ECONOMIC

* Legea nu obliga Consiliile locale sa aloce fonduri pentru salubrizare!
Mizerabili legali

* Utovalco, o afacere cu aroma olandeza
Calitate... tare

* Bursa vorbelor

* “Ti-am dat beep, /
Nu spun nimic!”

* Legea nu obliga Consiliile locale sa aloce fonduri pentru salubrizare!
Mizerabili legali

In sfarsit! Dupa cum se vorbeste in targ, primariile si consiliile locale au fost luate la puricat de inspectorii Comisariatului judetean al Garzii Nationale de Mediu. Cauza? Salubritatea localitatilor. In mod normal, in urma unui asemenea control (anuntat!), judetul ar fi trebuit sa sclipeasca precum un diamant bine slefuit.

Socoteala de-acasa nu s-a potrivit cu cea din targ (adica, din teren)! Comisarii Garzii de Mediu vin, vad si nu inving nepasarea, indolenta, nerusinarea si sfidarea celor care nu dau doi bani pe ecologie. De ce? Lamentarile se invart in jurul legislatiei incalcite, a inconsecventei normelor de aplicare, ducand pana la lipsa de educatie a omului. Motive sunt multe. Solutii, insa, mult mai putine. Si, mai ales, nu la indemana. In martie, Garda Nationala de Mediu transmitea in teritoriu declansarea unui control privind verificarea starii de salubritate a localitatilor. Pe langa zonele pentru depozitarea deseurilor, urmau a fi inspectate cursurile de apa si caile de comunicatie. In 16 martie, toate primariile si consiliile locale au fost atentionate de iminenta controlului, dandu-li-se termen o luna pentru punerea in conformitate. In 19 aprilie a fost demarata actiunea de verificare, comisiile formate din comisari ai Garzii Nationale de Mediu si personal al sistemului de gospodarire a apelor din Maramures, peregrinand intreg judetul. Sanctiunile au curs in valuri (peste 400 de milioane de lei).

Hectare de gunoaie

Intr-un clasament al localitatilor mizere, primele locuri sunt ocupate de Moisei, Borsa si Viseu, urmate indeaproape de Satulung. ”Sunt din Satulung si mi-e groaza sa merg acasa. Vin oamenii din sat si-mi arata obrazul, rusinandu-ma pentru dezastrul de la rampa de deseuri menajere. S-a ajuns pe pasune! De exemplu, in 2003 am aplicat o sanctiune contraventionala de 75 de milioane la Moisei si a fost contestata la Judecatoria din Viseu de Sus. Am castigat procesul, dupa care cei de acolo au facut recurs la Baia Mare. Au castigat cauza si le-a anulat amenda. Acelasi lucru s-a intamplat cu Primaria Baia Mare. Ce sa mai facem? Lumea se intreaba ce facem, cum justificam salariile primite luna de luna? Dar nimeni nu stie cum ne luptam cu morile de vant”, s–a plans Calin Crisan, comisar sef al Comisariatului Judetean al Garzii Nationale de Mediu.

Flagrant delict

In timpul derularii controlului, au fost surprinse si cateva societati comerciale care desfasurau actiuni contrare legislatiei de mediu. Au fost sanctionate cu amenzi (intre 1 si 12 milioane de lei) societatile comerciale AVISTAR (pentru evacuarea de dejectii semilichide de pasare in paraul Craica), CONFOREST (pentru depozitarea rumegusului in locuri neautorizate, respectiv pe malul apei), MEZELCO (pentru evacuarea apelor tehnologice fara preepurare), palincia AF Moje Dumitru (pentru evacuarea borhotului in zona neautorizata), AF Rad Nicolae (pentru abandonarea deseurilor pe malul apei) si patru persoane fizice. In 2003, doar 11 consilii locale au alocat sume pentru salubritate. Restul, pauza! Legea specifica faptul ca primariile si consiile locale raspund de curatenie, dar nu ii obliga sa aloce fonduri pentru executia acesteia. Comisarii de mediu se asteapta ca si aceste sanctiuni sa fie contestate in instanta. Si probabil sa fie micsorate sau anulate. Ca asa merge la noi: ce face unul, desfac altii zece. Dupa care stam si ne lamentam ca treaba… pute in Romania.

Insir-te, margarite!

Lantul slabiciunilor in problemele de mediu nu se opreste la autoritatile locale. De fapt, problematica ecologiei este inhamata cu carul inaintea boilor. Legislatia e inconsecventa. Din 1995 si pana in 2003, au aparut modificari si remodificari care arunca in ceata aparatul de control. La cate un proces verbal trebuie mentionate, ca si cadru legal, cate trei acte normative, cu trei articole distincte si trei litere de lege. Un alt aspect-soc este faptul ca nu exista constrangeri prin care autoritatile sa fie obligate sa cuprinda in bugetele de venituri si cheltuieli fonduri pentru salubrizare! Incredibil, dar adevarat.

Mizeria a impanzit hectare intregi. E un dezastru! Am atentionat, am dat amenzi… Cata vreme Consiliile Locale refuza instituirea serviciilor de colectare si depozitare a deseurilor menajere, problema este de nerezolvat. Noi dam amenzi si Consiliile Locale sau Primariile le contesta. (Calin Crisan, comisar sef al Comisariatului Judetean al Garzii Nationale de Mediu)

Unii se caznesc...

Pentru implicarea in problemele de protectia mediului au fost nominalizate: Seini, Cavnic, Grosi, Farcasa, Salsig. Cel putin, asta e parerea Garzii de Mediu Maramures. Consiliile locale din aceste localitati au alocat fonduri pentru salubrizare, dar nu s-au oprit aici, ci chiar au facut eforturi pentru curatenie. Asta nu inseamna ca nu mai e de lucru, dar macar oamenii s-au caznit. Cum Maramuresul e un dezastru ecologic fata de alte judete, inseamna ca mai e inca mult de facut. Cu o floare nu se face primavara.

Cosma inca studiaza

Pentru ca bugetele edililor locali trebuie aprobate de Consiliul Judetean (CJ), am aruncat o privire in agenda acestuia din 2004. La capitolul protectiei mediului sunt specificate doua “mari si importante” actiuni: doua studii (!) privind stabilirea locului pentru depozitele regionale de deseuri, respectiv privind impactul mineritului asupra bazinului hidrografic Tisa. Cu alte cuvinte, CJ inca studiaza. Cand o trece la fapte, asta e o enigma nedezlegata. La aceasta ora, in Maramures exista un singur depozit, in Baia Mare. Restul judetului e in ceata, desi s-au propus patru rampe judetene si doua statii de transfer, neluate in seama de catre guvern. Pe de alta parte, politia si edilii locali nu aplica amenzi cetatenilor care incalca legislatia de mediu. Oamenii se comporta ca pe vremea lui Dragos-Voda, cand malurile raurilor erau depozitarele gunoaielor menajere. Insa in timpurile ambalajelor de plastic, a scutecelor de unica folosinta si a pungilor de polietilena, apele nu mai sunt o solutie. De aceea, au aparut europubelele si containerele pentru deseuri.

Lavinia Cotarcea



* Utovalco, o afacere cu aroma olandeza
Calitate... tare

Pe locul unde pe vremuri se fabrica celebra votca “Saniuta”, astazi este polul romanesc al bauturilor alcoolice. Numarul 1 pe piata romaneasca de bauturi, Utovalco este rezultatul colaborarii de zece ani dintre olandezi si baimareni. Ca morosenii au avut ce invata de la crescatorii de lalele e limpede. Dar si ai nostri pastreaza stacheta calitatii la nivel european.

Dupa ’89, fostul Vinalcool Baia Mare a devenit Valco SA. Devenirea a adus cu sine polarizarea atentiei investitorilor straini asupra societatii romanesti, iar in 94, dupa noua luni de tatonari, Firma Uto Nederlanden a dorit sa infiinteze o societate mixta impreuna cu producatorii baimareni. Conditia, insa, era ca societatea Valco sa se privatizeze. In acest mod s-a scris actul de nastere a firmei Utovalco SRL Baia Mare, cu un capital social la pornire de cate 10.000 USD depusi de fiecare parte a societatii mixte. Olandezii au adus licentele pentru bauturile straine – whisky, gin, vodca, in timp ce romanii produceau deja traditionalele bauturi naturale din fructe – horinca, slibovita, diverse tuici. Anul trecut a fost pusa in functiune o distilerie ultramoderna, realizata din capital olandez, cu participarea chiar a guvernului olandez, care a oferit o subventie de 800.000 Euro. Utovalco SRL este de zece ani jucatorul numarul 1 pe piata romaneasca de bauturi, cu punct de lucru in Bucuresti si distribuitori in toate judetele tarii. De pe harta producatorului baimarean se observa ca piata cea mai importanta este in Capitala, cu circa 40% din totalul vanzarilor. De ce ? Ne raspunde Petru Andronic, directorul general al Utovalco SRL Baia Mare.
Reporter: Cine cumpara produsele Utovalco?
Petru Andronic: In mare parte, cei cu venituri medii spre mari, care doresc sa puna pe masa sau sa ofere o bautura de calitate, nu licori periculoase, carora eu le spun “genocid”. Produsele noastre nu sunt ieftine, se vand in marile centre de retail (Metro, Selgros, Profi, Artima, Trident) si in hipermarketuri. Aproape jumatate din vanzari se fac in Bucuresti.
Rep.: Care sunt problemele cu care se confrunta societatea dumneavoastra ?
P.A.: In primul rand, piata neagra. Cu toate masurile de siguranta luate, inca mai sunt producatori “de curte”, care scot tot soiul de licori mai mult sau mai putin metilice. Pe langa acest aspect, nu poti opri taranul roman sa-si fiarba o tuica din prunele din ograda. Iar ceea ce-i prisoseste, vinde. Asta e o realitate care nu poate fi ignorata, dar nici stopata.
Rep.: Ce impact va avea asupra firmei dumneavoastra integrarea europeana ?
P.A.: Spre deosebire de alti producatori romani, noi am reusit sa ajungem la un nivel de tehnologizare de standarde europene. Putem concura oricand pe piata europeana, cu toate normele lor ridicate. Pentru noi, integrarea in UE e asteptata mai ales privind prin prisma veniturilor populatiei. Sper ca o data cu europenizarea sa existe mai multi oameni cu venituri medii, care sa isi poata permite produsele noastre. Deocamdata, clasa mijlocie a societatii romanesti este aproape inexistenta. Exista o prapastie uriasa intre cei foarte saraci si cei foarte bogati. Asta e marea problema sociala care trebuie rezolvata.

Lavinia Cotarcea



* Bursa vorbelor

CNN-ul afirma ca romanii traiesc cu mai putin de patru dolari pe zi si isi trimit copiii sa cerseasca pe strazi. Cica, economia Romaniei s-a prabusit o data cu baricadele Revolutiei, iar romanul s-a metamorfozat intr-un peste pentru proprii copii. Mda, asa se vede in America, de care stim, ce-i drept, e cam dincolo de Ocean. Si doar n-or fi avand ei, cnn-istii vreo privire de vultur... plesuv. Ca lucrurile merg pe roti patrate in economia mioritica, e sigur. Dar ca noi, toti romanii, ne-am fi transformat intr-o natie de perversi, asta e cam greu de inghitit. Daca ar fi sa ridicam la rang de axioma nationala porcarelele de prin Harlem si cartierele chinezesti sau de alte nationalitati, ce ar iesi? Ca nici la ei, nu toate lucrurile sunt trandafirii. In timp ce CNN-ul ne biciuie ca pe hotii de cai, televiziunile romanesti se inghesuie sa rasara ca ciupercile dupa ploaie. Fratii Micula, Gigi Becali, rapidistul Copos si alti asemenea “bocotani” si–au anuntat recentele investitii in televiziuni de stiri. Normal, ca doar se da startul la campania electorala.

Lavinia COTARCEA



* “Ti-am dat beep, /
Nu spun nimic!”

… pentru ca s-a scumpit telefonul, dragaaa! Zau, n-ai auzit? C–asa-i la noi, o veste buna si una proasta. Cu care sa incep? Eu zic sa purced la a va informa despre tragedia (re)scumpirii telefonului fix. Romtelecom va majora de la 1 iunie in medie cu 8% tariful la abonamente si cu 9% accesul la Internet, plus tarifele la convorbirile locale. Pare-se ca politica financiara a Romtelecom-ului nu s-a schimbat. Se continua practica acoperirii gaurilor financiare prin majorari de tarife, in loc sa se construiasca o strategie economica pe termen lung. Vestea buna consta in ieftinirea conversatiilor interjudetene cu aproximativ 20%. O noutate in domeniu este trecerea la tarifarea pe minut, cu extinderea palierelor orare de tarifare redusa la intervalul orar 20-8 (anterior era de la 22), de luni pana vineri, precum si in intervalul orar 0-24 la sfarsit de saptamana si de sarbatorile legale.

Lavinia COTARCEA