ECONOMIC

* Au disparut promisiuni si bani din proiectul de pietruire a ulitelor
Cu opincile-n noroi

* Onedin SRL - specialistul reparatiilor
Pilotul electronic

* Actualizarea dramei lui Pinocchio

* Bursa vorbelor

* Au disparut promisiuni si bani din proiectul de pietruire a ulitelor
Cu opincile-n noroi

“Drumurile noastre toate, se vor asfalta vreodata". Asa suna adaptarea de tranzitie a slagarului lui Dan Spataru. Numai ca, transpus in economia post-decembrista, refrenul s-a dovedit o mare bula de... spuma. Si, apropo de Bula. In mileniul al III-lea, taranii din satele maramuresene sunt inclestati intr-o batalie a opincii cu mocirla. Un nenorocit de drum pietruit ar fi prea mult.

Desi toti "strategii" urla cat ii tin bojocii ca avem nevoie de infrastructura, ca turismul si dezvoltarea economica a oricarei localitati sunt dependente de calitatea cailor de acces, drumurile sunt in coma profunda. Despre drumurile comunale s-a vorbit mai putin, cu toate ca aici problema e in acelasi stadiu ca in mileniul I. Intentii parca au mai fost. Adica, in toate campaniile electorale se strecoara fraze bine ticluite legate de aspectul drumurilor din mediul rural. La fiecare patru ani, promisiunile se inghesuie in desagile celor care vaneaza votul lui Duduies al Stanii, insa dupa alegeri.... tacere si praf. Praf care se leaga de promisiuni si de opinci. Primarii arata cu degetul spre Consiliul Judetean (CJ). Ca doar de acolo ar trebui sa vina banii. Unii au descoperit varianta de finantare oferita de SAPARD. Altii stau si se lamenteaza, privind cu jale spre lutul stramosesc ce nu vrea, in ruptul capului, sa se transforme in autostrada. In 1997, Guvernul a emis hotararea 577 care se refera la alimentarea cu apa, electrificarea si pietruirea drumurilor din sate. Initial, in Maramures, primarii din 25 de localitati s-au inghesuit sa depuna cereri pentru a primi fonduri. Chiar si CJ Maramures a considerat potrivit sa prinda aspectul in "Strategia de dezvoltare economica-sociala a judetului". Impresia artistica a fost realizata. Cum stam insa cu faptele?

Umfland gogosi

Din cele 25 de localitati care trebuiau sa primeasca bani pentru a-si pietrui drumurile comunale, CJ Maramures raporteaza semet ca si-au finalizat lucrarile... doua: Botiza si Rona de Sus-Costiui. Insa primarii celor doua comune spun altceva. “In primavara am reparat 1,5 km de drum, care asigura legatura intre Botiza si catunul Valea Sasului. A fost vorba numai de pietruire si balastare, noi am fi vrut sa-l asfaltam, dar s-a pus accent pe drumuri mai circulate, desi pentru dezvoltarea agroturismului si economiei ai nevoie de drumuri. Banii au fost de la Guvern, nu-mi amintesc cu exactitate cati. Ni i-au dat in euro, si au fost calculati la cursul de schimb", clarifica Ioana Trifoi, primarul din Botiza. Ioan Romaniuc, primarul din Rona Sus este stupefiat. “Am depus proiectul pentru pietruirea unui drum vechi, Solonet ii zice. Am inteles ca a fost aprobat, am depus si studiul tehnic si acum asteptam rezultatul si finantarea. Nu stiu de ce au scris cei de la Consiliul Judetean ca investitia este finalizata! Nici vorba de asa ceva", a spus contrariat Romaniuc.

...inainte de alegeri

Pentru 2004, lista lucrarilor de pietruire a drumurilor comunale are patru rubrici ocupate de catre comunele Copalnic-Manastur, Somcuta Mare, Grosi si Basesti. Consiliul Judetean sustine ca banii alocati acestor comune (3,5 miliarde de lei) au fost primiti in totalitate de catre Consiliile Locale, iar lucrarile au fost repartizate de catre acestea prin licitatie. Ghiciti cine a castigat aceste licitatii? Drumuri Judetene SA. Daca ii iei repede pe primari, s-ar putea sa spuna ca societatea le-a fost "recomandata". Apoi, isi aduc brusc aminte ca intr-adevar, "a fost licitatie". La Somcuta Mare a fost repartizata suma de 500 de milioane de lei. Primarul Vasile Romul Pop sustine ca "am cerut bani de doua ori si i-am primit in urma cu vreo luna. Lucrarile s-au inceput, s-au asfaltat 500 de metri spre Posta. Am mai avea nevoie de fonduri pentru drumul din Somcuta spre Buteasa." Asfaltat? Aha, aici e simplu: banii n-au ajuns pentru ca, fiind repartizati pentru pietruirea a 1 km de drum, au fost folositi pentru asfaltarea a 500 de metri. Si in Grosi, primarul Gheorghe Lupan s-a intins mai mult decat ii era patura. "Am primit 1,5 miliarde de lei pentru drumul spre Manastirea Habra, inainte de alegeri. Din cei 2 km de drum din centrul Grosiului pana la manastire, am asfaltat circa 500 de metri". Consiliul Judetean sustine insa ca a alocat suma pentru pietruirea a 3,45 km de drum. Cu alte cuvinte, anul electoral a adus oamenilor de la sate numai promisiuni si cativa km de drum pe ici-pe colo. In ritmul asta, poate prin anul 3004 vom scapa de colbul ulitelor patriarhale.

Panoul pietrasilor

Comuna Basesti ar mai avea nevoie de bani. Insa CJ a dat comunei 800 de milioane de lei pentru pietruirea a 1 km de drum. Ioan Calauz, primarul comunei Basesti afirma ca a primit banii. "Am pietruit 6 km de ulita si am asfaltat 500 de metri. Dar pentru a termina tot, mai am nevoie de bani. Lucrarile tuturor ulitelor ar avea o valoare ce se apropie de 3 miliarde. Nu voi primi atatia bani de la CJ, asa ca m-am gandit la un proiect SAPARD. Om vedea", a declarat Calauz.

Banii care-au disparut!'

Comuna Copalnic Manastur a primit 700 de milioane de lei pentru lucrarile de pietruire executate in luna aprilie 2004. Pe hartie. Primarul Mircea Cotofan sustine ca... nu a primit nici un leu! "Stiu ca trebuia sa primim 300 de milioane (?), dar nu am primit nimic. Drumul spre Dealu Corbului, de care intrebati, e prins intr-un proiect SAPARD, in valoare de 33 miliarde de lei." La aceasta ora, Mircea Cotofan declara sus si tare ca nu il mai intereseaza problema, pentru simplul motiv ca a pierdut alegerile locale. Cu alte cuvinte, dupa mine, potopul! Sa fie oare si acesta un motiv pentru care lumea nu s-a inghesuit in a-i oferi voturile? Ca parca nu e fair-play sa afirmi "nu mai e treaba mea, eu nu mai sunt primar!" Bine, bine, dar CJ sustine ca a trimis banii in luna mai. Unde-s banii? Suntem curiosi, de unde rezulta ca vom afla adevarul. Ceea ce va ustura. Rau. Pana atunci, ramane realitatea. Problema drumurilor comunale este inca nerezolvata in Maramures. S-a carpit cate ceva, dar lipseste spiritul gospodaresc si chiar bunavointa edililor.

Lavinia COTARCEA



* Onedin SRL - specialistul reparatiilor
Pilotul electronic

La prima vedere, laboratorul cercetatorului pare a nu avea nimic in comun cu surubelnita meseriasului care ne repara frigiderul stricat. Totusi, Constantin Lumezeanu a reusit sa uneasca cele doua puncte ce pareau pe orbite diferite. Si in foarte scurt timp s-a impus pe piata serviciilor locale, devenind un punct de reper in catalogul electronicelor si electrocasnicelor. Nu exista in zona vreun comerciant de electronice si electrocasnice care sa nu fi auzit de Onedin SRL si de Constantin Lumezeanu. De profesie inginer electronist, Lumezeanu a lucrat o buna bucata de vreme in cercetare. Dupa 1989, cand cercetarea a devenit o Cenusareasa in Romania, a parasit Institutul de Cercetari Miniere Baia Mare si a pornit o afacere particulara. Dar nu si-a tradat pasiunea pentru electronica, firma sa avand ca obiect de activitate vanzarea, instalarea si asigurarea de service pentru tot soiul de aparate si instalatii electronice si electrocasnice. Daca achizitionati un asemenea produs, pe certificatul de garantie veti intalni cu siguranta mentionata firma Onedin SRL, ca fiind cea care asigura service-ul in judet.
Reporter: De ce ati ales acest domeniu de activitate intr-o perioada in care comertul era infloritor?
Constantin Lumezeanu:
E adevarat. In 1993, lumea era inca avida de nou, dar lucrand in domeniul electronicii nu aveam cum sa ma departez si sa ma apuc sa vand salam. Asta stiu sa fac, asta fac. In acea vreme, exista pe piata un gol cauzat de faptul ca in perioada anterioara serviciile de reparatii erau asigurate de cooperativele locale care nu au reusit sa tina pasul. Pe acest gol de piata am aparut si am reusit sa ne impunem.
Rep.: Cum?
C.L.: Ar fi logic sa spun prin profesionalism si respectarea cuvantului dat. Acesta este, de fapt, adevarul, insa azi aceste cuvinte sunt golite de continut. Totusi, vreau sa spun ca avem cei mai buni meseriasi si cred ca acesta este secretul succesului. Sa fii cel mai bun, sa nu iti bati joc de client si sa oferi servicii de calitate.
Rep.: Sunt vanzarile un domeniu important in activitatea dumneavoastra?
C.L.: Am inceput distributia de produse electronice si electrocasnice in '95-'96, dar nu acesta este domeniul principal. Avem mai multe ateliere de service, in functie de tipul de aparatura sau instalatie. Mai facem si instalari de echipamente anti-efractie (avem avizarile de la Ministerul de Interne), instalam echipamente de aer conditionat, alarme auto si cam toata gama de electronice. Ar fi mai usor sa indic ceea ce nu facem in domeniul electronicii si electrocasnicelor si firmele cu care nu colaborez. Visul meu este sa infiintez un centru judetean de service in care orice nevoie a clientului sa poata fi satisfacuta. Pentru asta am nevoie de un spatiu generos si probabil ca in scurta vreme voi reusi acest lucru. Pare neprofesionist sa primesc clientii intr-un apartament de bloc, dar deocamdata asta e situatia.
Rep.: In afara de dragostea pentru electronica, ce pasiuni aveti?
C.L.: Sunt un practicant patimas al orientarii automobilistice. Am descoperit acest sport pe vremea cand lucram la Institutul de Cercetari. Acum imi petrec aproximativ cinci weekenduri pe an participand la competitii internationale. Am o multime de cupe, precum vedeti.
Rep.: Ce nu v-am intrebat si ati fi vrut sa mentionati?
C.L.: Poate despre regrete. Singurul este plecarea din tara a singurului meu copil. Fiica mea este medic in Noua Zeelanda si ne lipseste foarte mult. E drept, ma bucur ca o duce bine, dar pentru ca tot ceea ce facem in viata, facem pentru copiii nostri, daca ea a plecat, parca nu mai vad rostul. Asta nu inseamna ca renunt.

Lavinia COTARCEA



* Actualizarea dramei lui Pinocchio

In urma rezultatelor alegerilor locale, disperarea guvernantilor se zareste cu ochiul liber. De la cel mai mic la cel mai mare, toti "implicatii" se caznesc sa gaseasca solutii de aburire a electoratului. Ultima gogorita scoasa pe interval este recentul anunt al ministrului delegat in relatia cu partenerii sociali, Marian Sarbu, care (raportandu-se la delirul sefului guvernului) a (re)promis dublarea salariului minim pe economie pana in anul 2008. Ministrul a lasat sa se inteleaga ca epocala realizare e conditionata de pastrarea actualului guvern. Nu a explicat insa cum va fi realizata aceasta selenara crestere salariala. Toti analistii cu scaun la cap certifica faptul ca halucinantele promisiuni ar trebui sa se bazeze pe strategii viabile de crestere economica. Si doar nu suntem China sa inregistram cresteri anuale de 10% in economia nationala! Anuntul deznadajduit este evident electoral, fara nici un suport logic care sa-l faca realizabil. Nici pensionarii nu sunt uitati, acestora fiindu-le promisa majorarea pensiilor cu 10%, iar pentru unii fiind luata in calcul chiar dublarea pensiilor. Ne amintim de o tribuna unde in decembrie '89... Dar, "asezati-va linistiti"...

Lavinia COTARCEA



* Bursa vorbelor

Tare mi-a placut iesirea la rampa a tatukului Ady, al nostru (?) prim-ministru. Tocmai pe cand intrasem la idei cum ca macar in ceasul al "enspelea" pesedistii si-au dat seama ca au luat-o urat pe coaja si o sa-si vare coada intre picioare, Nastase a monopolizat ecranele televizoarelor. Ce avea dumnealui de comunicat? Nimic nou. A repetat absurd si enervant miraculoasele realizari economice obtinute de guvernarea ultimilor patru ani, de parca toti cei care se uita la tembelizor sunt deja decrepiti si nu mai dibuie realitatea. In vreme ce Banca Mondiala nu mai pridideste cu rapoartele care spun ca suntem in cofa, comisarul UE Verheugen ne trage de urechi, propunand amanarea integrarii Romaniei pana in 2008, iar Bulgaria a incheiat negocierile cu UE, Nastase are tupeul sa afirme ca suntem inscrisi pe traiectoria corecta spre Europa. Fara sa sufle o vorbulita despre esecurile privatizarii, arieratele colosilor industriali, nivelul de trai ce tinde spre minus infinit, esecurile reformelor in administratie sau in sistemul de pensii si cate altele pe care le stim cu totii. Sa fim seriosi!

de Lavinia COTARCEA