ECONOMIC

* Primarul “Gavris” mondializeaza problema din Boiu Mare
Apa Si aparentele care inseala

* Intreprinzatori particulari executati, in schimb,
Granzii datornici, iertati

* Bursa vorbelor

* Deruta leului greu

* Primarul “Gavris” mondializeaza problema din Boiu Mare
Apa Si aparentele care inseala

Epopeea alimentarii cu apa a comunei Boiu Mare se apropie de final. Cel putin asa sustine primarul Gavril Pop. Inaugurarea instalatiei de alimentare cu apa a satelor Prislop si Boiu Mare e trambitata cu surle, invitatii si protocol, de parca toate lucrurile sunt limpezi ca apa de izvor. Realitatea il contrazice…

Cursul apelor din Boiu Mare indica limpede ca e inflatie de nereguli in legatura cu proiectele facute, modificate si ras-modificate. Acelasi lucru s-a petrecut si cu termenele de dare in folosinta. Inceputa in primavara lui 2003, lucrarea de aductiune de apa si montare de cismele cu apa in comuna Boiu Mare este un proiect propus in 1997! Fostul primar, independentul Emil Hosu, a reusit sa obtina cuprinderea comunei intr-un program national creditat de la Banca Mondiala, investitor fiind Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, iar beneficiar, Consiliul Judetean. Problemele au aparut inca de la inceput. Proiectul prevedea ca lucrarea sa fie executata pe domeniul public, iar daca era nevoie de includerea unor teritorii aflate in proprietate privata, terenurile sa fie achizitionate de catre primarie. Cetatenii urmau a fi despagubiti cu sume de bani sau cu alte terenuri. “Era imposibila aplicarea proiectului numai pe domeniul public. In comuna este cea mai mare rezerva de piatra de calcar din judet, asa ca, inevitabil, se ivesc probleme la saparea traseului si trebuie sa intri pe terenul oamenilor. Principala masura gresit aplicata este cu devierile de la traseu”, afirma atunci Lazar Gavril, consilier local. Fostul primar, Emil Hosu, sustine ca s-au facut abuzuri, fiind incalcat dreptul de proprietate al cetatenilor care detineau terenurile prin care s-a trecut cu instalatia. “Nu stiu daca familia pe terenul careia se gasesc pompele de captare, ce au fost imprejmuite, fara a fi prevazut loc de acces, si-a rezolvat situatia. Este un abuz de incalcare a proprietatii private.” In plus, locul de captare a apei era pe proprietatea unuia, iar bazinul principal era amplasat pe domeniul altuia.

La Sfantu- asteapta

Gavril Pop, primar in Boiu Mare, a vehiculat mai multe termene de predare a lucrarii, care se intind deja pe aproape un an. Istoria consemneaza epopeea aductiunii de apa in comuna, pornind din vara lui 2003. “Lungimea conductei va fi de 8 km pe localitate. 1,2 km e de la statia de pompare pana la bazin. Toata lumea se va putea racorda la apa. Cu apa ii tare mare problema, de fapt e o problema la nivel mondial. Primul termen de predare a fost in 26 iulie 2003, nu va fi gata exact la timp, dar la 1 octombrie 2003... Avem tot felul de piedici si din partea unora, si altora, mai ne incurca si vremea... Dar suntem destul de avansati. In Boiu e terminata distributia. Finantarea trebuia sa fie 50% de la buget – 50% de la oameni. Si de la buget au venit banii asa cum au venit, de la oameni n-am mai putut, ca n-am dat drumul. Acuma o sa dam drumul si nu se face racordul pana nu-si achita fiecare”, declara Pop, anul trecut. La inceputul lui 2004, am reiterat intrebarea beneficiarului lucrarii, Consiliul Judetean Maramures, care a amanat din nou receptia lucrarii, repropusa in 18 decembrie 2003. “Lucrarea nu e gata. Receptia a fost programata pentru luna decembrie 2003, dar, in momentul livrarii containerului cu statia de tratare a apei, s-a constatat ca legaturile hidraulice nu corespundeau. A urmat reproiectarea”, era de parere Grazziela Bolma, director executiv adjunct la Directia Generala Tehnica a Consiliului Judetean Maramures. La aceasta ora, Gavril Pop spune ca, in sfarsit, s-au incheiat lucrarile. Dar cu ce pret? Lumea spune ca nu s-a respectat proiectul, ca s-a intrat in proprietatile locuitorilor, ca s-au alocat fonduri suplimentare tocmai din cauza acestor nereguli, ca pretul apei va fi mare pentru cetateni. Iar despre cismelele care erau prevazute initial in proiect, nu mai vorbeste nimeni. “In fata bisericii era prevazuta si pregatita pentru montare o cismea. In urma cu doua luni, groapa a fost astupata, iar cismeaua a disparut fara urma”, declara Emil Hosu, fostul primar al comunei. Alte nereguli si incalcari ale proiectului le gasiti alaturat.

Trambita lui “Gavris”

“Sunt lansate invitatiile pentru inaugurarea de pe 26 mai. De saptamana viitoare (17-23 mai, n. red.) se incarca instalatia. E vorba de doua localitati – Prislop si Boiu Mare. Am intarziat din cauza ca am avut niste calamitati in primavara, cu debite foarte mari de apa. Ultimul termen a fost 18 decembrie, dar a inghetat si nu s-a putut lucra. Da, a fost un necaz la statia de filtrare, ca nu corespundeau intrarile cu iesirile, dar asta nu a fost mare problema. S-a rezolvat si acum bazinul e echipat.”

Abuzurile

“Mai ales in Prislop, proiectul e modificat in mare masura. Exista conducte de apa deja impamantate in locuri neprevazute de proiectul aprobat. Cel putin 1 km de conducta e pus de primar dupa bunul lui plac. De exemplu, in centrul civic al comunei nu exista hidrant, desi proiectul prevedea 16 hidranti. A fost montat unul singur, langa bazinul central de apa, probabil pentru a nu se aprinde apa si pietrele din jur, zona fiind nelocuita. Din cauza modului defectuos de implementare a acestui proiect, in Prislop e necesara achizitionarea unui nou sistem de pompe, care sa aiba dispozitiv de impingere a apei. Efectul se va regasi in supracosturile de tarifare a apei, ce vor fi suportate de cetateni. Nerespectarea proiectului in ceea ce priveste debitul de apa a fost cauza distrugerii sistemului de captare a apei, in primavara. Sistemul e compromis, acum arata ca dupa bombardament. Cred ca in acest moment, de efuziune electorala, s-ar cuveni amplasarea unei pompe si la biserica din Boiu Mare, care e inclusa in proiect, asa cum abuziv s-a instalat la manastirea greco-catolica din Prislop”, e de parere Emil Hosu, preot la Biserica ortodoxa din Boiu Mare, fost primar al comunei in timpul mandatului caruia au fost facute studiile de fezabilitate a aductiunii cu apa.

Lavinia Cotarcea



* Intreprinzatori particulari executati, in schimb,
Granzii datornici, iertati

“Hai la lupta cea mare…” Cam acolo se incadreaza transpiratiile guvernului, aflat pe ultima suta de metri, transpiratii izvorate in urma tardivelor zbateri pentru a micsora valoarea giganticelor arierate din economia romaneasca. Singura solutie re-gasita si re-aprobata este inghetarea datoriilor acumulate de companiile de stat. Adica, de balenele esuate pe tarmul economiei mioritice.

Ca amnistiile fiscale acordate doar unora depasesc limita fairplay-ului, nu intereseaza decat pe cei care sunt lasati de izbeliste. Adica, intreprinzatorii particulari. Cu ceva vreme in urma, datoriile catre bugetul de stat erau iertate cu ceva mai multa pudoare. Ordonantele cu pricina prevedeau indulgenta pentru toti cei care, dintr-un motiv sau altul, au acumulat datorii impresionante si sunt in imposibilitate de a le achita. Atunci se lua masura esalonarii acestor debite, eventual cu anularea penalitatilor. Insa, de o vreme incoace, a devenit un fapt banal ca mamutii falimentari de stat sa fie iertati pentru incompetenta manageriala, in timp ce particularii se zbat pentru supravietuire, achitandu-si, cu chiu, cu vai, darile. Este sfidator sa acorzi clementa “repetentilor” si sa devii exigent cu cei care “trec clasa”. Si inca pe banii cetatenilor.

Ordonante anti-concurenta

Una din ordonantele de urgenta, care au trecut neobservate, a fost publicata in Monitorul Oficial din 30 aprilie 2004 si se refera la masurile “salvatoare” luate de Guvern pentru finalizarea privatizarii unor societati comerciale de stat, dar si a unor firme privatizate deja, cica pentru consolidarea lor. OU 26 din aprilie 2004 prevede, pe langa aliniatele referitoare la privatizarea accelerata, si inlesniri la plata obligatiilor datoriilor bugetare, cu stergerea penalitatilor acumulate. Societatile cu capital majoritar de stat care se afla in curs de penalizare vor fi, conform ordonantei, scutite total sau partial de la plata obligatiilor restante la data de 31 decembrie 2003, adica impozite, taxe, contributii, credite si garantii acordate de creditorii bugetari, APAPS sau gestionate de catre administratiile publice locale, cu acordul acestora (art. 26). Interesant este faptul ca societatile deja privatizate beneficiaza si ele de scutiri totale sau partiale de la plata a creantelor proprii sau creditelor bugetare. Cuvantul de ordine este consolidare, iar pentru salvarea falimentarilor, ordonanta suspenda si judecarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare, procedurile de executare silita si lichidare pentru 17 societati.

Amnistia largita

Asta se intampla la sfarsitul lunii trecute. Dar milostenia nu s-a oprit aici. Saptamana trecuta, ministrul Mihai Tanasescu anunta ultimul act de filantropie a guvernului: inghetarea datoriilor acumulate pentru 72 de companii, cu termen la 31 decembrie 2006, astfel incat cei care reusesc achitarea restantelor pana la 1 ianuarie 2007 sa beneficieze de stergerea arieratelor. Ideea este surprinzatoare in contextul in care anul trecut a rasuflat faptul ca se va lua o asemenea masura, generand protestele intreprinzatorilor privati, iar guvernul a negat posibilitatea adoptarii amnistiei. Uitand de declaratiile date in acel moment, Mihai Tanasescu a expus, ca pe o descoperire de ultima ora, ingredientele expirate ale ordonantei cu pricina. Nu e noua nici asa numita “sanctionare drastica” a managerilor incompetenti, care nu vor reusi sa respecte termenele de plata a datoriilor curente. Originala este infuzia a 8.000 de miliarde de lei, un sfert din capital fiind alocat societatilor din sistemul de distributie a energiei electrice, restul fiind orientat spre distributiile de gaze, pentru achitarea sumelor restante catre furnizori. Culmea ar fi ca toate stradaniile sa se faca degeaba, iar incompetenta sa-si arate coltii inca o data.

Lavinia Cotarcea



* Bursa vorbelor

O femeie in varsta, cu batic negru si poseta de vinilin, oprita in fata unui panou de pe care ii zambea pe toate lungimile de unda un individ tras la costum, cravata si camasa, toate matasoase. “Uite, maica, aista-i al care zicea la televizor ca o sa dea case la tineri. L-am votat si io data trecuta, ca fie-mea, saraca, sta cu barbatu-so si cu trei prunci in camera ei de fata, la mine-n casa. Si io am numa’ doua incaperi, bucataria si camera fetei. E mare inghesuiala si nici nu-mi place sa le stau in cale. Asta o promis, noi l-am votat si am asteptat. Da’ o uitat ce-o zas acu-s patru ani. Oare de l-oi vota iar, a fi cumva?”. Ii raspund ca asa e in politica, se promit multe in campanie, se fac putine dupa alegeri. Femeia nu pricepe. Ea stie ca-i rusine mare sa nu iti respecti cuvantul dat. Dar cum nu exista lege care sa sanctioneze nerespectarea promisiunilor, politica, amorul si afacerile abunda de vorbe-n vant. E campanie electorala. E campanie, afara ploua si mi-e lehamite.

Lavinia COTARCEA



* Deruta leului greu

Mult trambitata denominare a monedei autohtone are deja probleme. Dupa ce s-au dat tot felul de termene optimiste si scurte, oficialii anunta ca leul greu va aparea de-abia prin 2006. In sfarsit, s-au gandit si guvernantii ca nu e un proiect simplist, Banca Nationala avand nevoie de cel putin un an pentru pregatirea detaliilor tehnice. Iar saptamana viitoare, unul din subiectele aflate pe ordinea de zi a guvernului se va referi la decuparea celor patru zeroruri din coada leului. Operatiunea e utila mai ales celor care isi bat capul cu operatiunile contabile din sistemul financiar-bancar. Se mai spune ca denominarea ar pregati trecerea la euro. Insa nimeni nu sufla o vorba despre costurile financiare din sistemul bancar, costuri care vor fi suportate de contribuabil. Si desi continua deruta privind modul in care se va reflecta denominarea in buzunarul cetateanului, teoriile privind binefacerile acestei masuri au cam incetat. Se merge pe principiul “om trai s-om vedea”.

Lavinia COTARCEA