judetean, nici Prefecturii.”

Si totusi, CJ...

“Scadenta e la 30 septembrie. In Maramures, in acest an sunt doua proiecte eligibile cu fonduri disponibile. E adevarat, s-au facut niste modificari la procedura, dar acestea sunt de natura a usura intocmirea proiectelor. Nu cred ca acesta ar fi motiv de intarziere. Pentru acele Consilii Locale care nu si-au respectat termenele de finalizare, se vor rezilia contractele, iar banii vor fi realocati acelor consilii locale care au proiecte eligibile, dar nu au fost disponibile fonduri. Marii vinovati sunt Consiliile Locale care nu au avut inventarul domeniului public ce trebuia depus la Consiliul Judetean, ceea ce il aduce si pe acesta in discutie. Acesta trebuia sa ia masuri ca cei din Consiliile Locale sa isi faca treaba. CJ trebuia sa coordoneze aceasta activitate de inventariere a domeniului public si sa il publice in Monitorul Oficial.” - Ioan Marchis, directorul Biroului Regional SAPARD Satu Mare – Regiunea 6 Nord-Vest

Lavinia Cotarcea



* Auto Bari Baia Mare a creat
Oaza motorizata

Infiintata in august 2002, Auto Bari Baia Mare inseamna, de fapt, una din verigile Auto Italia pentru judetele Maramures, Satu Mare si Salaj. Initial dealer Fiat si Alfa Romeo, in prezent Auto Bari are in portofoliul sau si marca Ssangyong (Coreea), dar si luxoasa Maserati. Recent s-a nascut si “fratele mai mic”: Best Motor. Acesta aduce in vitrina puternicele motoare Honda.

Indiferent ca vorbim despre Auto Bari sau despre Best Motor, subiectul discutiei este acelasi: o echipa de profesionisti, care vor sa atinga standardele occidentale, fara sa iasa din interiorul granitelor romanesti. Eforturile lor se concretizeaza in fiecare zi, o data cu fiecare nou client castigat. Paul Ungureanu, director de marketing si comunicare, spune ca munca nu se incheie la semnarea contractului si livrarea produsului, ci abia atunci incepe. Iar aceasta mentalitate se simte. In 2003, Auto Bari a cunoscut o crestere spectaculoasa pe piata din domeniu, recunoasterea meritelor lor fiind un argument suficient pentru ca pretentiosii de la Maserati sa-i aleaga ca reprezentanti pentru produsele lor. A urmat Honda, prin aceasta colaborare fiind inchis un cerc al optiunilor. Cel ce intra in sediul de pe Bd. Bucuresti 104 A gaseste de la automobilele de familie, la cele luxoase, de la automobile sport, la motoare de putere gigantica, de la autoutilitare, la masini de teren.

Succes recunoscut

Ideea crearii unei oaze occidentale in decorul orasului s-a conturat in 2000, dar de-abia doi ani mai tarziu a avut loc prima livrare Auto Bari: patru automobile Fiat Punto. Decembrie 2002 este momentul in care se deschide primul show-room Fiat si Alfa Romeo, loc in care o echipa de trei oameni au reusit sa intre in elita dealerilor Fiat Grup. Aplaudati la scena deschisa in 2003 pentru ca au depasit targetul planificat, expertii de la Auto Bari au reusit sa convinga piata celor trei judete ca produsele Fiat au cunoscut modificari pozitive importante atat ca design, cat si ca performante tehnice. Urmarea succesului lor este vizibil: noul complex profesionist care va fi inaugurat in luna septembrie. Investitia se intinde pe 1.000 de metri patrati construibili si inseamna un efort financiar de peste 600 mii de euro. In cadrul complexului, o treime va fi rezervata expozitiei, restul urmand sa raspunda nevoilor de service si activitati post-vanzare (centru de diagnoza, statie de inspectie tehnica periodica, spalatorie auto), conform standardelor impuse de producatori.

Slagarul HONDA

Dupa ce Maserati a inscris Baia Mare pe harta reprezentantilor sai (primul autoturism Maserati Quattroporte din Baia Mare fiind comercializat de Auto Bari), a venit randul japonezilor de la Honda sa ia in calcul deschiderea pietei din nord vestul tarii. Best Motor devine al doilea punct de referinta Honda din Romania, dupa Brasov. Alegerea lui Ioan Loiszli ca brand manager Honda inseamna pentru Baia Mare reprofilarea echipei spre activitatea sportiva. Proiectul unei scoli de instructaj, care sa deschida perspective copiilor de 10-15 ani, are ca scop formarea echipei Best Motor capabile sa participe la competitiile de profil incepand cu urmatorii doi ani.

Lavinia Cotarcea



* Bursa vorbelor

Dintre stirile saptamanii trecute, mi-a atras atentia cea referitoare la reglementarile pentru posesorii certificatelor de revolutionar. N-ar fi nici o problema daca n-ar plana inca suficiente semne de intrebare asupra catorva detinatori de asemenea acte. In ciuda scandalurilor provocate de modul mai mult incorect prin care s-au acordat aceste certificate, Iliescu Ion insista in a recompensa si smecherii. Daca ai in dotare o atare diplomuta, poti exclama: Trai, neneaca, pe banii… “nerevolutionarilor”! Facilitati, scutiri, drepturi, proprietati, inlesniri, toate cuvintele care semnifica usurinta in a obtine ceva sau a capata de-a moaca ceva si-au dat intalnire in ograda “revolutionarului”. Repet, daca subiectul acestor facilitati ar fi fost doar ranitii si urmasii nefericitilor ucisi in acele vremuri, nimeni nu ar fi avut nimic de comentat. Dar cata vreme lichelele care si-au dezvoltat circumferinta abdominala pe seama unei tragedii sunt in continuare beneficiarii constiintei incarcate a PSD-ului, e strigator la cer!

Lavinia COTARCEA



* Minciuni guvernamentale

Dupa privatizarea societatilor Distrigaz Sud si Distrigaz Nord, tarifele gazelor naturale livrate populatiei si firmelor vor creste cu circa 2%. Fenomenul vine ca urmare a majorarii tarifelor de distributie cu 10%, nivel convenit de autoritatea din domeniu cu potentialii investitori. Bineinteles ca investitorii nu au fost informati ca, la sfarsitul anului trecut, guvernul promitea scumpiri trimestriale la utilitati. A venit 1 aprilie, care a adus gaze naturale mai costisitoare cu 4%, apoi 1 iulie cu aceleasi majorari, conform negocierilor cu FMI-ul. Guvernul se jura cu mana pe inima ca tarifele vor mai fi modificate crescator doar de inca doua ori pana la sfarsitul anului, intr-o perpetua incrancenare de a gasi rima tarifelor europene. Ei, ca de obicei, guvernantii au mintit! Ne paste o noua scumpire “neplanificata” si inca multe altele, cata vreme rata de recuperare a investitiilor, ulterioara privatizarii, a fost stabilita la 11,7% pe an, pentru perioada 2005-2007. Tineti-va bine!

Lavinia COTARCEA



* INTERVIU - Flaviu Balint, director RCS-RDS Baia Mare
Omul de la cablu

Carte de vizita

S-a nascut la 2 septembrie 1972, in Baia Mare. A absolvit Liceul “Vasile Lucaciu” din Baia Mare, iar in 1995 Facultatea de Fizica din cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj Napoca. Urmeaza doi ani de entertainer la Radio Contact, mai tarziu la Radio Galaxia. Cinemarul il are ca director de publicitate mai mult de un an. In aceasta perioada de activitate in mass-media locala, colaboreaza cu revista Nord Magazin, dar ocupa si functia de fizician la IPEG Baia Mare. Pe lista angajatorilor sai se adauga Sprint Computer, Ontiu Cash/Carry si Roes Intercity, in toate aceste locuri avand un cuvant de spus in domeniul publicitatii, dar si al tehnicii de calcul. In 2001, RDS il considera candidatul ideal pentru postul de director al punctului de lucru din Baia Mare.

Fizica si advertising-ul par a fi domenii fara nici o punte de legatura. Flaviu Balint a gasit drumul spre cele doua destinatii, dovedind ca undeva exista un punct comun. Totul depinde de noroc si de inspiratie. Dar mai presus de orice, depinde de cat suflet pui in ceea ce faci.

A inceput cu vioara. I s-a lipit de suflet abia dupa ce a renuntat sa mai studieze. Au urmat fizica, emisiunile radio, publicitatea si, de trei ani incoace, comunicatiile. Considera o intamplare fericita faptul ca e director al punctului de lucru din Baia Mare a prestigioasei companii Romania Data System (RDS) si spune ca a fost omul potrivit, la momentul potrivit, in locul potrivit. Se pare ca managerii firmei au daca nu calitati din domeniul psihologiei, macar ochi buni in alegerea angajatilor. Flaviu Balint reuseste sa “pacaleasca” interlocutorul, timiditatea lui (atribut specific Fecioarelor, zic specialistii) fiind mascata de un aer mai degraba glacial. Nu neaparat superior, dar care te determina sa i te adresezi cu pronumele de reverenta. De fapt, este “un tip de treaba” care stie exact unde sfarseste distractia si de unde incepe munca. Si viceversa. Este si acesta un secret al succesului?
Reporter: Dupa atatia ani de media si publicitate, cum a fost prima zi de lucru la RDS Baia Mare?
Flaviu Balint: Sincer sa fiu, nu imi amintesc foarte bine prima zi. Se intampla ca tocmai atunci RDS sa preia afacerea celui mai important provider local, SurfNet SRL, si primele luni au insemnat o acumulare masiva de cunostinte noi. Eram 4-5 angajati care trebuiau sa preia un portofoliu important de clienti, portofoliu construit in cativa ani. Ziua de lucru incepea cu circa 45 de minute de discutii cu directorul tehnic al SurfNet-ului (actualul director tehnic RDS Baia Mare), care incerca sa ma puna la curent cu afacerea. Am invatat enorm in acea perioada.
Rep.: Exista ceva comun cu activitatea anterioara?
F.B.: Poate la prima vedere nu se observa, dar cam toata activitatea mea de dupa terminarea facultatii s-a axat pe IT. La radio ma ocupam de productii, in publicitate la fel, am predat si cursuri de operare PC, toate aveau legatura cu IT-ul. La RDS am diversificat mult aria aceasta, fiind vorba de o gama mai larga de servicii: Internet, date, voce si televiziune prin cablu.

Miscari de “trupe”

Rep.: Aici vroiam sa ajung, la televiziunea prin cablu. Ce se intampla cu CRD-ul si Canal 7?
F.B.: Nu se intampla nimic rau. In a doua jumatate a lunii iunie, RCS-RDS a achizitionat reteaua de televiziune CRD Baia Mare, apoi partile sociale minoritare ale firmei Canal 7 care erau disponibile. Compania noastra are un “trecut” in domeniul televiziunii prin cablu, deci miscarea nu a fost surprinzatoare decat pentru cei neavizati. Cele doua firme s-au unit, dand nastere unei singure retele de televiziune prin cablu in municipiul Baia Mare. Avand interese comune, RCS-RDS si Canal 7 au semnat un protocol care marcheaza inceputul colaborarii celor doua companii privind furnizarea de servicii de transmisii de date si telefonie fixa pe reteaua Canal 7. Planurile noastre vizeaza servicii diversificate, de mai buna calitate, la un pret mai mic.
Rep.: Pret mai mic in conditii de monopol local?
F.B.: Nu pot face previziuni pe o perioada mai lunga de timp. Dar toti abonatii vor beneficia de serviciile integrate furnizate de Canal 7 si RCS-RDS, servicii mai diverse si de o calitate net superioara. Tarifele la Internet prin cablu vor scadea, in timp ce calitatea transmisiei va creste, iar pachetul promotional cuprinde si un abonament gratuit de un an de zile la telefonia fixa, abonament care presupune 50 de minute de convorbiri in reteaua Romtelecom si 500 de minute in reteaua RDS. Fostii abonati CRD vor trebui sa aiba rabdare cateva luni, pana cand sistemul de transmisie va fi reconstruit, dar odata incheiate lucrarile, vor beneficia de aceleasi servicii ca si clientii Canal 7.

Dincolo de cuvinte

Rep.: Despre dragoste?
F.B.: Acum as zice ca sunt norocos. Cand plec seara de la birou, ma indrept spre casa ca spre o oaza de liniste. Ne petrecem serile si sfarsiturile de saptamana impreuna. De trei ani sunt si tatic, prin urmare, sunt fericit. Tudor Christian (crestin) este cea mai importanta realizare a vietii mele.
Rep.: Care este calitatea umana primordiala in formarea unui om?
F.B.: Sunt mai multe. Pe Tudor incercam sa il invatam sa respecte viata, indiferent sub ce forma se manifesta. Ma refer la bunatate, la sensibilitatea fata de ceea ce este viu. Nu sunt de acord ca cel mic sa fie invatat ca musca trebuie omorata, gandacii trebuie starpiti, in general, ca viata unui animal depinde de vointa omului.
Rep.: Pasiuni?
F.B.: Imi place sa merg la pescuit. Imi place sa dorm sub cerul liber, nu in cort. Mi s-a intamplat chiar sa ma trezesc sub picaturile de ploaie, dar experienta de a dormi sub lumina stelelor si a lunii e unica. O alta pasiune ar fi tot ceea ce inseamna muzica. Din pacate, programul nu prea imi permite sa ma dedic acestui hobby. Acelasi lucru e valabil in cazul drumetiilor montane. In adolescenta si in anii facultatii batatoream potecile muntilor. Acum, timpul s-a condensat. Iar marea nu imi place. E monotona, acelasi peisaj, doar nisip si apa.

Optiuni si argumente

l Jethro Tull sau Paganini?
Jethro Tull. De fapt, ascult orice muzica care nu ma agaseaza.
l Caine sau pisica?
Caine. Pentru ca se ataseaza de stapan, nu de conditii.
l Naomi Campbell sau Lady Di ?
Niciuna. Pentru ca nu am avut nici sansa sa le cunosc.
l CNN sau Euronews?
Amandoua. Sunt profesionisti.
l Frumoasa sau desteapta?
Daca se poate, amandoua.
l Delta Dunarii sau Cheile Lapusului?
Delta, pentru ca mi-am dorit mereu sa ajung acolo si pana acum nu am reusit.
l Nichita Stanescu sau Adrian Paunescu?
Nichita. Versurile lui imi trezesc ecou in suflet.

Lavinia Cotarcea