ECONOMIC

* Finantarea proiectului “ACSEI” (pentru imbunatatirea mediului) a fost doar o
Strategie pentru salarii babane

* Luxul pe care ti-l poti permite!
Delta, calitate accesibila

* Bursa vorbelor

* Saxonii revin in Maramures

* Finantarea proiectului “ACSEI” (pentru imbunatatirea mediului) a fost doar o
Strategie pentru salarii babane

Ideea ecologizarii iazurilor de decantare a companiilor miniere este una des abordata, dar niciodata rezolvata. Reluata si ras-reluata in discutiile autoritatilor locale, judetene, centrale sau occidentale, problema “deserturilor otravite” din aceste locuri a intrat si in colimatorul organizatiilor non-guvernamentale. Sub masca generozitatii, insa, s-a dovedit ca se ascund interese meschine.

E drept, nu e vorba de bani publici, dar asta nu inseamna ca vinovatii nu trebuie sa dea socoteala. De trei saptamani, GAZETA incearca sa afle cum s-au cheltuit peste 270.000 de euro, finantare oferita de Agentia de protectie a mediului DCMR Rijnmond din Olanda, in decembrie 2002. Administratorul proiectului “Societatea civila activa pentru imbunatatirea mediului” (ACSEI) este asociatia profesionala Green Partners, reprezentata prin cei doi manageri Reka Soos si Ralph Veraart. Istoria ascensiunii celor doi a inceput in perioada 2000-2001, cand studentii Soos si Veraart au abordat, ca tema a lucrarii de diploma, subiectul dezastrului ecologic de la iazul de decantare a societatii Aurul Baia Mare. Lucrarea a avut succes, iar celor doi le-a venit ideea punerii in practica a teoriei. Numai ca in prag de termen final (initial iunie, amanat pentru octombrie 2004), avem curiozitatea sa intrebam ce “marete” realizari a adus acest proiect? Realitatea din teren este argumentul afirmatiei ca ACSEI a fost doar o gaselnita inspirata pentru ca doi studenti “descurcareti” sa faca rost de locuri de munca bine remunerate si sa intre in sistemul fondurilor europene. Datorita accidentului ecologic din 2000 de la Bozanta Mare, un “subiect sensibil”, Green Partners si mai tarziu GeoMMed au avut obiectul muncii.

3.000 de salarii

Cam asta e valoarea proiectului ACSEI. Banii sunt “judicios” repartizati pe capitole. Achizitii: 44.341 euro; costuri operationale: 15.543 euro; rapoarte de audit: 3.000 euro; cheltuieli neprevazute: 12.721 euro; resurse umane: 194.539 euro. Total: 270.144 euro! O privire nu foarte talentata la matematica observa cu usurinta argumentul care vine in sprijinul afirmatiei ca ACSEI ofera venituri frumusele celor implicati. Mai bine de jumatate din valoarea proiectului este dedicata salariilor! In conditiile in care printre obiectivele declarate se numara si imbunatatirea standardelor de mediu si de siguranta aplicate in industria miniera Baia Mare. Insa Green Partners impreuna cu asociatia profesionala GeoMMed s-au bazat pe voluntari ce provin din satele Bozanta Mare si Sasar pentru cateva actiuni de ecologizare in zona. GeoMMed a raspuns de aplicatiile practice in fiecare din cele doua comunitati. In Sasar au fost adunati copiii din scoala pentru a curata malurile raului si pentru plantarea de puieti de salcami pe iazul vechi al Remin-ului. “In Bozanta am inceput, cu sprijinul Primariei (!), sa construim un teren de fotbal, cu un parc pentru comunitate. Aceasta a fost dorinta comunitatii. Nevoia proiectului era de a face o actiune ecologica”, sustine Radu Bolchis, reprezentant GeoMMed. Daca olandezii, adica finantatorii, au fost de acord sa finanteze niste salarii, e in regula. Dar cum ramane cu imbunatatirea standardelor de mediu si siguranta din industria miniera? Cum ramane cu inlaturarea efectelor nocive aparute in urma accidentului ecologic din 2000? Chiar sa fi oferit olandezii un sac de bani pentru a sustine un puhoi de vorbe? Ne indoim.

Cararui costisitoare

Initial plini de entuziasm, “specialistii” Green Partners si GeoMMed au facut carare pe la usile companiilor Transgold SA si Remin SA. Au cules informatii, s-au documentat, au cerut ajutor. Au atras Agentia pentru Protectia Mediului Maramures si Garda de Mediu, pe ai carei reprezentanti i-au “premiat” cu cate o excursie-schimb de experienta in Olanda. Poate asa se explica faptul ca cele doua institutii sunt entuziasmate de “prodigioasa” activitate a societatii Green Partners. Transgold si Remin sunt insa mai retinute in discursuri elogiatoare. “Am colaborat doar pentru intalniri cu comunitatile locale si i-am ajutat sa se documenteze in arhiva noastra. Ei nu prea aveau habar despre ce e vorba, i-am invatat noi. In nici un caz nu ne-au ajutat ei”, a subliniat Iuliu Chioreanu, director general Transgold SA. Gheorghe Mois, seful Serviciului de protectia mediului din cadrul Remin SA, puncteaza: “Multi vin si se bat cu pumnul in piept ca fac si dreg. Am fi fost curiosi sa invatam o tehnologie noua. Dar ei ne-au cerut noua sa ii invatam. Pentru ecologizarea vechiului iaz, le-am propus sa organizam o licitatie pentru achizitia de puieti si pamant fertil. Au refuzat, spunand ca se ocupa ei de achizitii. Am inteles ca au plantat niste salcami acolo. Dar rezultatul e foarte slab. De ce? Pentru ca nu s-au priceput.”

Puncte de suspensie

Urmarind un principiu respectat de occidentali, cel al transparentei, am consultat pagina web a Agentiei de Protectia Mediului Rijnmond DCMR. La capitolul “Proiecte”, Romania este mentionata doar cu localitatile Copsa Mica, Constanta si Bacau. Nici o virgula nu se refera la Baia Mare. De asemenea, nici un punct din cele trei de suspensie nu sunt in dreptul Green Partners sau GeoMMed. Concluzia noastra este una logica: proiectul ACSEI ori este complet nesemnificativ pentru DCMR, ori nu are nici o legatura cu acesta agentie.

Nu aveau bani pentru aplicatii!

Pe harta Green Partners apare la un moment dat si o incercare de colaborare cu Institutul de Cercetari si Proiectari Miniere Baia Mare. “Au venit la noi si le-am propus o solutie experimentala. Discutia a ramas in aer, desi nu am cerut bani pentru tehnologia noastra, pentru ca avem si noi interesul sa se aplice. Eu cred ca nu au reusit sa mobilizeze oamenii din zona. Nu era vorba de sume mari de bani, materialul pentru o suprafata de 100 de metri patrati costa ceva peste 20 de milioane de lei. Cu utilaje si muncitori contribuiam si noi, si Remin. Solutia noastra inseamna un amestec de calcar si fertilizant, cu rolul de a neutraliza acidul din sol. In conditiile actuale, degeaba plantezi. Vegetatia porneste la inceput, apoi se usuca, arsa de acid. Dar ei nu aveau alocati bani pentru aplicatii in teren. Si nu trebuiau facute cheltuieli decat pentru materiale. Dar ei aveau fonduri pentru resurse umane, eventual monitorizare, si nu pentru achizitii.” – Nicolae Sasaran, director general al Institutului de Cercetari si Proiectari Miniere Baia Mare.

Lavinia Cotarcea



* Luxul pe care ti-l poti permite!
Delta, calitate accesibila

Saptamana trecuta a avut loc inaugurarea oficiala a noului magazin Delta din Baia Mare, situat pe Bd. Republicii nr. 29. Prin deschiderea acestui magazin, al 23-lea din reteaua Delta, compania dovedeste inca o data ca se numara printre liderii pietei de produse pentru amenajari interioare. Dar intentiile firmei nu se opresc la comert.

Pe langa persoanele ce doresc sa isi amenajeze locuinta, Delta se adreseaza in egala masura arhitectilor si firmelor de constructii, oferind materiale de informare: cataloage, agremente si specificatii tehnice, fiind preocupata si de initierea unor actiuni de promovare a arhitecturii romanesti. Delta recunoaste rolul arhitectului in relatia cu beneficiarii finali ai lucrarilor realizate de acestia, cautand sa ii atraga in alegerea produselor companiei, pentru a oferi spatiului amenajat stil si confort in conditii de calitate. Activitatea de comert este secondata de consiliere in alegerea produselor, servicii de montaj, fiind pus la punct si un sistem de vanzari in rate. Fiind un lider pe piata produselor de amenajari interioare, Delta impune in Romania tendintele internationale. In magazinele companiei sunt oferite peste 10.000 de produse. Campania declansata la inceputul lunii iulie sta sub sloganul “Luxul pe care ti-l poti permite”, gratie ofertei Delta Economic care se refera la gresie si faianta importata din Spania si Italia comecializata la preturi intre 169.000 lei/mp si 230.000 lei/mp. Partenerii Delta sunt cei care asigura varietatea produselor comercializate, renumele acestora fiind o garantie a calitatii – GranitiFiandre, keope, Fap Ceramiche, Bisazza, Marazzi, Azulejos Borja, Metropol, Kludi, Laufen, Hatria.

Amenajarea Delta

Infiintata in 1996, compania a activat inca de la inceput pe piata importurilor, distribuind produse pentru amenajari interioare si finisaj. Primul magazin a fost inaugurat in martie 1997, unde se comercializau gresie si faianta glazurata. Investitiile in infrastructura si logistica au facut ca in prezent, Delta sa insemne 23 de magazine, depozite regionale si mijloace de transport proprii, retea ce a asezat compania in fruntea clasamentului. Atingerea statutului actual al Delta, de lider al pietei de amenajari, a implicat investitii importante in marketing, urmarindu-se dezvoltarea gamei sortimentale de produse oferite, pana la 14 grupe distincte, cresterea varietatii de produse ajungand la peste 1.000 de produse pentru amenajari oferite din stoc clientilor Delta si peste 10.000 asigurate pe baza de comanda, dar si asigurarea de servicii cu valoare adaugata si servicii complementare de calitate: consiliere pre si post-vanzare, transport la domiciliu, montaj. Ponderea segmentelor de clienti vizate a evoluat in timp, punandu-se din ce in ce mai mult accent pe contactul direct cu clientii (consumatori finali, specialisti) in dauna unei abordari prin intermediul distribuitorilor. In acest mod s-a ajuns ca vanzarile catre consumatorii finali sa reprezinte 50% din total, iar catre specialisti (arhitecti, firme de constructii) 30% din vanzarile Delta. Portofoliul de produse Delta acopera absolut tot necesarul camerei de baie si trei sferturi din cel al bucatariei (nu se comercializeaza produse electrocasnice). Restul spatiilor din compunerea unei locuinte, cladiri de birouri sau industriale sunt acoperite la nivelul placarilor cu produse ceramice: gresie, faianta, klinker sau granit. In magazinul Delta puteti gasi gresie glazurata, faianta, gresie portelanata, decoruri ceramice, adezivi si chituri, cazi si cabine cu hidromasaj, profile, caramizi de sticla, baterii, obiecte sanitare, mobilier de baie, saune, mozaic de sticla, accesorii de baie, scule de taiere.

Lavinia Cotarcea



* Bursa vorbelor

Sa fie vremea? Sa fie oboseala? Sau poate lehamitea. Ori convingerea ca vorbele nu pot schimba nimic. M-am plictisit de argumentari logice, de asocieri de cuvinte mai mult sau mai putin reusite, prin care incercam sa explic, sa atentionez sau sa ridiculizez intamplari din viata. Care e dura, cica… un altfel de “la toti ni-i greu” (cu precizarea ca unora le e mai greu ca altora). Indiferent ca e vorba de boala, saracie (tot un soi de boala), singuratate, coruptie, grindina ori toate la un loc, cauza alienarii nu importa. Ceea ce conteaza pentru ceilalti e faptul ca iesi din rand. Ori asta nu se poate trece cu vederea. Musai o atare fapta cere pedeapsa. Izolarea, degetul aratator (ori cel mijlociu) indreptat spre tine, devierea oricarei incercari de clarificare, chiar asezarea pe raftul rezervat patologicului, sunt pedepsele pe care ti le ofera cu darnicie cei “normali”. Si atunci ajungi sa te intrebi: la ce bun? Ce, eu nu pot fi “normal”? Daca raspunsul e negativ, esti o cauza pierduta. Pentru ceilalti. Daca mai ai nevoie de ceilalti.

Lavinia COTARCEA



* Saxonii revin in Maramures

Prezent in Maramures, Wilfried Gruber, ambasadorul Germaniei la Bucuresti, a recunoscut ca judetul nostru este privit ca o potentiala piata de desfacere importanta a produselor germane. “Dupa opt secole, saxonii revin in Maramures, de data asta nu pentru minerit, ci pentru a ajuta la dezvoltarea mediului economic din zona. Am studiat posibilitatea ca firmele germane sa participe la realizarea proiectului ISPA obtinut de municipiul dumenavoastra, precum si implicarea specialistilor nostri care au experienta in reabilitarea zonelor miniere dezafectate”, a afirmat Wilfried Gruber. Vizita ambasadorului german s-a desfasurat prin cuprinderea zonelor turistice din Viseu si Valea Izei, dar si intalniri cu autoritatile locale din Sighetu Marmatiei, Baia Mare, Forumul German, Prefectura si Camera de Comert si Industrie Maramures. Recunoscand potentialul local pentru dezvoltarea turismului, Wilfried Gruber s–a declarat interesat de solutiile ce se vor gasi pentru a pastra legaturile transfrontaliere dupa introducerea vizelor pentru Ucraina, dar nemultumit de legislatia economica existenta.

Lavinia Cotarcea