ECONOMIC

* Restrictiva lege a utilizarii obligatorii a caselor de marcat
Se strange latul!

* Agentia interesata sa ai o vacanta placuta
Calatorie spre succes

* Bursa vorbelor

* Punguta Financiara

* Ian Harrocks, director general al companiei Sara Merkur
Englezul din divizia de asigurari

* Restrictiva lege a utilizarii obligatorii a caselor de marcat
Se strange latul!

Agentii economici care nu s-au dotat cu aparate de marcat electronice fiscale risca sa le fie sigilate portile. In plus, valorile amenzilor au crescut de aproximativ patru ori. Conform noii legi, exceptiile de la obligatia utilizarii caselor de marcat sunt mai putine, ceea ce le da apa la moara comisarilor Garzii Financiare.

Lunile de primavara au adus o tematica noua comisarilor de la Garda Financiara. Pe langa faptul ca au primit noi competente in activitatea de control a agentilor economici, a fost declansata o campanie de verificare a existentei si utilizarii caselor de marcat fiscale. Dintre meserii, taximetria beneficiaza, deocamdata, de o amanare (pana la 1 iulie), dar tonetele, agentiile de schimb valutar, agentii economici din piete si bazaruri s-au pomenit cu beleaua pe cap. Exceptiile prevazute in lege se refera la transportul public de calatori, muzee, gradini, sali de spectacole, comertul ocazional din piete si targuri, vanzarea obiectelor de cult si a serviciilor bisericesti (!). Ca doar nu putem deranja cinstitele fete bisericesti cu obligatia de a contabiliza taxele pentru slujbele de pomenire sau banii de pe lumanari, nu?

Controale in schimburi

Garda Financiara Maramures nu pridideste in a controla corectitudinea agentilor economici. De la inceputul anului, au fost verificati 246 de agenti economici, din care au fost sanctionati 181. Valoarea amenzilor a depasit 2 miliarde de lei si s-a confiscat numerar neinregistrat de circa 460 de milioane de lei. Activitatea a fost suspendata temporar la 36 de unitati economice. Cu toate acestea, Ioan Pop, comisar-sef la Garda Financiara Maramures, sustine ca "80% din firme, inclusiv in mediul rural, respecta legea". Rezultatele noastre (care n-am facut matematica cu portarul) indica un raport invers. "Probleme sunt la inregistrarea numerarului in aparatele electronice de marcat fiscale, mai ales ca, pana de curand, comisarii lucrau pana la ora 16, iar comerciantii stiau asta. In concluzie, dupa amiaza sa elibereze bonuri fiscale. Acum, cu exceptia perioadei de iarna, comisarii Garzii Financiare lucreaza in trei schimburi, acoperind inclusiv zilele de weekend si perioada noptii. Insa ne confruntam cu o lipsa acuta de personal (doar 19 angajati acopera toata aria judetului)", a mai declarat Pop.

Pentru unii, muma...

La cele 36 de firme care au fost sigilate pentru lipsa din dotare a aparatelor de marcat fiscale s-au adaugat inca zece, care apar pe lista lunii mai. Trodat SRL, de exemplu, a primit o amenda de 20 de milioane de lei, dar desi apare pe lista, nu a avut sigilat punctul de lucru nici macar un minut. "Nu stiu de ce aparem pe lista, noi nu am fost sigilati. Am avut control de la Garda Financiara care a venit sa verifice daca avem casa de marcat. Noi lucram cu facturi si chitante. Le-am aratat chiar o sentinta a Tribunalului din Constanta unde am avut o situatie asemanatoare la punctul de lucru din zona, care spune clar ca pentru vanzarea stampilelor si a cartilor de vizita nu e obligatorie casa de marcat. Noi si producem, nu facem doar vanzare. Garda Financiara a zis: . Nici macar nu stiam ca e nevoie, noi eliberam chitanta pentru xeroxuri, nu faceam evaziune sau altceva. In doua zile am cumparat o casa de marcat, am fiscalizat-o a treia zi si acum ii astept sa vina sa vada ca sunt in regula. Au vrut sa sigileze magazinul, dar pana la urma au rupt procesul verbal de sigilare, dupa ce au vazut sentinta din Constanta", sustine Nelu Chiorean, reprezentant zonal pentru Maramures al Trodat SRL. Un alt nume de pe lista neagra indica sigilarea in 10 aprilie a firmei Penta SRL, care se ocupa de service pentru tot soiul de electronice. La sediul firmei am stat de vorba cu Voichita Somcutean, contabila firmei: "Am avut un control al Garzii Financiare, care s-a soldat cu un proces verbal de sigilare a punctului de lucru de pe Bulevardul Bucuresti, dar numai pentru o zi. Nu stiam ca trebuie sa emitem bon fiscal pentru copierea actelor. Ni s-a spus ca activitatea se incadreaza la prestari servicii direct catre populatie si ca legea ne obliga sa avem casa de marcat. A doua zi am cumparat aparatul si ne-am conformat. Daca asa e legea..." Ce e ciudat la legea asta e faptul ca cei care incaseaza 500-1.000 de lei pentru o copie trebuie sa elibereze bon fiscal, bon care, la un calcul atent, costa mai mult decat suma incasata pentru serviciul respectiv. In schimb, nu am gasit pe lista nici una din zecile de frizerii si coafuri de prin scarile blocurilor, nici macar o pensiune de pe Valea Izei, asta ca sa nu mai pomenim de crasmele si discotecile care nici macar nu au auzit de case de marcat. Sau daca au auzit, o amnezie rebela ii determina sa le lase acoperite de panze de paianjen.

"Monopol" banos

Penta SRL a cheltuit pentru doua aparate de marcat electronice fiscale 16.420.000 de lei, la care se adauga aproape 2 milioane pentru instruire si programare. Bineinteles, casele de marcat au fost cumparate de la distribuitorii autorizati. Daca adaugam 20 de milioane cat e amenda, ajungem la o suma importanta incasata doar de la o singura firma. Banoasa lege si banos "monopol" pentru comercializarea obligatoriilor case de marcat.

Comercianti "agreati"

O data cu aparitia legii care obliga agentii economici sa utilizeze aparate de marcat fiscale, firmele care au mirosit afacerea cu case de marcat au aparut ca ciupercile dupa ploaie. Insa Ministerul Finantelor nu putea rata ocazia unei afaceri de asemenea anvergura, astfel incat a emis niste norme care autorizau numai anumite firme, alese pe spranceana, pentru comertul aparatelor, consumabilelor si service-ul caselor de marcat fiscale. Ca urmare, piata a cunoscut doua explozii in domeniu: pretul consumabilelor a crescut de cinci ori, iar firmele ce traiau din service si nu au primit autorizatie de la Ministerul Finantelor au dat faliment. Amenzile sunt usturatoare. De la 80 la 400 de milioane de lei, daca achizitionezi consumabile din afara monopolului, agentii de service fiind taxati cu 400 pana la 1.600 (!) milioane de lei daca nu cumpara hartie de la "autorizati". Cu alte cuvinte, piata libera nu e aplicabila in cazul Ministerului Finantelor, lucru care incurajeaza instinctul speculativ al comerciantilor agreati.

Lavinia COTARCEA



* Agentia interesata sa ai o vacanta placuta
Calatorie spre succes

Motivat de vremea insorita din ultimele zile, gandul s-a indreptat, firesc, spre vacanta. Si daca vorbim de vacante, o agentie de turism apare usor in discutie. De aici ideea de a afla cateva secrete ale activitatii unei agentii de turism cunoscute in oras, si nu numai. Pentru ca numele Transtur Impex Botis Agency a depasit limitele orasului.

In 1991, Catalin Botis s-a inscris in randul entuziastilor care doreau sa inceapa o afacere particulara. In toamna acelui an, cu autocare inchiriate de la societatile de stat existente, face primele trasnporturi de persoane in Ungaria. Un an mai tarziu, isi diversifica oferta cu destinatii noi: Slovacia, Cehia, Polonia si Turcia. Activitatea agentiei se baza pe colaborarea cu alte agentii de turism, lucru care l-a determinat sa ia in considerare turismul spre tarile din spatiul Schengen. Primul autocar il cumpara in 1996, un Neoplan de productie germana, cu o vechime de sase ani. Achizitionarea acestui mijloc de transport a insemnat pentru Catalin Botis implinirea unui vis. De aici, dezvoltarea agentiei de turism a decurs firesc. A urmat al doilea autocar, de aceasta data un Mercedes si organizarea circuitelor turistice in Germania, Italia, Franta, Spania sau Portugalia.
Reporter: Cine v-a invatat sa faceti o afacere din turism?
Catalin Botis: Scoala vietii. Cred ca e mai dura si mai adevarata decat un curs de turism. Tot ceea ce stiu, am invatat pe pielea mea. Cand am inceput pelerinajele in Vest, am considerat ca e o ocazie perfecta de a vedea si eu Europa si mai ales de a invata ce inseamna turismul de la profesionisti. Atunci am inteles importanta turismului, atat din punct de vedere economic, cat si social. Cand te ocupi de turism, trebuie sa constientizezi ca e vorba de o relatie cu oameni care vreme de un an, au strans ban cu ban pentru concediu si acum se lasa in mainile tale. Nu ai voie sa ii dezamagesti.
Rep.: Cand ati deschis liniile de transport intern?
C.B.: In anul 2000, impreuna cu colegii din Bucuresti si apoi Buzau. In timp, am deschis linii spre Cluj, Sibiu si Pitesti, datorita cererii spre aceste orase. Practic, pe traseul spre Bucuresti avem singura linie de transport rutier. Vreau sa precizez ca am incercat realizarea acestei linii vreme de cativa ani, pentru ca faceam des naveta Baia Mare-Bucuresti si eram nemultumit de calitatea trasnportului feroviar. Satisfactia a venit in momentul in care la sfarsitul calatoriei, oamenii mi-au multumit pentru conditiile in care i-am adus la destinatie. Autocarele sunt de doua stele, adica beneficiaza de aer conditionat, toaleta, scaune rabatabile, sistem video si audio performant. Intr-un cuvant, conditii civilizate.
Rep.: Planuri de viitor?
C.B.: Constructia unui motel care sa ofere conditii speciale turistilor. Si nu ma refer doar la utilitati. Am in vedere de la banala piscina, pana la agrementul propriu-zis: un manej pentru iubitorii de calarie, teren de tenis, ba chiar o balta pentru pescuit si organizarea unei partide de vanatoare in imprejurimi. Deocamdata, studiez inca vecinatatile orasului, pentru a gasi locul ce are toate conditiile naturale pentru acest proiect.
Rep.: Cum se impaca familia cu absenta dumneavoastra, impusa de anvergura afacerilor?
C.B.: Aici sunt un pic corigent, recunosc. Practic, copilul meu a crescut fara sa-mi dau seama. Dar in urma cu vreo sapte ani, cand afacerea a crescut, era imposibil ca cineva sau ceva sa ma opreasca. Nu stiu daca familia mea s-a impacat cu situatia. Chiar am facut un calcul, prin 1998, din care reiesea ca din sapte ani, doar doi am fost in casa. Am ales sa acopar necesarul material al familiei.
Rep.: In ce loc ati fi dorit sa calatoriti si nu ati ajuns inca?
C.B.: Mi-am dorit intotdeauna sa particip la o vanatoare de lei in Africa. Am avut ocazia, invitat fiind de fratele meu, dar am fost nevoit sa refuz dintr-un motiv care nu-mi face cinste: mi-e frica sa zbor cu avionul.

Lavinia COTARCEA



* Bursa vorbelor

E clar, oamenii de afaceri din Romania neintegrata se tem. Ei, nu chiar toti, dar aproximativ jumatate dintre ei au reusit sa prevada tavalugul ce urmeaza integrarii. Ceilalti inca dorm si se cred calare pe calul lui Fat Frumos ce va papa jar in 2007. Inca nu s-au dezmeticit ca introducerea tarii pe harta europeana nu coincide cu data in care covrigii se vor coace in coada griveilor comunitari, si europeni pe deasupra. In vreme ce privatizatii dorm somnul inconstientei, ai nostri bravi politicieni se bat pe fonduri europene. Ca nu se poate spune altfel bataliei pe locale. Stiut e ca ast mandat e cel mai si mai din toate postdecembristele. Basca momentul 2007, care trage serios la cantarul electoratului. Si uite-asa se fac planurile pe urmatoarele doua cincinale, ca cine castiga alegerile in vara, are bafta la numaratoarea din toamna si prinde si oaresce creditari "pre" si "post"-aderare. La mai... multe!

Razi ca porcu'

UE are un nou motiv de nemultumire vizavi de Romania. Porcii autohtoni (nici o aluzie la campania electorala) nu sunt fericiti, ca si cei din tarile “civilizate". Adica, sufera de obezitate, ceea ce duce la declasificarea lor si traiesc prea mult. In UE, un porc este sacrificat dupa maxim 200 de zile, zile in care se bucura de respect si de tratament special. Ai nostri, saracii de ei, stau in cocini, mananca laturi si se ingrasa vreme lunga sa le-ajunga, adica un an, pana in preajma Craciunului. No, ca daca romanii nu se aliniaza la aceste standarde pana in 2007, e bai mare! Ca musai-musai porcii trebuie sa beneficieze de cel putin opt ore de lumina pe zi. Cocosul, calul sau cainele nu au voie sa depaseasca 85 de decibeli, ca streseaza porcul. In timpul liber, maria-sa porcul trebuie distrat. Printre metodele de deconectare ar fi accesul la materiale care sa le suscite interesul, ca de exemplu fan, rumegus, lemn sau paie. Despre asomare s-a tot vorbit. Nu e voie stres la porci. Numa' la oameni.

Lavinia COTARCEA



* Punguta Financiara

Schimbarea leului

Leul romanesc se transforma. Incepand cu 1 iulie 2005, Banca Nationala va pune in circulatie leul greu. In urma schimbarii, bancnota de 10.000 de lei va deveni 1 leu. Cele doua tipuri de bancnote si monede vor circula in paralel pana la data de 31 decembrie 2006, cand actualele bancnote vor fi scoase din circulatie.

BNR, la zid

Restrictii pentru BNR. Printr-un nou proiect de lege privind datoria publica, Banca Nationala nu mai este obligata sa mai finanteze direct deficitul bugetar. In urma acestei reglementari, banca centrala este scoasa in afara deciziilor politice.

Disponibilizati platiti

Plati compensatorii pentru salariatii regiilor autonome. In baza unui program de restructurare, salariatii regiilor autonome aflate in subordinea autoritatilor locale, disponibilizatii prin concedieri colective pana la 30 septembrie, vor beneficia de plati compensatorii.

Mihaela MIHALEA



* Ian Harrocks, director general al companiei Sara Merkur
Englezul din divizia de asigurari

Englez pur-sange, Ian Harrocks a venit in Romania in urma cu patru ani. Experienta profesionala a construit-o cu cate o caramida de la cele mai tari companii de asigurari din lume, dar a hotarat sa se stabileasca in orasul lui Bucur. Argumentul provine din sfera sentimentalului, desi pare greu de crezut atunci cand e vorba de un manager in asigurari.

In ultimii patru ani, Ian Harrocks a pus umarul la dezvoltarea pietei de asigurari de viata din Romania. Este unul din putinii experti dintre cei sositi ca reprezentanti ai unei companii multinationale care a ramas in tara. Si nu pentru ca a esuat. Motivul nu tine de aria profesionala, ci este unul sentimental. In 5 septembrie 2002 s-a casatorit cu Diana, o romanca pe care nu o tenteaza mirajul vestic, si care i-a aratat sotului sau adevarata fata a Romaniei.
Reporter: Care a fost parcursul dumneavoastra profesional?
Ian Harrocks: Lucrez in domeniul asigurarilor de 23 de ani. Imi place sa cred ca am contribuit si eu la dezvoltarea companiilor Commercial Union din Marea Britanie si Sun Life Canada, vreme de 18 ani. La 1 februarie 2000 veneam in Romania pentru o noua provocare: conducerea firmei de asigurari de viata AIG Life Romania, care face parte din marea familie a American International Group. Am construit aici o echipa puternica, facand din AIG a treia firma de top din Romania, pornind de la zero. A urmat ASTRA SA, unde ca vicepresedinte a companiei am relansat divizia de asigurari de viata din aceasta firma. In luna ianuarie a acestui an, am acceptat functia de director general al companiei austriece Sara Merkur.
Rep.: Care este obiectivul propus in aceasta companie?
I.H.: Pe termen scurt, doresc sa readuc Sara Merkur in top 10 al companiilor de asigurari, dupa care in urmatorii ani sa ne putem adjudeca unul din primele cinci locuri in clasament. Stiu ca se poate, pentru ca avem produse foarte bune si o experienta de peste 200 de ani a firmei mama. Din pacate, nu suntem prea bine situati in clasamentul asiguratorilor, dar acest lucru se va schimba.
Rep.: Care credeti ca a fost motivul pentru care Sara Merkur a pierdut startul pe piata romaneasca?
I.H.: Raspunsul e la indemana oricui. Nu trebuie sa fii un mare specialist sa iti dai seama ca strategia de pana acum a fost gresita. S-a mizat doar pe colaborarea cu brokerii, ori acest domeniu este inca insuficient dezvoltat in Romania. Cheia succesului cred ca sta in dezvoltarea vanzarilor directe, lucru conditionat de motivarea financiara a angajatilor.

Carte de vizita

Ian Harrocks s-a nascut in Londra, in urma cu 50 de ani. Familia lui s-a mutat in nordul Angliei, in Liverpool, oras ce si-a pus amprenta definitiv asupra gusturilor muzicale ale lui Harrocks. Originea sa il tradeaza si in privinta sportului, golful ocupand un loc de frunte printre pasiunile sale. Profesional, Harrocks e simplu de descris. De 23 de ani lucreaza in asigurari, mai intai in Marea Britanie la Commercial Union, apoi la compania Sun Life Canada. Data de 1 februarie 2000 inseamna pentru Harrocks ziua in care a venit in Romania, ca director general al companiei AIG. A urmat functia de vicepresedinte la ASTRA SA, iar din 1 februarie 2004 este director general la Sara Merkur.

Despre Frank Sinatra si Baia Mare

Rep.: Care sunt pasiunile dumneavoastra?
I.H.: In primul rand, munca. Piata asigurarilor din Romania este o provocare pentru orice specialist. Mai ales ca incep sa se miste lucrurile si in domeniul asigurarilor de viata, care in curand vor beneficia de deductibilitate fiscala. Experienta imi spune ca acest aspect va fi imboldul ca populatia si angajatorii sa doreasca sa se asigure. Sigur, e nevoie si de o educatie in acest sens, care sa explice necesitatea unei asigurari. Acelasi lucru este valabil si pentru sistemul de pensii private.
Rep.: Faceti ce faceti si iar va intoarceti la asigurari. Va intreb altfel: cum va petreceti timpul liber?
I.H.: Joc golf, desi nu prea des, mai mult atunci cand ajung la Breaza. Sau in vis. Sunt un mare fan Beatles, poate pentru ca desi nascut in Londra, am copilarit in nordul tarii, in regiunea de unde provin si componentii trupei. Ascult muzica lui Frank Sinatra, Motown, Stevie Wonder. In Romania am descoperit muzica de calitate in piesele trupei Proconsul si ale lui Nicu Alifantis. Unul din orasele preferate ar fi Baia Mare, aici intervenind din nou influenta gustului sotiei mele. Gust, la propriu. Prima intalnire cu Baia Mare a avut loc in timpul Sarbatorii Castanelor. Unul din "alimentele" preferate ale sotiei mele sunt castanele, pe care le-a gustat copil fiind in Oradea, orasul ei natal. De aici, dragostea pentru orasul castanelor. Dar as mai putea mentiona un aspect: agentia Sara Merkur din Baia Mare este una din cele mai bune din tara. Iar oamenii din zona cred ca nu au pereche in lume. Si nu vorbesc doar de ospitalitate.

"Love of my life"

Rep.: Cum se vede Romania prin ochii unui englez?
I.H.: Imi place sa lucrez si sa traiesc in Bucuresti. Imi place sa-mi petrec zilele libere la tara. Imi place sa ma plimb pe jos, iar aici am ce vedea. Imi place Valea Prahovei, iubesc Maramuresul, ma deconecteaza un weekend la Breaza sau o plimbare pe bulevardele Bucurestiului. Pe de alta parte, in Romania, ritmul de crestere a unei afaceri bine gandite poate ajunge la 50-60%. De ce sa vrei sa traiesti altundeva? Inainte de a veni la Sara Merkur, mi s-a propus sa conduc o companie din Indonezia. Am refuzat. Prefer sa traiesc in Romania. Sotia mea este romanca si fiind studenta la Drept, vrea ca la terminarea facultatii sa lucreze intr-o judecatorie romaneasca. Ea stie ca putem oricand sa ne mutam in Marea Britanie sau in alt colt de lume, dar nu viseaza la asa ceva. Amandoi preferam Romania.
Rep.: Sa inteleg ca o dorinta a sotiei dumneavoastra devine un paragraf de lege in familia Harrocks?
I.H.: Ea este dragostea vietii mele. Cea mai frumoasa zi din viata mea a fost in 5 septembrie 2002, cand ne-am casatorit in Aruba, Caraibe. Nu are dorinte de neindeplinit, deci...

Optiuni si argumente

Porsche sau BMW?
BMW, pentru ca imbina fericit confortul cu puterea.
Fotbalul brazilian sau cel german?
Brazilia, pentru ca joaca fotbal. Un englez sa prefere Germania?
Blonda sau bruneta?
Bruneta. Sotia mea este bruneta.
Linda Evangelista sau Naomi Campbell?
Linda Evangelista. Naomi are o problema de atitudine.
Harry Potter sau Casablanca?
Casablanca, datorita lui Humphrey Bogart.