ECONOMIC

* Cum s-au cheltuit banii PHARE pentru integrarea rromilor
Caramizi de bani si argila

* Sara Merkur adopta o noua strategie
Cheia succesului

* Bursa vorbelor

* Monitorul creditelor

* Cum s-au cheltuit banii PHARE pentru integrarea rromilor
Caramizi de bani si argila

S-a batut moneda pe tema imbunatatirii situatiei economice a rromilor, integrarii in colectivitati, educatiei lor, bla, bla… Intentii frumoase. Rezultatele, insa, pot fi comparate cu picatura din ocean. Vedeti, moneda obtinuta e fara valoare. Fonduri PHARE (europene adica) au fost folosite mai mult pentru… derutarea ”adversarului”. Un soi de ”hai sa cheltuim banii, daca tot ii capatam, si plusam si la impresia artistica”.

Ca treaba a functionat in termenii descrisi, stau marturie ”glorioasele realizari” de la Hideaga si Seini. Sub denumirea pompoasa ”Integrarea socio-economica a rromilor prin activitati generatoare de profit”, Consiliul Local Seini a obtinut 48.200 euro pentru un proiect PHARE. Suma faina, nu-i vorba. Si cum de rromi nu duce lipsa Seiniul, s-ar fi putut spune ca banii puteau rezolva o problema sociala destul de complicata. Educatia nu e chiar punctul forte al comunitatilor de rromi, iar de specializari profesionale nu s-a prea auzit in zona. Cum programul electoral e musai sa fie bifat, cei de la Primaria Seini si-au suflecat manecile si s-a apucat de treaba. Ce sa inventeze, cum sa duca la bun sfarsit o corvoada ca asta? Bingo! O caramidarie. Nu era nici prima, nici ultima, si cat de dificil putea fi un asemenea proiect?

Bascula si computerul

Odata proiectul aprobat, s-a ridicat un sopron, s-a luat o presa de caramida, o autobasculanta si un PC, ca deh, computerul e esential la asa fabrica de anvergura. Totusi, peste 48.000 de euro? Mararu Ioan, inginer la Serviciul Investitii si Finantari Externe a Primariei Seini, e convins ca totul a decurs ca pe roate: ”In acest proiect a fost implicata si sucursala Seini a Asociatiei Rromilor. Am facut caramidaria, am cumparat o autobasculanta si un calculator. Anul trecut, in iulie, am predat investitia reprezentantilor etniei rrome, ca asta era conditia de la inceput. S-au creat astfel 15 locuri de munca noi, in care au fost incadrati numai rromi. Problema e rezolvata. De acum, ei trebuie sa continue treaba.” Rezolvata? Oare? Radu Chereji, reprezentantul romilor, zice ca inca nu s-a inceput lucrul, ca oamenii au avut contracte de munca incheiate cu primaria, dar s-au desfacut cu o luna-doua in urma. ”La aceasta ora, ne ocupam de contractele de munca. Dar sa stiti ca banii au venit pe rand si tare greu le-am facut pe toate. Intai am ridicat sopronul, am facut fantana si drum, ca nu era nimic acolo. Am adus materie prima tocma’ de la Coltau, in prima faza. Cum restul de bani au intarziat, de-abia la sfarsitul lui iulie 2003 am terminat. Apoi a venit vremea rece si nu am putut face caramizi, ca ele trebuie lucrate la o anumita temperatura. Om incepe din mai, ca acu’ facem contracte. Sunt 15 oameni, angajati cu salariul minim pe economie. Proiectul a fost facut impreuna cu Centrul de Resurse pentru Comunitatile de Rromi din Cluj, la fel ca si caramidaria din Hideaga”, a precizat Chereji. Toate bune si frumoase, dar iar ne intrebam: peste 48.000 de euro? Pentru ce? Pentru o caramidarie? Pentru 15 rromi care s-or duce acasa cu salariul minim pe economie? Halal imbunatatire! Halal integrare! Din nou, singurul rezultat e inscris la ”impresia artistica”.

Caramida ”sparlita”

La Hideaga, productia de caramida a inceput. Argumentul se bazeaza pe realitatea de la marginea drumului. Cum te apropii de Hideaga, rromii se intrec in a-ti face tot soiul de oferte, doar-doar cumperi caramida de la ei. De unde au caramida? Ei, cum de unde? De la caramidarie! ”E sparlita, fac si eu un ban, nu?” Radu Chereji pare foarte incantat de aceasta fabricuta. ”La Hideaga, caramidaria functioneaza. Peste iarna, cand nu se poate lucra caramida, oamenii au confectionat ladite pentru capsuni, P-uri pentru mere si lazi universale. Aici lucreaza 12 rromi, in schimburi de 12 ore. In luna mai, pornim si productia de caramizi. Treaba e foarte buna. Tot cu Centrul de Resurse pentru Comunitatile de Rromi din Cluj am reusit finantarea.” De fapt, si aici e vorba de fonduri PHARE. Proiectul face parte din programul numit ”Constituirea unui sistem national functional de evaluare a conformitatii” (!) Cel putin, asa informeaza site-ul www.infoeuropa.ro. Pare bizara inscrierea atelierului de caramidarie ”Prietenia” Hideaga intr-un asemenea program european. Dar observatia asta e pentru carcotasi. Important e ca s-au primit 46.230 de euro pentru investitia care a creat 12 locuri de munca pentru rromi. Brava! Am intalnit si rromi fericiti… Sau nu?

Scopul

Obiectivul general al componentei ”Imbunatatirea Situatiei Rromilor” a programului ”Dezvoltarea Societatii Civile 2000” este de a sprijini dezvoltarea de parteneriate durabile intre organizatiile neguvernamentale si administratia publica si de promovare a integrarii comunitatilor de romi. Printre obiectivele specifice se numara ”stimularea participarii active a rromilor la viata economica, sociala, educationala, culturala si politica a societatii romanesti”.

”Aice is banii Ieuropei!”

”De ce va mirati? Banii nu sunt multi si am avut pe ce sa-i cheltuim. Numa’ sopronul propriu-zis a costat 14.000 de euro (!). Apoi, a trebuit curent trifazic pentru presa de caramida, am cumparat basculanta si calculatoru’, dar si carucioare pentru transportul caramizilor. Argila am adus-o tocma’ de la Coltau, ca asa o fost in prima faza. Am cumparat combustibil solid pentru arderea caramizilor si am platit salariile si darile catre stat. Aice is banii. S-or cheltuit!” – Radu Chereji. Nu ne indoim ca banii s-au cheltuit, ne intrebam doar cum? Ca exista acoperire pentru fiecare euro, poate. Dar cat de corect s-a lucrat, asta e discutabil. Si daca am sta stramb si am judeca drept, de fapt, toata dandanaua era destinata imbunatatirii vietii rromilor. Care imbunatatire a trecut pe ultimul plan. Nimeni nu-si mai aminteste care era scopul urmarit.

Lavinia Cotarcea



* Sara Merkur adopta o noua strategie
Cheia succesului

Schimbarea imaginii, recrutarea specialistilor, dezvoltarea departamentului de vanzari directe. Cam asa suna declaratia de intentie a conducerii de la Sara Merkur SA, care doreste sa urce in topul asiguratorilor din Romania pe unul din primele zece locuri. Pentru atingerea acestui tel, compania a pregatit atractii financiare consistente, care sa motiveze profesionistii din bransa.

Pentru ca a pierdut clasarea pe locurile fruntase ale pietei de asigurari din Romania, Sara Merkur anunta o schimbare radicala a strategiei de management. Bazata initial pe sistemul brokerilor, activitatea Sarei Merkur a fost, in primii ani, una de succes. Incepand cu 1992, firma mama, Merkur Versicherung AG din Austria a intrat in tarile din Europa Centrala si de Est, vizate fiind Croatia, Slovenia, Bosnia si Romania. Compania austriaca a rezervat jumatate din veniturile sale asigurarilor de sanatate, fapt care a permis ca produsele sale sa fie bine vandute intr-o piata virgina cum era cea din Balcani. Ritmul a fost insa pierdut, mai ales din cauza unei strategii nepotrivite zonei de actiune, in conditiile in care reteaua de brokeri era insuficient dezvoltata, chiar notiunea de broker fiind greu de perceput. Cele mai multe firme de asigurari s-au orientat rapid spre sistemul de vanzari directe, orientare declarata la aceasta ora si de Sara Merkur SA.

Intentii si produse

Un alt domeniu in care Sara Merkur anunta o lansare de proportii este dezvoltarea departamentului de Vanzari de Grup, ce are ca scop oferirea catre companii a asigurarilor colective pentru angajatii lor. Este vorba de asigurari de accidente, de viata si de pensii. Pornind de la ideea ca lucrurile incep sa se limpezeasca in privinta legislatiei romanesti referitoare la deducerea cheltuielilor cu asigurarile de viata, sanatate si pensii, Sara Merkur tine sa ia startul in competitia ce se prefigureaza pe acest segment de piata. Mai ales ca experienta companiei mama de peste 200 de ani poate fi pe deplin folosita de catre firma romana, aducand beneficii si pe planul imaginii. Intentia declarata a managerilor de la Sara Merkur SA este dezvoltarea retelei de distributie si a fortei proprii de vanzare. In acest scop, vor fi organizate seminarii de recrutare si vor fi oferite pachete financiare speciale pentru specialistii din asigurari. Orice intentie de recrutare a celor mai buni vanzatori de asigurari va fi sustinuta de motivarea financiara pe care Ian Harrocks, director executiv al companiei Sara Merkur SA o considera a fi atractiva: “Avem suportul uneia dintre cele mai mari companii de asigurari din Austria, avem produse competitive, o echipa profesionista, cu experienta de multi ani in domeniul asigurarilor. Detinem birouri regionale proprii in 12 orase importante din tara, cel din Baia Mare fiind pe locul secund in topul acestora si suntem sustinuti de cei mai importanti brokeri de pe piata. Cu alte cuvinte, avem toate premisele pentru a putea ajunge in topul firmelor de asigurari. Daca reusim sa convingem cei mai buni specialisti de pe piata sa se indrepte spre Sara Merkur, inseamna ca am castigat.” Produsele companiei Sara Merkur SA sunt reasigurate de catre Cologne RE evaluata AAA, marjele de solvabilitate ale companiei fiind in functie de tipul asigurarii: cele de viata – 2.79, respectiv non-viata - 21.43. Veniturile totale ale companiei in anul 2003 au fost de 160 miliarde de lei, iar proprietatile depasesc 260 miliarde de lei, lucru care argumenteaza soliditatea firmei Sara Merkur SA.

Lavinia Cotarcea



* Bursa vorbelor

Faine timpuri de trait! Cu toate marasmele economice, politice, culturale si sociale, faine vremuri am prins. Zau daca nu! Piscaturile caragielesti palesc in fata realitatii cotidiene, in care isi dau concursul toate lateralele societatii romanesti. Nucleul sta si cugeta, in vreme ce agricultorii si casnicele vor sa faca politica locala, somerii consiliaza judetul, iar rechinii se ingrasa in legislativ. Te mai miri ca infractorii scriu poezii si contabilele devin purtatori de cuvant? Te mai miri ca non-valoarea devine specializarea de baza a romanului, iar incultura e ridicata la nivel de lege nescrisa? Daca afaceristii dubiosi de prin fotbal se apuca de filozofie si profesorii de fizica sunt directori de muzeu, atunci vreau si io sa fiu regina Marii Britanii! Sau, mai bine, presedinte de Consiliu Judetean? Hmmm, ce o fi mai rentabil? Pe hartie e clar ca regina e in top, dar oare o mai fi valabila vorba aia cu “scripta manent”? Scriptele noastre au ajuns sa fie motivul principal al ingreunarii cantarului, ca, deh, rasul ingrasa mai ceva ca pita unsa cu untura. Faine vremuri…

Lavinia COTARCEA



* Monitorul creditelor

S-a innegrit multa hartie pentru discutiile generate de infiintarea Biroului de Credit, necesar ca aerul intr-o societate ce se bazeaza pe creditare si, mai ales, pe amnezia rau platnicilor. Banci ce pareau solide au fost maturate de tavalugul creditelor nerambursate, cu concursul mai mult sau mai putin evident al clasei politice. Un birou care sa monitorizeze activitatea de restituire a sumelor datorate era necesar de multa vreme. Dar, stiti cum e, cu un asemenea organism care sa inregistreze tot ce misca si mai ales ce nu misca in domeniul bancar, e mai greu sa iti acoperi urmele. In sfarsit, a fost infiintat Biroul de Creditare. Spatiu, mobila, angajati, logistica, tot necesarul a fost un alt motiv de taraganare a inceperii activitatii. Acum s-a anuntat ca prima faza a sistemului informatic va fi finalizat la miez de Cuptor si va furniza informatii doar despre persoanele fizice rau platnice. Adica despre nea Costica, ce-a intarziat vreo doua luni sa-si plateasca rata la televizor. Bivolarii si alti rex-i bancari sunt facuti scapati, ca au luat bani ascunsi dupa nume de firme. Adevaratii rau-platnici se bucura de inca o amanare.

Lavinia COTARCEA